Pretenţii. Decizia nr. 490/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 490/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 490/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 490/2014
Ședința publică de la 29 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T.
Judecător A. C. Tițoiu
Grefier M. R.
Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelantul pârât A. Z. E., domiciliat în S., Prelungirea Tunari nr. 5, ., ., împotriva sentinței civile nr.3562 din data de 07 aprilie 2014, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă Asociația de proprietari nr. 41 S., cu sediul în S., Prelungirea Tunari, . O., având ca obiect – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul pârât A. Z. E., avocat C. E. pentru intimata reclamantă Asociația de proprietari nr. 41 S..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța constatând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul asupra apelului promovat.
Apelantul pârât A. Z. E., având cuvântul, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.
Avocat C. E., având cuvântul pentru intimata reclamantă, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._, reclamanta Asociația De P. Nr. 41 a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța in contradictoriu cu paratul A. Z. E. sa dispună obligarea acestuia la plata sumei de 834,61 lei din care 699,18 lei reprezentând contravaloare cheltuieli de întreținere aferente perioadei 01.05._13 și 135,44 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente aceleiași perioade.
În motivarea cererii reclamanta a arătat ca paratul este membru al asociației de proprietari acumulând un debit de 834,61 lei din care 699,18 lei reprezentând contravaloare cheltuieli de întreținere aferente perioadei 01.05._13 și 135,44 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente aceleiași perioade. A mai arătat reclamanta ca, deși paratul a fost somat, nu a înțeles sa-si achite datoriile fata de asociație.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată, cu motivarea că reclamanta Asociația de Proprietari nr. 41 l-a chemat în judecată pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat la plata sumei de 834,61 lei din care 699,18 lei reprezintă cota de contribuție către reclamantă aferentă perioadei 01.05._13 și 135,44 lei reprezintă penalități de întârziere, invocând pe cale de excepție, a invocat inadmisibilitatea acțiunii.
În motivarea excepției a arătat că potrivit prevederilor Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 01.08.2013, reclamantul, înainte de a se adresa instanței de judecată are obligația de a iniția și participa la ședința de informare privind avantajele medierii sub sancțiunea respingerii cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.
Arată faptul că acțiunea formulată de reclamanta se încadrează în prevederile art. 60] lit. f) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, respectiv este o acțiune civilă a cărei valoare sub 50.000 lei pentru care procedura de mediere este obligatorie.
După cum se poate observa, reclamanta nu face dovada participării la ședința de informare privind avantajele medierii.
Față de motivele invocate mai sus solicita să fie admisa excepția și să fie respinsa acțiunea ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată,
In situația în care se respinge excepția invocată și se trece la judecarea cauzei pe fond solicita respingerea acțiunii formulată ca neîntemeiată.
Arata faptul că acțiunea formulată este nedovedită.
Anexat la acțiunea depusă reclamanta a anexat fișele de cheltuieli pentru o altă scară decât cele aferente scării în care locuiește. Dar acest fapt este intenționat, motivat de faptul că pentru perioada februarie 2013 — iunie 2013, reclamanta nu a afișat la scară fișele de cheltuieli, motiv pentru care solicita sa se pună în vedere reclamantei să facă dovada afișării acestor fișe de cheltuieli, în fiecare lună.
Mai mult decât atât, arata faptul că, prin prezenta acțiune, conform fișelor de cheltuieli depuse la dosarul cauzei, reclamanta solicită obligarea lui și la plata cheltuielilor reprezentând cheltuielile cu avocatul și cheltuielile cu executorul judecătoresc, sume care au fost cuprinse în alte hotărâri judecătorești și pe care le-a achitat cu ocazie executării acestor hotărâri.
Precizează faptul că nu se poate reține refuzul lui pentru achitarea cotelor de contribuție către asociația de proprietari, motivat de faptul că, în mare parte această situație se datorează chiar reclamantei.
Având în vedere situația socio - economică actuală a rămas restant către asociația de proprietari, iar aceasta a procedat la acționarea lui în instanță, cauze de care nu a avut cunoștință, iar ulterior a procedat la executarea silită a hotărârilor pronunțate, ocazie cu care a fost nevoit să achite și cheltuielile de executare, pentru întreg debitul, deși între timp el mai achitase din acesta. Prin aceste acțiuni ale reclamantei, i-a îngreunat și mai mult situația financiară, motiv pentru care nu a avut posibilitatea de a achita toate obligațiile de plată.
Mai mult decât atât a solicitat reclamantei să achite concomitent atât din debitele curente astfel încât să nu mai acumuleze penalități de întârziere, cât și din titlurile executorii obținute, dar aceasta a refuzat și a procedat la executarea silită, intenționând executarea prin urmărire imobiliară. De asemenea a refuzat să-i încaseze reprezentând cheltuielile curente, inclusiv cele care fac obiectul prezentei cauze.
Mai mult decât atât învederează faptul că, a solicitat Primăriei Municipiului S. efectuarea unui control la poziția lui de rol existentă în cadrul asociației de proprietari, motivat de faptul că a fost impus la plată cu sume pe care nu le datora, respectiv onorariu de executor care a fost achitat de el cu ocazia executării silite și onorariu de avocat ce nu a fost menționat în sentințele judecătorești pronunțate în contradictoriu cu el, iar cu ocazia controlului s-a constatat faptul că asociația de proprietari i-a impus la plată cu sume mai mari decât cele legale.
Primăria Municipiului S. a atras atenția asociației de proprietari cu privire la aceste aspecte, conform adresei nr. 1862/01.04.2013 (anexată la prezenta), dar reclamanta refuză să se conformeze celor dispuse de către organele de control.
Arata de asemenea faptul că reclamanta nu face în nici un fel dovada faptului că l-a somat să achite sumele solicitate pentru a putea fi pus în întârziere pentru a avea posibilitatea de a solicita obligarea lui la plata penalităților de întârziere.
La dosarul cauzei nu există dovada comunicării somației nr. 357/20.08.2013
Considera că a făcut pe deplin dovada faptului că sumele solicitate de către reclamantă nu sunt stabilite în mod legal, motiv pentru care nu poate fi obligat la plata unor sume necorespunzătoare.
Față de motivele invocate mai sus solicita sa fie respinsa acțiunea formulată de către reclamantă ca nedovedită și neîntemeiată.
La data de 19.11.2013 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care solicita respingerea susținerilor paratului.
Prin încheierea de ședința din data de 07.04.2014 s-a luat act de precizarea reclamantei în sensul micșorării cuantumului pretențiilor la suma de 692,81 lei.
Prin sentința civilă nr. 3562 din data de 07 aprilie 2014, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, s-a admis cererea precizată privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.41 S., în contradictoriu cu pârâtul A. Z. E..
A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 692,81 lei reprezentând contravaloare întreținere aferentă lunilor mai 2012- iunie 2013.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că pârâtul A. Z. E. are calitatea de membru al Asociației de P. nr. 41 beneficiind de serviciile furnizorilor de utilități pentru apartamentul nr.17 al imobilului situat în localitatea S., Prelungirea Tunari, ., jud. O.
Instanța a constatat că, din listele de plată privind cotele de contribuție la cheltuielile comune stabilite și afișate lunar de către reclamantă, precum din centralizatorul referitor la situația apartamentului nr. 17 pentru anii 2012 și 2013, rezultă că pârâtul figurează cu un debit aferent cotelor de contribuție la cheltuielile comune de întreținere pentru perioada martie 2011-iunie 2013 în cuantum de 699,18 lei.
Potrivit art. 46 din Legea 230/2007 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, proprietarii au obligația să plătească lunar, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari, în termenul de 20 de zile stabilit de art. 49 alin. 2 din același act normativ.
Creditorul pretins al unui raport juridic trebuie să probeze în fața instanței existența dreptului de creanță, caz în care revine debitorului sarcina dovezii fie a nevalabilității raportului juridic, fie a stingerii obligației în modurile recunoscute de Codul civil.
Aspectele invocate de pârât cu privire faptul că înscrisurile depuse în probațiune vizează o altă scară decât cea pentru care au fost impuse cheltuielile nu au fost reținute de instanță, având în vedere că în cuprinsul tuturor listelor de plată afișate este menționată scara A a imobilului cu numărul FB26, aceasta fiind și scara la care locuiește pârâtul.
De asemenea, nici susținerile referitoare la impunerea unor cheltuieli suplimentare nu au putut fi reținute.
Astfel, în ceea ce privește cheltuielile cu onorariu executor și avocat, acestea nu au fost solicitate în cauză cu titlu de cheltuieli de întreținere, nefiind incluse în nicio formă în sumele solicitate în cadrul prezentei acțiuni.
Astfel, având în vedere cuantumul total al debitului solicitat, deși suma de 370 lei – executor este consemnată în lista de plată aferentă lunii februarie 2013, aceasta nu a fost inclusă suma de plată solicitată cu titlu de cheltuieli de întreținere, în condițiile în care, conform fișei de calcul anexate pentru luna februarie a fost reținută numai suma de 46,57 lei defalcată, conform listei de plată, după cum urmează: cheltuieli pe nr. crt. de persoane – 11,58 lei, contract reparații – 4 lei, interfon – 3 lei, gunoi – 14,10 lei, cheltuieli administrative – 10 lei.
În consecință, instanța a reținut că, raportat la înscrisurile depuse, reclamanta a făcut dovada existenței unei creanțe corelative obligațiilor de plată a sumelor reprezentând contravaloarea cotelor de contribuție la cheltuielile comune asumate de către pârât în cuantum de 699,18 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere restante pentru perioada 01.05._13.
Totodată, întrucât pârâtul nu și-a respectat obligația de a plăti cheltuielile de întreținere în termenul de 20 de zile de la afișarea listelor de plată prevăzut de art. 49 al. 2 din Legea nr. 230/2007, acesta datorează penalități reclamantei în conformitate cu art. 49 al. 1 din Legea nr. 230/2007 care stipulează că asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, iar penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată.
Pe cale de consecință, având în vedere aceste prevederi legale precum și procesele verbale ale Asociației de P. din datele de 26.01.2012 și 15.02.2013, în care se stabilesc penalități de întârziere în cuantum de 0.1% pe zi, aplicabile la 30 de zile de la data scadenței, instanța a reținut existența unei creanțe în cuantum de 135,44 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Raportat la debitul arătat anterior, în cuantum de 834,61 lei din care 699,18 lei reprezentând cheltuieli de întreținere, iar 135,44 lei penalități, pârâtul a procedat la efectuarea de plăți parțiale, în sumă totală de 141,8 lei, conform OP 245/14.02.2014, OP 244/14.02.2014, OP 58/15.01.2014 și chitanței nr. 383/19.03.2014.
Referitor la modalitatea a de imputare a sumelor achitate de către pârât, cu prioritate asupra penalităților de întârziere și nu asupra debitului principal, instanța a reținut că acesta s-a realizat în mod legal având în vedere că dispozițiile art. 1507 alin. (1) cod civil prevăd expres că plata se impută mai întâi asupra cheltuielilor, apoi asupra dobânzilor, și, la urmă, asupra capitalului.
Pe cale de consecință, având în vedere că raportat la plățile efectuate rezultă o diferență de debit neachitat în cuantum de 692,81 lei reprezentând contravaloare întreținere aferentă lunilor mai 2012- iunie 2013 (având în vedere că prin plățile parțiale au fost acoperite în întregime sumele solicitate cu titlu de penalități de întârziere) instanța a constatat că cererea reclamantei, astfel cum a fost precizată sub aspectul cuantumului la data de 07.04.2014, este întemeiată, iar în baza art. 50 din Legea 230/2007, instanța a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 692,81 lei.
Având în vedere că pârâtul a pierdut procesul, fiind în culpă procesuală, în baza art. 453 alin. (1) Cod Procedură Civilă, a fost obligat și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței nr. 13/03.12.2013 .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul A. Z. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și pe fond să se respingă acțiunea ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
În fapt, apelantul arată că, deși reclamanta a încercat să facă dovada îndeplinirii obligațiilor privind medierea, aceasta a fost făcută doar pur formal.
Astfel, așa cum rezultă din procesul verbal încheiat cu ocazia prezentării la mediator, pârâtul a încercat să soluționeze acest litigiu pe cale amiabilă, dar reclamanta a refuzat încheierea contractului de mediere, deși onorariul a fost achitat de către apelant, situație care echivalează cu neîndeplinirea obligațiilor privind ședința de informare a medierii.
De asemenea, instanța de fond nu a pus această excepție în discuția părților și nici nu s-a pronunțat cu privire la această excepție.
Referitor la fondul cauzei, apelantul apreciază că soluția este neîntemeiată, întrucât, a achitat prin ordine de plată și o chitanță, suma de 141,80 lei, sumă pe care instanța a scăzut-o din majorările de întârziere, schimbând astfel destinația pentru care au fost achitate.
În această situație, precizează apelantul că instanța de fond a încălcat prevederile art. 1507 al.1 din codul civil teza I, potrivit cărora ,,debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de același fel are dreptul să indice, atunci când plătește, datoria pe care înțelege să o execute’’.
Astfel, instanța trebuia să diminueze obligațiile de plată în conformitate cu probele existente la dosarul cauzei, adică din contravaloarea cheltuielilor de întreținere și nu din majorări.
Procedând astfel, consideră apelantul că i s-a creat o situație mai grea decât existentă la momentul promovării acțiunii, în sensul că, nediminuând debitul, acesta produce în continuare majorări de întârziere.
În drept, au fost invocate dispozițiile codului de procedură civilă, ale Legii 192/2006 și ale Legii nr.230/2007.
Intimata reclamantă a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-208 cod procedură civilă.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză și prin raportare la probele de la dosar, tribunalul constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
În ceea ce privește inadmisibilitatea acțiunii pentru neîndeplinirea obligațiilor intimatei privind ședința de informare cu privire la mediere, tribunalul reține că această excepție este irelevantă în cauză deoarece Curtea Constituțională a României prin Decizia 266/2014 a constatat faptul că art. 2 alin. 1 și 1 ind. 2 din Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator sunt neconstituționale.
În concret, prin admiterea excepției de neconstituționalitate a fost înlăturată obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile acțiunii în instanță privind participarea la ședința de informare cu privire la mediere, dar și sancțiunea inadmisibilității aplicabilă în situația în care reclamantul nu face dovada parcurgerii acestei proceduri prealabile.
Trecând peste acest aspect, se constată că, pentru primul termen de judecată de la 13.01.2014 reclamanta a fost citată cu mențiunea de a depune dovada participării la ședința de informare privind avantajele medierii în conformitate cu disp. Art. 2 alin 1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator..
În acest sens, la dosar a fost depus contractul de mediere și procesul verbal de închidere a medierii astfel că această critică este neîntemeiată.
Nici critica vizând greșita aplicare a dispozițiilor art. 1507 alin.1 cod civil nu este întemeiată.
Debitorul poate face imputația plății însă în limitele stabilite de art. 1507 cod civil. Când creanța este producătoare de dobânzi și/sau a presupus cheltuieli debitorul nu poate impune creditorului plata capitalului înaintea plății dobânzilor și nici pe acestea înaintea plății cheltuielilor.
Ca atare, în mod corect s-a reținut faptul că, referitor la modalitatea de imputare a sumelor achitate de apelantul pârât, cu prioritate asupra debitului principal aceasta s-a realizat în mod legal având în vedere dispozițiile art. 1507 alin. 1 cod civil
Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod pr. Civilă, tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât.
În temeiul art. 453 cod procedură civilă raportat la art. 451 alin.1 Cod pr. Civilă, și la cererea intimatei, tribunalul va obliga apelantul să plătească intimatei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul pârât A. Z. E., domiciliat în S., Prelungirea Tunari nr. 5, ., ., împotriva sentinței civile nr.3562 din data de 07 aprilie 2014, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă Asociația de proprietari nr. 41 S., cu sediul în S., Prelungirea Tunari, . O..
Obligă apelantul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei, către intimata reclamantă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 octombrie 2014, la Tribunalul O.
Președinte, pt. Judecător,
C. T. A. C. Tițoiu
transferat, semnează președinte
instanță I. D., care se află în CO și
semnează vicepreședinte C. M.
Grefier,
M. R.
Red.CT
JF.A.M.C.
Ex.4/02.12.2014
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... | Obligaţie de a face. Hotărâre din 26-05-2016, Tribunalul OLT → |
|---|
