Acţiune în constatare. Decizia nr. 1469/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1469/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 39217/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1469
Ședința publică din data de 10.12.2014
Președinte: Ș. O. C.
Judecători: P. – A. A.
M. C. A.
Grefier: D. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul – reclamant S. P., CNP_, cu domiciliul procesual ales la sediul C.. Av. L. T. situat în Ploiești, ., . împotriva sentinței civile nr. 1765/10.02.2014 pronunțate de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații – pârâți FEDERALCOOP PRAHOVA cu sediul în Ploiești, .-62, jud. Prahova și S.C. B. S. COOPERATIVA DE CONSUM cu sediul în Băicoi, ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul – reclamant S. P., personal și asistat de avocat V. R. în substituire avocat L. Tinjeală, lipsind intimații – pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cerere pentru care s-a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei, conform chitanței nr._/08.12.2014, anulată și atașată la dosarul cauzei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentanta recurentului – reclamant depune la dosar delegația de substituire și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Instanța ia act că se depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Instanța comunică recurentului – reclamant prin avocat copie de pe întâmpinarea formulată de intimata Federalcoop Prahova SCC.
Având cuvântul, reprezentanta recurentului – reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta recurentului – reclamant solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare. Apreciază că în mod eronat instanța de fond a admis excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că reclamantul ar avea la îndemână acțiunea în revendicare. Instanța de fond a apreciat că nu prezintă relevanță faptul că acțiunea în revendicare formulată de reclamant a fost respinsă. Apreciază că această situație are relevanță întrucât reclamantului îi lipsește calitatea de proprietar. A avea la îndemână o acțiune ar însemna ca aceasta să fie și admisibilă. Solicită admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru continuarea judecății.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamantul S. P. a chemat în judecată pe pârâții Federalcoop Prahova și S.C. Băicoi S. Cooperativa de Consum, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate existența în favoarea sa a unui drept de proprietate asupra imobilului denumit "Restaurant Muncitorul", situat in com. Dumbrăvești, ..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în perioada 1987-1992 a fost angajat ca lucrător comercial în alimentație publica - gestionar al "bufetului" din satul Malaesti (Sfârleanca), din cadrul Cooperativei de Consum a . direct FederalCoop Prahova.
A mai arătat reclamantul că în luna februarie 1990, datorita vânzărilor mari realizate in cadrul bufetului, . si aflat in stare de degradare, a convenit cu persoanele din conducerea Cooperativei de Consum Dumbrăvești si FederalCoop Prahova, să dezvolte spațiul comercial prin extinderea si construirea unui restaurant denumit "Muncitorul".
Reclamantul a învederat că, de comun acord cu cele doua pârâte, s-a stabilit ca aceasta investiție sa fie realizata in regie proprie, pe cheltuiala exclusiva a reclamantului, urmând ca la finalizare, FederalCoop Ploiești sa trimită un expert în construcții pentru a evalua lucrările efectuate, iar Cooperativa de Consum Dumbrăvești sa îi recunoască reclamantului dreptul de proprietate asupra construcțiilor.
Reclamantul a arătat în continuare că edificarea restaurantului "Muncitorul" s-a finalizat la sfârșitul anului 1991, construcția fiind compusa din: sala de consum, terasa acoperita, cafe-bar tip discoteca, bucătărie, depozit de marfa, grupuri sanitare, instalații cu apa, canalizare, puț absorbant (hazna), încălzire prin lemne cu sobe noi, șemineu, împrejmuirea construcțiilor cu gard din fier și sârmă zincată.
După terminarea construcțiilor, a precizat reclamantul, FederalCoop, prin șefa biroului investiții, a avizat favorabil construcția prin adresa nr. 615/03.12.1991, dar nu a trimis expertul in construcții pentru evaluare.
Reclamantul a mai arătat că din luna mai 1992, din cauza unor probleme de natura juridică, respectiv, privare de libertate pe care reclamantul a apreciat-o ca fiind nelegală, a fost obligat sa înceteze activitatea la Cooperativa de Consum Dumbrăvești.
În continuare, reclamantul a arătat că la data de 17.02.1994, a revenit cu adresa nr. 444 către conducerea F. C. Ploiești, solicitând un expert in construcții, iar în data de 27 iulie 1994, FederalCoop a trimis un angajat-expert in construcții, in persoana subinginerului B. M. care, împreuna cu președintele Cooperativei de Consum Dumbrăvești si alți reprezentanți ai cooperativei și in prezenta sa, au efectuat măsurători de lucru executate, extras de material si situația de lucrări conform schiței plan.
A precizat că în afara lucrărilor executate si identificate conform schiței plan, pe teren s-au mai identificat o parte din utilajele folosite de reclamant la construcția în regie proprie, bunuri mobile, respectiv: mobilierul restaurantului si barului, aparatura electronica pentru bar-discoteca, luându-se hotărârea de către președintele Cooperației de Consum Dumbrăvesti, în baza faptului ca aceste bunuri aparțin reclamantului, sa-i fie restituite, urmând sa încheie in acest sens un proces verbal de predare-primire. A arătat reclamantul că acest proces verbal nu s-a mai încheiat si nici evaluarea construcțiilor si recunoașterea dreptului sau de proprietate asupra lor nu s-au finalizat, din vina exclusiva a președintelui Cooperativei de Consum Dumbravesti, cu toate ca F. C. Ploiești a trimis către Cooperativa Dumbravesti adresele nr. 2/25.03.1997 si nr. 55/07.07.1997, in care i se recunoștea reclamantului dreptul de proprietate asupra celor expuse, cu mențiunea de a-l pune in posesia lor.
Reclamantul a arătat în continuare că în anul 2000 Cooperativa Dumbravesti, prin reorganizarea FederalCoop Prahova, este preluata prin absorbție de către Cooperativa de Consum B.; de la data preluării, activul Restaurantul "Muncitorul" din . in degradare, nemaifiind folosit și că în anul 2008, prin negociere directă, o parte din construcții (sala de consum), a fost vânduta către ., cu suma de 80 milioane lei.
În concluzie, având in vedere cele menționate, reclamantul a solicitat să se constate ca a fost proprietarul construcțiilor edificate in perioada anilor 1990-1991 la restaurantul "Muncitorul", . și să se pronunțe o sentința care sa tina loc de act de proprietate a imobilului menționat, aflat in stadiu de funcționare la nivelul anilor 1991-1992, readus la nivelul anului 2012.
In dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat încuviințarea următoarelor probe: proba cu înscrisuri, proba cu martori, interogatoriul pârâților, expertiza tehnica judiciara.
În drept, a invocat disp. art. 111. C.pr.civ. și ale Codului civil.
La data de 15.02.2013, pârâta FederalCoop Prahova a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și pe fondul cauzei, respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În motivarea excepției, pârâta a arătat că apreciază că nu există raporturi juridice intre persoana reclamantului si FEDERALCOOP PRAHOVA SCC, care sa aibă relevanță si legătura cu obiectul prezentei acțiuni, societatea pârâtă neputând avea calitate procesuală în prezenta cauză. A mai arătat că nu a deținut si nu deține imobilul la care face trimitere reclamantul și că are calitatea de terța persoană fata de posibilul raport juridic dintre reclamantul S. P. si parata B. SCC.
Pe fondul cauzei, pârâta a reiterat faptul că între aceasta si reclamant nu au existat raporturi juridice din care sa rezulte obligațiile si efectele juridice la care acesta face trimitere.
A precizat că potrivit legislației de dinaintea anului 2005, investițiile se efectuau dintr-un fond centralizat la nivel de tara, prin Federala Teritoriala a Cooperativelor de Consum a fiecărui județ (Federalcoop), investiții care la finalizarea acestora intrau cu titlu gratuit in patrimoniul Cooperativelor de Consum. După apariția legii nr.1/2005, noile unități Federalcoop (Federalcoop Prahova SCC - de exemplu) sunt entități juridice de sine stătătoare, care nu mai au competenta in sprijinirea investițiilor la societățile cooperative din județ.
A mai arătat pârâta că în cuprinsul motivării acțiunii prezente, reclamantul prezintă un istoric in care relatările referitoare la activitatea Federalcoop SCC sunt total eronate, întreaga prezentare a situației fiind realizată cu scopul de a induce in eroare instanța de judecata. Astfel, pârâta a exemplificat prin susținerea reclamantului în sensul că unitatea Cooperativa de Consum a comunei Dumbravesti era subordonata direct către Federalcoop SCC. In realitate, a arătat pârâta, Cooperativa Dumbravesti avea conducere proprie si un patrimoniu propriu ; de asemenea, nu a existat un acord al unității in sensul in care gestionarul S. P. sa realizeze anumite îmbunătățiri urmând ulterior sa i se recunoască calitatea de proprietar. Am fi încălcat legislația de la acea vreme, iar, pe de alta parte, relația dintre Cooperativa D. si gestionarul său privea in mod exclusiv pe cele doua părti.
A mai arătat pârâta că în cadrul acestei acțiuni se impune a fi analizat dacă reclamantul s-a înscris cu acest imobil la rol, în registrele unității administrativ teritoriale de care aparține, dacă a achitat impozitele corespunzătoare acestuia, care este natura juridica a terenului pe care se afla imobilul-construcție si care este motivul pentru care nu se afla in posesia acestui imobil.
Pârâta a mai susținut faptul ca reclamantul ar fi trebuit sa formuleze de fapt o acțiune in pretenții fata de Băicoi SCC si nu una in constatarea calității sale de proprietar.
Pârâta a anexat în copie sentința civilă nr._/06.12.2012.
La data de 19.04.2013, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de către parata Federalcoop Prahova SCC, prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a paratei.
În motivare, a arătat că în perioada 1990-1992, cat timp s-a realizat investiția in regie proprie a Restaurantului "Muncitorul", situat in . Consum Dumbravesti cat si Federalcoop Prahova, funcționau in baza Decretului-Lege 67/1990, care abrogase Legea nr. 6/1970, iar la art. 11 din Decretul-Lege se prevede că uniunile județene a cooperativelor de consum emit norme obligatorii pentru toate organizațiile si întreprinderilor cooperatiilor de consum, cu privire la constituirea si utilizarea fondurilor proprii, finanțarea si executarea investițiilor, etc.
A mai arătat că toata corespondenta si aprobările privind extinderea restaurantului din . loc intre reclamant si Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum, precum și că, după apariția Legii 109/1996, când prin reorganizare, Cooperativa Dumbravesti a fost preluata de . de Consum, aceasta s-a aflat in directa subordonare a Federalcoop Prahova, fosta Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum.
A mai precizat că după apariția Legii nr. 1/2005, noile unități Federalcoop au devenit entități juridice de sine stătătoare care nu mai aveau competent in sprijinirea investițiilor cooperativelor de consum din județ.
A mai precizat reclamantul referitor la lămurirea cadrului procesual al acțiunii, ca această acțiune este o acțiune în constatare, acțiune civilă prin care se cere ca instanța de judecata sa constate existenta unui drept de proprietate asupra construcțiilor edificate de reclamant in perioada anilor 1990-1992, in regie proprie, parti fiind: S. P. si Cooperativa de Consum Dumbravesti, preluată de . de Consum și Federalcoop Prahova, fosta Uniune Județeană a Cooperativelor de Consum, nefiind necesara introducerea . in cauza de fata.
A mai învederat reclamantul că toate susținerile paratei, prin care se solicita respingerea acțiunii, nu au un temei legal si sunt eronate.
Reclamantul a reiterat că, în conformitate cu prevederile art. 111 Cod proc. civ., aceasta este o acțiune civila care urmărește constatarea existentei unui drept, respectiv dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate la Restaurantul "Muncitorul" din ..
A precizat reclamantul că potrivit Legii 6/1970 si Decretului-Lege 67/1990, Cooperativa Dumbravesti se afla in subordinea directa a Uniunii Județene a Cooperativelor de Consum și că potrivit înscrisurilor de la dosarul cauzei, reclamantul a primit acceptul pentru extinderea si modernizarea imobilului din . faptului ca fondul centralizat la nivel de tara, gestionat de Federalcoop pentru investiții, era insuficient.
Reclamantul a mai arătat că parata susține în mod greșit ca Unitatea Cooperativa de Consum a Comunei Dumbravesti nu era subordonata direct Federalcoop Prahova, deși in cuprinsul întâmpinării precizează ca potrivit legislației înaintea anului 2005, toate investițiile la cooperativele de consum din subordine, se efectuau dintr-un fond centralizat la nivel de tara, coordonat de Federalcoop.
Cu privire la aspectul învederat de pârâtă de a se analiza daca reclamantul s-a înscris cu acest imobil la rol, in registrele administrativ-teritoriale de care aparținea și care este natura juridica a terenului, reclamantul a arătat ca din acest motiv a promovat aceasta acțiune pentru ca instanța sa constate un drept de proprietate asupra imobilului edificat, numit Restaurantul "Muncitorul"
A reiterat reclamantul faptul că Federalcoop Prahova, a trimis către conducerea Cooperativei Dumbravesti, adresele nr. 2/25.03.1997 si nr. 55/07.07.1997, in care i se recunoștea dreptul de proprietate asupra construcțiilor, cu rugămintea de a-l pune in posesia lor, lucru care nu s-a realizat din vina exclusiva a conducerii Cooperativei Dumbravesti de la aceea data.
Pârâta S.C. B. S. Cooperativa de Consum nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la judecarea pricinii.
La termenul de judecată din 19.04.2013, instanța a dispus atașarea dosarului nr._/281/2009 al Judecătoriei Ploiești.
La termenul de judecată din data de 03.02.2014, instanța a invocat excepția inadmisibilității acțiunii și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții
Prin sentința civilă nr. 1765/10.02.2014 Judecătoria Ploiești a admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată din oficiu și a respins acțiunea în constatare formulată de reclamant, ca inadmisibilă, obligând reclamantul la plata către pârâta Federalcoop Prahova SCC a cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei reprezentând onorariul de avocat, redus conform art. 274 alin. 3 C.pr.civ.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit art. 137 alin.1 C.proc.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de fond și de procedură care fac de prisos, în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Potrivit art. 111 C pr civ. partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
În cauză, reclamantul a formulat acțiune în constatare, întemeiată pe disp. art. 111 C pr civ., prin care a solicitat instanței sa constate existența în favoarea sa a unui drept de proprietate asupra imobilului denumit "Restaurant Muncitorul", situat in com. Dumbrăvești, ..
Instanța de fond a pus în vedere reclamantului la termenul din 02.12.2013 să precizeze temeiul de drept material al acțiunii, iar reclamantul, cu privire la acest aspect, a învederat succesiv prin acțiunea introductivă, răspunsul la întâmpinare din 19.04.2013 din și concluziile scrise din 07.02.2014, că a introdus o acțiune ”în constatare pozitivă”, prin care se cere primei instanțe să constate existența unui drept de proprietate asupra construcțiilor edificate în perioada 1990-1992 în regie proprie la Restaurantul ”Muncitorul", situat in com. Dumbrăvești, ..
Instanța de fond a constatat incidența în cauză a tezei finale a art. 111 C.pr.civ., în sensul că prezenta acțiune în constatare nu poate fi primită, întrucât partea poate cere realizarea dreptului.
Atât timp cât reclamantul susține că este proprietar al construcției în litigiu, neavând posesia bunului, acesta nu poate introduce decât o acțiune în revendicare în contradictoriu cu pârâtul care stăpânește bunul respectiv, solicitându-i să îi lase în deplină proprietate și posesie bunul, și nu o acțiune în constatare întemeiată pe disp art. 111 C pr civ., așa cum a arătat reclamantul.
Prima instanță a mai arătat că asemenea acțiune în constatarea dreptului de proprietate întemeiată pe disp. art. 111 C pr civ., s-ar putea justifica, în anumite împrejurări, doar în ipoteza în care reclamantul s-ar afla în posesia bunului și i-ar fi contestat de către pârât dreptul său de proprietate, reclamantul neavând în acest caz posibilitatea formulării unei acțiuni în revendicare, care presupune existenta unui proprietar neposesor si a unui posesor neproprietar. Or, în prezenta cauză, nu aceasta este ipoteza, ci tocmai aceea pe care se întemeiază o acțiune în revendicare.
A mai apreciat instanța de fond că nu prezintă relevanță sub aspectul soluției asupra excepției inadmisibilității prezentei acțiuni faptul că prin sentința civilă nr._/06.12.2012, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/2009, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, a fost respinsă acțiunea în revendicare formulată de reclamant în contradictoriu cu aceiași pârâți și privind același imobil, reclamantul neputând invoca împrejurarea că nu mai are deschisă calea unei acțiuni în realizare.
Dimpotrivă, acesta este un argument suplimentar în sprijinul inadmisibilității acțiunii în constarea dreptului de proprietate întemeiată pe disp. art. 111 C pr civ., întrucât judecarea pe fond a prezentei cereri nu s-ar putea face fără a se ridica problema încălcării puterii de lucru judecat a primei acțiuni.
Pentru aceste motive, instanța de fond a admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată din oficiu și a respins acțiunea ca fiind inadmisibilă, iar în baza art. 274 cod proc.civ., a obligat reclamantul, căzut în pretenții, să-i plătească pârâtei Federalcoop Prahova cheltuielile de judecată efectuate cu prezenta cauză, constând în onorariu de avocat.
In ceea ce privește cuantumul onorariului de avocat, instanța de fond, reținând că, potrivit art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat – a constatat că onorariul de avocat solicitat de pârâtă, în cuantum de 1100 lei, este disproporționat sub aspectul volumului de activități care s-au desfășurat în cauză, având în vedere numărul de termene acordate în cauză, fiind relevant sub acest aspect și faptul că prezenta cauză s-a soluționat fără a se intra în cercetarea fondului, nefiind administrate probatorii.
In aceste condiții, în baza art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă, instanța de fond a dispus reducerea onorariului de avocat solicitat de către pârâtă și a obligat reclamantul să-i plătească pârâtei suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul S. P., arătând că, în motivarea soluției, instanța de fond a arătat ca acțiunea nu poate fi primita întrucât partea poate cere realizarea dreptului, respectiv poate promova exclusiv o acțiune in revendicare, iar o acțiune in constatarea dreptului de proprietate s-ar putea justifica doar in ipoteza in care reclamantul s-ar afla in posesia bunului si i-ar fi contestat de către parat dreptul sau de proprietate.
De asemenea, faptul ca, prin sentința civila nr._/06.12.2012 pronunțata de Judecătoria Ploiești in dosarul nr._/281/2009 rămasa irevocabila prin respingerea recursului, a fost respinsa acțiunea in revendicare formulata de recurentul-reclamant nu prezintă nicio relevanta in opinia instanței de fond - recurentul arătând că in mod nelegal instanța de fond a admis excepția inadmisibilitatii acțiunii in constatare motivat de faptul ca ar putea solicita realizarea dreptului printr-o acțiune in revendicare, motivarea instanței fiind întemeiata pe premise false si contradictorii.
Recurentul a susținut că, contrar concluziilor instanței de fond, nu are posibilitatea promovării unei acțiuni in realizare, respectiv a unei acțiuni in revendicare după cum a denumit-o instanța, pentru următoarele considerente:
Acțiunea in revendicare este acea acțiune reala prin care proprietarul-neposesor solicita instanței de judecata sa il oblige pe posesorul-neproprietar sa ii restituie bunul – în speță, reclamantul-recurent arătând că nu are calitatea de proprietar, nu are un titlu de proprietate asupra bunului - condiție esențiala pentru promovarea si admisibilitatea acțiunii in revendicare - acesta fiind si motivul pentru care, promovând deja o asemenea acțiune, cererea a fost respinsa prin sentința civila nr._/06.12.2012 pronunțata de Judecătoria Ploiești in dosarul n._/281/2009, soluție care a si rămas irevocabila.
Din aceasta perspectiva, a lipsei calității de proprietar, argumentul instanței de fond in susținerea soluției de admitere a excepției inadmisibilitatii, potrivit căruia „Atâta timp cat reclamantul susține ca este proprietar al construcției in litigiu, neavând posesia bunului, acesta nu poate introduce decât o acțiune in revendicare ..." este întemeiat pe o situație nereala, fiind prin aceasta ilogic. Recurentul a arătat că nu a susținut ca are calitatea de proprietar (si in niciun caz nu a făcut această dovada), ci din contra, a expus situația de fapt si a solicitat instanței de judecata ca prin hotărârea pe care o va pronunța sa constate tocmai aceasta calitate in persoana sa, tocmai din aceasta cauza înțelegând sa își întemeieze acțiunea pe disp. art. 111 C.pr.civ.
Prin urmare, recurentul apreciază ca nu are la dispoziție un alt instrument juridic pentru apărarea intereselor sale - mai mult, din cuprinsul acțiunii, dar si ulterior, pe tot parcursul soluționării cauzei, învederând ca finalitatea acesteia consta in recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate in regie proprie pentru care nu are titlu de proprietate -acesta fiind si raționamentul pentru care legiuitorul a prevăzut in mod expres posibilitatea pentru părțile care au un interes sa poată face o cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept.
S-a mai arătat în motivele de recurs că teoria si practica judiciara au stabilit faptul ca, in ceea ce privește admisibilitatea acțiunii in constatare, este lipsit de folos ca, in mod general, sa se poată apela la o anumita acțiune in realizare daca, raportat la speța concreta si având in vedere unicitatea acesteia, acțiunea in realizare nu este admisibila in cauza. Astfel, a considera ca o acțiune in constatare este inadmisibila doar pentru ca, in abstracto, exista o acțiune in realizare, înseamnă a refuza judecata si a limita părtii accesul la justiție.
Un alt motiv de critica a hotărârii instanței de fond consta in acela ca, la termenul Ia care instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilitatii acțiunii pe care a pus-o in discuția pârtilor, rămânând in pronunțare asupra acesteia, recurentul-reclamant a fost lipsit de apărare juridica întrucât apărătorul angajat la acel moment a fost in imposibilitate de a se prezenta in fata instanței si a susține interesele sale, după cum susține acesta - imposibilitatea datorându-se unor evenimente străine si independente de voința apărătorului său de la acel moment, respectiv faptului ca, datorita condițiilor si fenomenelor meteorologice specifice iernii, locuința acestuia a fost semnificativ avariata, iar consecințele au intervenit si au fost constatate chiar in dimineața zilei când dosarul a avut termen de judecata astfel incat, pe de o parte, reprezentantul convențional nu s-a putut prezenta din motive obiective si, pe de alta parte, nu a avut posibilitatea de a prezenta instanței de judecata înscrisuri care sa facă dovada celor de mai sus, acestea fiind eliberate ulterior.
Recurentul a mai arătat că aspectele sumar descrise anterior au fost învederate si instanței la termenul când aceasta a ridicat din oficiu excepția inadmisibilitatii si a rămas in pronunțare asupra acesteia, fara insa ca instanța sa admită cererea de amânare susținuta de reclamant, deși prin intermediul notelor scrise depuse la dosarul cauzei, acesta a arătat că a solicitat repunerea cauzei pe rol datorita acestui considerent, insa instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri de repunere pe rol, desi era obligata sa o faca chiar daca aceasta cerere a fost formulata prin intermediul concluziilor scrise.
Față de aspectele învederate, recurentul solicită, in principal, admiterea recursului, casarea hotărârii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond in considerarea faptului ca, la termenul când instanța a rămas in pronunțare asupra excepției, reclamantul recurent a fost lipsit de apărare.
In subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a sentinței recurate in sensul respingerii excepției inadmisibilitatii acțiunii cu consecința trimiterii cauzei spre judecare la instanța de fond, in considerentul faptului ca aceasta nu a intrat in cercetarea fondului.
In dovedirea recursului, recurentul a arătat că înțelege sa se foloseasca de proba cu înscrisuri.
In drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 111, art. 299 - 316 C.Pr.Civ.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ la data de 17.10.2014.
La data de 09.10.2014 intimata Federalcoop Prahova SCC, a formulat întâmpinare prin care solicita respingerea recursului ca neîntemeiat si menținerea hotărârii instanței de fond, întrucât in mod corect s-au reținut efectele prevederilor art.111 C.pr.civ., in sensul ca o asemenea acțiune în constatarea dreptului de proprietate întemeiata de dispozițiile indicate, s-ar putea justifica doar in ipoteza in care reclamantul s-ar afla in posesia bunului, iar paratul i-ar contesta dreptul de proprietate, reclamantul neavand in acest caz posibilitatea formulării unei acțiuni in revendicare, care presupune existenta unui proprietar neposesor si a unui posesor neproprietar - ipoteza în care nu se regaseste in cauza, excepția ridicata de către instanța de fond fiind apreciata de parata mentionata ca pertinenta.
Tribunalul examinând cauza în raport de sentința recurată, situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și, ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentul-reclamant a criticat sentinta instantei de fond, apreciind ca aceasta in mod gresit a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii in constatare formulate, motivat de faptul ca reclamantul putea solicita realizarea dreptului, invocand totodata faptul ca la termenul la care prima instanta a invocat din oficiu exceptia mentionata, ramanand in pronuntare asupra acesteia, ar fi fost lipsit de aparare, fata de imposibilitatea aparatorului sau de a se prezenta in fata instantei pentru a-i susatine interesele, datorita unor evenimente straine si independente de vointa acestuia – pentru ambele critici, recurentul solicitand admiterea recursului, casarea hotararii recurate si trimiterea cauzei spre judecare la instanta de fond.
Referitor la cel de al doilea aspect invocat de recurentul-reclamant, privind pretinsa solutionare a cauzei de instanta de fond cu incalcarea dreptului sau la aparare, Tribunalul constata ca, in conditiile in care aparatorul reclamantului mai formulase, la termenul din data de 3.10.2013, o cerere de acordare a unui termen de judecata pentru lipsa de aparare, invocand unele probleme de sanatate, (pe care de altfel, nu le-a dovedit), la termenul din 3.02.2014, reclamantul a solicitat din nou amanarea cauzei pentru lipsa aparatorului sau, cerere ce a fost in mod justificat respinsa de instanta de fond, fata de lipsa oricarei dovezi a imposibilitatii de prezentare a aparatorului ales.
In conditiile aratate insa, instanta de fond a dispus amanarea pronuntarii timp de o saptamana, acordandu-se astfel timp suficient atat pentru a se formula concluzii scrise asupta exceptiei invocate din oficiu si consemnate ca atare in incheierea de amanare a pronuntarii, cat si pentru a se face eventual dovada respectivei imposibilitati de prezentare a avocatului reclamantului, in justificarea cererii de repunere pe rol formulate.
Mai mult, desi acest aspect a fost invocat ulterior si ca un motiv de recurs, nici pana la inregistrarea recursului nu s-a atasat aceasta dovada, desi in nota de sedinta depusa la fila 94 din dosarul de fond se mentiona ca se va aduce „dovada evenimentului de la Asociatia de Locatari Milcov - Ploiesti Sud” – considerente fata de care motivul de recurs aratat apare ca fiind nefondat.
In ce priveste primul motiv invocat, referitor la pretinsa gresita admitere de catre judecatorul fondului a exceptiei inadmisibilitatii actiunii in constatare formulate, Tribunalul constata ca, prima instanta a facut o corecta apreciere, avand in vedere modalitatea concreta de formulare a cererii de chemare in judecata de catre reclamantul-recurent, dar si neindicarea de catre acesta a temeiului de drept material al actiunii formulate, in ciuda solicitarii exprese a instantei de fond in acest sens.
Astfel, in conditiile in care reclamantul-recurent s-a limitat la a indica temeiul de drept procesual al actiunii – art. 111 c.pr.civ., fara a invoca in concret niciun temei de drept material, respectiv, o eventuala conventie de instrainare cu fostul proprietar, uzucapiunea, accesiunea imobiliara, sau oricare din modurile legale de dobandire a dreptului de proprietate pretins – cererea sa de chemare in judecata a fost in mod corect interpretata de instanta de fond ca pretinzand nu constatarea dobandirii dreptului de proprietate in vreuna din modalitatile mentionate, ci constatarea ca reclamantul „a fost proprietarul constructiilor edificate in perioada anilor 1990-1991 la restaurantul Muncitorul” din ..
Ori, fata de aceasta formulare a actiunii, prin care reclamantul arata deci ca a fost proprietarul imobilului aratat, instanta de fond a invocat in mod corect exceptia inadmisibilitatii actiunii in constatare, dat fiind ca, pretinzand ca a fost proprietar, reclamantul avea la indemana actiunea in realizarea dreptului.
In acest sens, s-a retinut i mod just ca dispozitiile art.111 Cod de procedura civila statueaza ca partea care are un interes poate sa introduca o cerere pentru constatarea existentei sau inexistentei unui drept, legiuitorul specificand in alineatul al doilea o conditie suplimentara de admisibilitate, in sensul ca o astfel de actiune nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. Sintagma “cererea nu poate fi primita” nu poate conduce la ideea unei analizari pe fond a dreptului pretins in justitie, ci legiuitorul a urmarit sa suprime aceasta cale procedurala a actiunii in constatare in toate acele situatii in care partea are in mod concret, potrivit dispozitiilor legale aplicabile, posibilitatea unei actiuni in realizare.
Pe de alta parte, solutionarea nefavorabila a actiunii in realizare sau pierderea acestei cai procedurale din motive imputabile reclamantului, care nu s-a conformat existentelor legale (pentru exercitiul actiunii in realizare in conditii de regularitate procedurala) nu poate justifica admisibilitatea actiunii in constatare.
Totodata, nu se poate considera ca o astfel de interpretare si aplicare a dispozitiilor art.111 Cod de procedura civila, retinand caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de actiunea in realizare, ar fi in contradictie cu prevederile art.6 din C.E.D.O., care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, deoarece dreptul de acces la o instanta nu este un drept absolut, putand comporta unele limitari sau conditionari, care intra in marja de apreciere recunoscuta statului in numeroase randuri de instanta de contencios european, in materia drepturilor omului. Avand in vedere ca nu se aduce atingere substantei dreptului de acces la justitie, in conditiile in care reclamantului recurent i se recunostea de catre legiuitor alta cale legala pentru valorificarea dreptului subiectiv pretins, pe care insa nu a urmat-o corespunzator in mod culpabil, Tribunalul apreciaza ca solutia pronuntata este in concordanta cu exigentele stabilite de Curtea Europeana a Drepturilor Omului pe cale jurisprudentiala in materia art.6 din Conventie.
In speta deci, faptul ca recurentul-reclamant avea la dispozitie actiunea in realizare si chiar a uzat de aceasta, insa, dupa cum rezulta din dosarul nr._/281/2009*atasat prezentei cauze, respectiva actiune in revendicare i-a fost respinsa in mod irevocabil fata de neadministrarea dovezilor indestulatoare si corespunzatoare si fata de nechemarea in judecata a posesorului neproprietar – nu este de natura a face admisibila prezenta actiune in constatare.
Având deci în vedere considerentele arătate, Tribunalul constată că motivele de recurs formulate de recurentul - reclamant S. P. în cauză sunt nefondate, astfel că, în baza art. 312 alin.1 cu aplicarea art. 304 ind.1 Cod pr. civilă, va respinge recursul declarat de acesta împotriva sentinței civile nr. 1765/10.02.2014 pronunțate de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant S. P., CNP_, cu domiciliul procesual ales la sediul C.. Av. L. T. situat în Ploiești, ., ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 1765/10.02.2014 pronunțate de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații – pârâți FEDERALCOOP PRAHOVA cu sediul în Ploiești, .-62, jud. Prahova și S.C. B. S. COOPERATIVA DE CONSUM cu sediul în Băicoi, ., jud. Prahova, ca nefondat.
IREVOCABILA.
Pronunțată în ședința publică azi, 10.12.2014
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
Ș. O. C. P. – A. A. M. C. A.
GREFIER
D. A.
operator date cu caracter personal 5595
red. CAM/ tehnored. CAM
2 ex./29.05.2015
d.f._ Judec. Ploiești,
j.f. F. R. N.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1473/2014. Tribunalul... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 651/2014.... → |
|---|
