Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 242/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 242/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 27174/281/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 242
Ședința publică din data 09.04.2014
PREȘEDINTE: ALICE GABRIELA HARHOI
JUDECĂTOR: N. C.
GREFIER: C. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta creditoare . K. ROMANIA SRL BUCUREȘTI, cu sediul ales în Ploiești, ., ., jud. Prahova la Cabinet Avocat R. R., împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Ploiești la data de 25.11.2013, în contradictoriu cu intimata petentă SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI T., T. SI G., cu sediul în Ploiești, Piața Victoriei, nr. 4, ..
Cerere timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, achitată cu OP nr._/2013, anulată și atașată la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta creditoare, prin avocat M. M., lipsă fiind intimatele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul ia act de faptul că recurenta a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, conform OP nr._/2013, aflat la fila 6 dosar și lasă cauza la a doua strigare pentru a-i da posibilitate acesteia să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 10 lei.
La a doua strigare, a răspuns recurenta creditoare, prin avocat M. M., lipsă fiind intimatele.
Apărătorul recurentei, având cuvântul, arată că a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și apreciază că cererea de recurs este legal timbrată.
Tribunalul constată că cererea de recurs este legal timbrată.
Recurenta, prin apărător, învederează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurenta, prin apărător, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului, schimbarea în tot a încheierii recurate, în sensul încuviințării executării silite; fără cheltuieli de judecată.
Constatând dezbaterile încheiate, tribunalul rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 18.11.2013 sub numărul_ petenta Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești T., T. și G. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr._/2006, la solicitarea creditoarei E. K. ROMÂNIA S.R.L. BUCUREȘTI, împotriva debitoarei T. A., prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege.
Prin încheierea de ședință din data de 25.11.2013, Judecătoria Ploiești a respins cererea de încuviințare a executării silite ca neîntemeiată.
A reținut instanța de fond că, în urma examinării contractului de credit nr._/2006, invocat drept titlu executoriurezultă că, în calitate de creditor figurează ., adică o altă persoană juridică decât cea care solicită în cauza de față executarea silită, respectiv E. K. România SRL București.
În acest sens, la dosarul cauzei a fost depus contractul de cesiune de creanțe încheiat între . și E. K. România SRL sub nr. 46/26.02.2010, care prevede la Capitolul I că „ Cedentul este de acord să cesioneze, să transfere și să vândă, iar Cesionarul este de acord să accepte cesiunea și să cumpere prin protocoale separate creanțele cedate menționate în Anexa 1 a respectivului Protocol…” – anexa menționată nefiind atașată la dosar.
De asemenea, la cererea introductivă a fost anexat extrasul de la filele 10 – 12, în care este menționată cesiunea de creanță cu privire la debitoarea T. A., însă în raport de un alt contract de credit decât cel invocat în speță.
Deși instanța a pus în vedere petentei să facă dovada cesiunii de creanță cu privire la debitorul S. C. (filele 20, 21), aceasta nu s-a conformat.
În atare condiții, instanța de fond a reținut că în cauza de față nu s-a făcut dovada faptului că E. K. România SRL este cesionarul creanței deținute de către . în baza contractului de credit nr._/2006, având drept debitor pe numitul T. A..
Față de cele ce preced, conchizând că executarea silită a fost solicitată în cauză de către o persoană care nu și-a dovedit calitatea de creditoare, în temeiul art. art. 665 alin 5 pct. 7 C.proc.civ., instanța de fond a respins cererea dedusă judecății, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal creditoarea criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Instanța de fond a omis caracterul necontencios al cererii de încuviințare silită - prin care tinde a se stabili un drept potrivnic față de o altă persoana.
Într-o astfel de judecată, instanța nu trebuie sa realizeze o cercetare amănunțita a fondului relațiilor dintre părțile raportului juridic fundamental ci este ținută la a se rezuma la verificarea existenței unei minime aparențe de legalitate a cererii cu a cărei soluționare este investită.
În aceste condiții, în mod eronat Judecătoria a înlăturat prezumția rezultând din posesia titlului executoriu în original, reținând că nu s-a făcut dovada că, recurenta creditoare este titulara dreptului de creanță cuprins în titlul executoriu aflat în posesia noastră.
Dacă judecata s-ar fi realizat cu observarea caracterului necontencios al cererii, Judecătoria a trebuit să rețină:
* că se afla în posesia unui titlu executoriu,
* că între cedentă și recurenta creditoare există un contract de cesiune de creanță,
* că potrivit disp. art. 1391 C civ "La strămutarea unei creanțe, a unui drept sau a unei acțiuni, predarea între cedent și cesionar se face prin remiterea titlului"și având în vedere elementele de mai sus să conchidă că aceasta pare să își justifice pretenția de a fi titularul dreptului de creanță cuprins în titlul executoriu aflat în posesia sa și pus în executare.
Așadar, dorința instanței de a fundamenta judecata pe comensurarea exactă a dreptului transmis, este incompatibilă cu materia necontencioasă în care părțile se află, iar ridicarea obiecțiunilor cu caracter contencios de către însăși instanța de judecată, vine să dezechilibreze balanța limitelor judecății prin substituirea în drepturile debitorului - singura persoană ce poate ridica obiecții dincolo de aparența de legalitate dată de posesia titlului în original.
Pe de alta parte, cesiunea de creanță între CETELEM IFN SA și recurenta creditoare a fost încheiată înainte de . NCC.
Potrivit disp. art. 1391 C civ " La strămutarea unei creanțe, a unui drept sau a unei acțiuni, predarea intre cedent și cesionar se face prin remiterea titlului".
Așadar, cesiunea de creanță este un contract care este valabil încheiat prin simpla predare a titlului, fără a fi necesar a se încheia vreun înscris.
Prin urmare, în lipsa obligativității formei scrise și pentru că din actele dosarului nu rezultă că actul juridic are o valoare mai mare de 250 de lei, dovada cesiunii se face prin dovedirea posesiei titlului.
Instanța de fond a mai reținut și că în extrasul de la filele 10 - 12 (extrasul din înscrierea de AEGRM) se face mențiunea privind cesiunea creanței intimatei debitoare, însă în raport cu alt contract decât cel invocat în speță.
Diferența de numerotare rezultă din faptul că în majoritatea cazurilor cedenții individualizează drepturile de creanță cedate prin indicarea numărului contului de credit sau numărul intern alocat fiecărui credit în parte (în cazul CETELEM este vorba despre numărul SICL1D).
În drept a invocat disp. art. 466 si urm. C. pr. Civ., 1391 Cod civ.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând încheiererea apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
În mod greșit instanța de fond a reținut că, în cauza de față nu s-a făcut dovada cesiunii de creanță cu privire la debitoarea T. A., întrucât în realitate, recurenta creditoare a depus la dosar titlul executoriu în original reprezentat de contractul de credit nr._ din 07.04.2006.
Conform contractului de credit menționat anterior, intimata debitoare a obținut un credit pe care nu l-a achitat, astfel că, recurenta creditoare a procedat la executarea silită.
Între cedentă și apelanta creditoare există un contract de cesiune de creanță, NR. 46 din 26.02.3010,prin care cedenta CETELEM SA a cedat creanța sa împotriva debitoarei .
Potrivit art. 139 Cod civil, la strămutarea unei creanțe, a unui drept sau a unei acțiuni, predarea între cedentă și cesionar se face prin remiterea titlului.
Cesiunea de creanță între CETELEM IFN SA și recurenta creditoare a fost încheiată înainte de . NCC.
Cesiunea de creanță este un contract care este valabil încheiat prin simpla predare a titlului, fără a fi necesar a se încheia vreun înscris.
Tribunalul reține că, apelanta creditoare a făcut dovada susținerilor sale, sens în care a va admite apelul potrivit dips.art.446 C. pr. civ., va schimba în parte încheierea atacată în sensul că va admite cererea.
Instanța va dispune încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr._ din 07.04.2006 privind pe debitoarea T. A..
PNTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta creditoare . K. ROMANIA SRL BUCUREȘTI, cu sediul ales în Ploiești, ., ., jud. Prahova la Cabinet Avocat R. R., împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Ploiești la data de 25.11.2013, în contradictoriu cu intimata petentă SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI T., T. SI G., cu sediul în Ploiești, Piața Victoriei, nr. 4, .. D, ., jud. Prahova.
Schimbă în tot încheierea atacată în sensul că admite cererea.
Dispune încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr._ din 07.04.2006 privind pe debitoarea T. A..
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 aprilie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. G. H. N. C.
GREFIER
C. A.
Operator de date cu caracter personal 5595
Redactat/tehnored. NC
4 ex/03.05.2014
Df._ Judecătoria Ploiești
Jf. G. A. G.
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... | Validare poprire. Decizia nr. 238/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
