Obligaţie de a face. Decizia nr. 745/2012. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 745/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 29-08-2012 în dosarul nr. 745/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 745/2012
Ședința publică de la 29 August 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. S.
Judecător I. D.
Judecător S. O.
Grefier M. R.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă Agenția D. S., cu sediul în București, sector 1, Ș. V. nr. 43, împotriva sentinței civile nr. 667 din data de 03 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți C. M., domiciliată în C., M. Strajan, ., ., C. P., din Caracal, ., județul O., I. M. A., din Caracal, Piața V. nr. 12, ., ., județul O., M. V., din comuna D., ., T. E., din . O., intimatele pârâte Comisia L. D. și Comisia Județeană O. ambele de aplicarea legilor fondului funciar, având ca obiect – obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat A. O. pentru intimații reclamanți C. P., I. M. A., Măjină V. și T. E., lipsă recurenta pârâtă Agenția D. S., intimata reclamantă C. M., intimatele pârâte Comisia L. D. și Comisia Județeană O. ambele de aplicarea legilor fondului funciar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Apărătorul intimaților reclamanți arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Așa fiind, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului promovat.
Avocat A. O., având cuvântul pentru intimații reclamanți C. P., I. M. A., Măjină V. și T. E., solicită respingerea recursului ca nefundat, întrucât pe baza întregului material probator, instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, ce se impune a fi menținută.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.667 din 3 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria B., s-au respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția prematurității acțiunii, invocate de pârâta Agenția D. S., prin
întâmpinare, ca nefondate și a fost admisă acțiunea reclamanților C. M., C. P., I. M. A., M. V. și T. E., în contradictoriu cu pârâtele AGENȚIA D. S., COMISIA L. D. P. A. LEGII NR. 18/1991 și COMISIA JUDEȚEANĂ O. P. STABILIREA DREPTULUI DE PRPOPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, așa cum a fost precizată la data de 15.12.2011.
A fost obligată pârâta Agenția D. S., ca în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii să predea pe bază de Protocol către Comisia L. D. suprafața de 10,15 ha teren, suprafață de teren cu care autorul reclamanților a fost înscris în anexa nr. 30 la HG 890/2005, în vederea eliberării titlului de proprietate
A mai fost obligată pârâta și la plata sumei de 50 lei/zi daune cominatorii de la data expirării termenului stabilit și până la încheierea Protocolului de predare-primire.
P. a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în ce privește procedura de recunoaștere a dreptului de proprietate pentru persoanele îndreptățite, precum și întocmirea documentațiilor premergătoare eliberării titlului de proprietate, Comisia Județeană O. și-a îndeplinit atribuțiile, iar atâta timp cât dreptul de proprietate a fost reconstituit, amplasamentul a fost stabilit și validat de Comisia Județeană O., rămâne ca ADS București să-și îndeplinească obligațiile prevăzute de lege, urmând ca după ce ADS va semna protocolul de predare –primire a terenurilor validate prin Hotărârea nr. 1111/11.08.2009, să se procedeze la punerea efectivă în posesie de către Comisia locală, sub acest aspect, însăși pârâta ADS București a recunoscut că nu a încheiat protocolul de predare-preluare a suprafeței de teren.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta pârâtă Agenția D. S., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii excepției prematurității acțiunii și a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar pe fond respingerea ca neîntemeiată a cererii formulate de reclamanți.
În motivarea recursului, recurenta arată că sentința pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legilor fondului funciar și a actelor normative care reglementează activitatea Agenției D. S..
De asemenea, a susținut recurenta că în mod greșit au fost respinse excepția prematurității acțiunii și a lipsei calității procesuale active a reclamanților, având în vedere faptul că nu au fost parcurse etapele obligatorii prevăzute în conformitate cu HG 890/2005 pe de o parte, iar pe de altă parte, potrivit art.9 din HG 626/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice, calitatea de a solicita predarea unei suprafețe de teren o are Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului.
S-a mai susținut că reclamanta intimată nu poate cere în cadrul unei acțiuni directe obligarea recurentei la semnarea protocolului de predare-primire a terenului agricol, deoarece procedura predării acestor terenuri prevede că predarea se face numai la solicitarea comisiei județene de fond funciar.
S-a solicitat judecarea recursului în lipsă potrivit art. 242 pct.2 cod procedură civilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.268/2001, HG 626//2001, Legii nr.1/2000, art. 299 cod procedură civilă și următoarele, art. 304 ind.1 și art. 304 pct.9 cod procedură civilă.
Analizând sentința pronunțată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art. 304 pct.9 și art. 304 ind.1 cod procedură civilă, tribunalul urmează să constate că recursul nu este fondat.
P. a se pronunța astfel, se va reține că sentința instanței de fond este legală și temeinică, fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legilor fondului funciar.
S-a susținut că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prematurității acțiunii, motivându-se că pentru admisibilitatea acțiunii era necesară parcurgerea unor etape obligatorii, prevăzute de dispoziții imperative ale legii.
Or, din adresa nr._/2010 emisă de recurenta din prezenta cauză, rezultă expres că a refuzat încheierea protocoalelor de predare-primire pentru suprafețele de 23,13 ha. aflate în perimetrul .-J., 50 ha. aflate în perimetrul . și încă 50 de ha. aflate în perimetrul aceleiași societăți, cu motivarea că la nivelul Comisiei locale D. ar fi constituită rezerva de teren, iar predarea acestor suprafețe ar încălca prevederile legale din materia fondului funciar.
În aceste condiții, Comisia județeană O. a efectuat numeroase demersuri către Agenția D. S., astfel cum rezultă din adresele nr._/2010,_/2010.
Așa fiind, și cum recurenta este în culpă, fiind într-o vădită eroare asupra obligațiilor și atribuțiilor care îi revin, nu se poate susține nici că acțiunea reclamanților este prematură cu atât mai mult că aceștia nu ar avea calitate procesuală activă, aceștia fiind cei dintâi interesați în finalizarea procedurii pentru punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate, nicidecum Comisia județeană O..
A aprecia altfel, ar însemna ca reclamantului să i se închidă dreptul de acces la o instanță pentru valorificarea unui drept recunoscut de legiuitor.
Cât privește excepția prematurității, în mod corect instanța de fond a respins-o tocmai pentru că procedura prealabilă încheierii protocolului este cea ce dă conținut acțiunii reclamanților.
Nici critica de nelegalitate nu subzistă analizei raportat la dispozițiile HG 890/2005 .
Astfel, din înscrisurile existente la dosar, rezultă că în cauză au fost întocmite anexele prevăzute a fi avizate de comisiile locale OCPI și ADS, anexe validate de Comisia Județeană O. care a solicitat expres recurentei, disponibilizarea suprafețelor de teren reconstituite.
Susținerea că recurentei nu i-ar fi fost comunicată hotărârea Comisiei județene și documentația aferentă retrocedării nu este reală, având în vedere faptul că recurenta a refuzat încheierea protocolului și punerea terenurilor la dispoziție cu motivarea că ar mai exista rezerve la dispoziția comisiei locale, depășindu-și astfel atribuțiile stabilite de legiuitor.
Pe de altă parte, tribunalul va reține că în mod corect instanța de fond a obligat recurenta să predea pe bază de protocol către Comisia locală D. și nu către intimații reclamanți , suprafața de 10,15 ha. teren cu care autorul acestora a fost înscris în anexa 30 la HG 890/2005 în vederea eliberării titlului de proprietate.
P. aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă temeiurile de fapt invocate și analizate prin prisma art.304 pct.9 și art. 304 ind.1 cod procedură civilă, iar în cauză nu există vreun alt motiv de casare de ordine publică care să poată fi invocat din oficiu și pus în dezbaterea părților de instanța de recurs, potrivit dispozițiilor art. 306 al.2 cod procedură civilă, în temeiul art. 312 al.1 teza a II-a cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de recurenta pârâtă Agenția D. S., cu sediul în București, sector 1, Ș. V. nr. 43, împotriva sentinței civile nr. 667 din data de 03 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți C. M., domiciliată în C., M. Strajan, ., ., C. P., din Caracal, ., județul O., I. M. A., din Caracal, Piața V. nr. 12, ., ., județul O., M. V., din comuna D., ., T. E., din comuna Vlădila, . O., intimatele pârâte Comisia L. D. și Comisia Județeană O. ambele de aplicarea legilor fondului funciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 August 2012, la Tribunalul O..
Președinte, M. I. S. | Judecător, I. D. | Judecător, S. O. |
Grefier, M. R. |
Red.ID/SM
JF.N.R.
Ex.2
13.09.2012
| ← Validare poprire. Sentința nr. 1/2012. Tribunalul OLT | Fond funciar. Decizia nr. 697/2012. Tribunalul OLT → |
|---|
