Validare poprire. Decizia nr. 238/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 238/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 1428/310/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 238
Ședința publică din data de 09.04.2014
PREȘEDINTE - ALICE GABRIELA HARHOI
JUDECĂTOR – N. C.
GREFIER - C. A.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de către apelanta - creditoare E. T. SRL, cu sediul ales la avocat I. M., în București, sector 1, ., nr. 2, ., ., împotriva sentinței civile nr. 1096 pronunțate de Judecătoria S. la data de 27.11.2013, în contradictoriu cu intimata – debitoare C. M., domiciliată în AZUGA, ., . și cu intimatul – terț poprit CAȚA I. C. A. INTREPRINDERE INDIVIDUALĂ - BUȘTENI, BLD. LIBERTĂȚII, nr. 89, J. PRAHOVA.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus prin intermediul compartimentului registratură, notă de ședință din partea apelantei și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei, după care,
Tribunalul ia act de faptul că s-au depus la dosar notă de ședință din partea apelantei creditoare și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._, creditoarea . a formulat cerere de validare a popririi in contradictoriu cu debitoarea C. M. și cu terțul poprit Cața I C. A. - Întreprindere Individuală, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună validarea popririi pentru suma de 18.696,65 lei rămasă neachitată, înființată în dosarul de executare nr. 413/S/2012 al SCPEJ „P. și M.”.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 1153/07.10.2011 a Judecătoriei S. și de procesul-verbal nr. 413/S/”012 emis de SCPEJ „P. și M.” debitoarea a fost somată la data de 16.08.2012 să plătească creditoarei sumele de: 16.113,02 lei, debit principal, lei cheltuieli de judecată și 2.246,90 lei cheltuieli de executare silită.
Se mai arată că la data de 29.08.2012 debitoarea C. M. a virat în contul creditoarei suma de 200 lei, potrivit recipisei de consemnare eliberată de executorul judecătoresc nr. 238/29.08.2012, iar la data de 30.08.2012 SCPEJ „P. și M.” a înființat poprirea asupra drepturilor bănești ale debitoarei reprezentate de salariul datorat de terțul poprit, potrivit adeverinței nr.1/22.08.2012, până la concurența sumei de 19.091,65 lei, prin dispoziția de poprire nr. 413/S/30.08.2012, comunicată terțului poprit Cața I C. A. Întreprindere Individuală, potrivit dovezii de primire a procesului verbal de predare din data de 03.09.2012.
Se mai susține că la data de 13.11.2012 în contul SCPEJ „P. și M.” a fost virată suma de 195 lei, potrivit recipisei de consemnare nr. 697/13.11.2012, iar la data de 31.05.2013 a mai fost virată suma de 200 lei, conform recipisei de consemnare în contul executorului judecătoresc nr. 1992/31.05.2013, care a virat suma creditoarei prin ordinul de plată nr. 1/20.06.2013.
Creditoarea solicită, în temeiul art. 779 alin.6 Cod proc.civilă, validarea popririi înființate în sarcina terțului poprit, față de împrejurarea că acesta nu înțelege să se conformeze dispoziției de poprire nr. 413/S/30.08.2012, de a vira lunar suma cuvenită din salariul plătit debitoarei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 779 alin.6 C..
Debitoarea C. M. a formulat întâmpinare la data de 20.09.2013, prin care a arătat că este salariata terțului poprit Cața I C. Întreprindere Individuală și că acesta nu a putut vira lunar reținerile din salariul său datorită dificultăților financiare cu care s-a confruntat angajatorul în perioada iunie-august 2014 și care a fost pusă în situația întârzierii plății salariilor angajaților, precizând că din luna septembrie 2013 situația a reintrat în normal și angajatorul va relua plățile făcute către executorul judecătoresc.
Debitoarea a arătat că nu este în culpă față de discontinuitatea reținerilor sale salariale, obligându-se să aducă la cunoștința executorului judecătoresc orice modificare ce va interveni în raporturile sale de muncă.
Terțul poprit Cața I C. A. - Întreprindere Individuală a formulat întâmpinare la data de 20.09.2013 (f. 21), prin care a învederat aceleași aspecte menționate în întâmpinarea depusă de debitoarea C. M., arătând că din luna septembrie 2013 a reînceput reținerea și virarea lunară din salariul cuvenit angajatei sale a sumei poprite.
La dosarul cauzei au fost atașate în fotocopii certificate actele de executare efectuate în dosarul de executare silită nr. 413/S/2012 al SCPEJ „P. și M.” (filele 31-78).
La primul termen de judecată, instanța a invocat excepția tardivității cererii de validare a popririi, conform art.460 alin.1 C., solicitând admiterea excepției și respingerea acțiunii ca tardiv introdusa, iar pe fond respingerea cererii de validare a popririi ca neîntemeiata.
Prin sentința civilă nr. 1096 din 22.11.2013, Judecătoria S. a admis excepția tardivității cererii invocată din oficiu și, a respins ca tardivă cererea de validare a popririi formulată de creditoarea ..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că,
La data de 06 august 2012 a fost formulată de către creditoarea . cerere de executare silită de debitoarei C. M. pentru debitul datorat în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1153/07.10.2011 a Judecătoriei S. (f. 32-35).
Ca urmare a cererii creditoarei a fost format dosarul de executare silită nr. 413/S/2012 al SCPEJ „P. și M.” din Ploiești, în care a fost emisă dispoziția de înființare a popririi nr.413/S/12/30.08.2012, ce a fost comunicată terțului poprit, Cața I C. A. - Întreprindere Individuală, al cărei angajată este debitoarea (f. 53,62).
Terțul poprit Cața I C. A. - Întreprindere Individuală a primit dispoziția de poprire la data de 03 septembrie 2012, astfel cum rezultă din dovada de primire și procesul verbal de predare (f. 65).
Ulterior emiterii dispoziției de poprire, terțul poprit Cața I C. A. - Întreprindere Individuală a virat la data de 13.11.2012 în contul SCPEJ „P. și M.” suma de 195 lei, potrivit recipisei de consemnare nr. 697/13.11.2012 (f. 70,71), iar în intervalul de timp următor, până la data de 31 mai 2013 nu a mai fost virată nicio sumă de bani.
Potrivit art. 460 C.pr.civ. dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Deși creditoarea își întemeiază cererea de validare a popririi pe dispozițiile art. 779 alin.6 C., instanța constată că prezenta cauză este supusă Codului de procedură civilă din 1865, având în vedere dispozițiile art. 24 și 25 alin.1 Cod proc.civilă, potrivit cărora „executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi”. Or, în cauza de față executarea silită a început la data de 06 august 2012 sub incidența prevederilor Codului de procedură civilă din 1865.
Obligația de consemnare de către terțul poprit a sumei datorate debitorului este de 15 zile de la comunicarea popririi, conform art. 456 alin.1 Cod proc.civilă din 1865, împlinindu-se pentru terțul poprit Cața I C. A. - Întreprindere Individuală la data de 19 septembrie 2013.
Terțul poprit a reținut și virat în contul executorului judecătoresc la data de 13.11.2012 suma de 195 lei din salariul plătit debitoarei, fără ca ulterior să mai procedeze la efectuarea reținerilor și virărilor lunare, pe măsura plății salariilor.
Astfel, sesizarea instanței de executare cu cererea de validare a popririi trebuia să fie făcută de creditor, debitor sau de organul de executare în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă.
În cauza de față, după cum s-a arătat în cele ce preced, sesizarea instanței de executare cu cererea de validare a popririi a fost făcută la data de 19 august 2013, deci după împlinirea termenului de 3 luni defipt de lege, care s-a împlinit pentru terțul poprit în cursul lunii februarie 2013.
Prin Decizia în interesul legii nr. 7 din 15 aprilie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în interpretarea și aplicarea art. 460 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a stabilit că termenul de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, în care creditorul, debitorul sau organul de executare poate sesiza instanța de executare în vederea validării popririi, este un termen imperativ (peremptoriu), legal, fix și absolut, a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Prezentul apel vizează mai întâi pronunțarea instanței pe o excepție invocată din oficiu - excepția tardivității - excepție ce nu a fost pusă în discuția părților, ea fiind invocată și soluționată la același termen de judecată din 22.11.2013, deși dosarul a avut un prim termen de judecata la data de 01.11.2013, când instanța a amânat cauza pentru ca executorul judecătoresc să depună la dosar duplicatele dosarului de executare.
În al doilea rând apelul vizează aprecierea greșită de către instanța de judecată a momentului de Ia care începea sa curgă termenul de 3 luni prevăzut de disp.art.460 c.pr.civ., fiind corectă însă aprecierea instanței potrivit cu care prezentei cauze îi sunt aplicabile dispozițiile vechiului cod de procedura civilă sub care executarea silita a început.
Astfel, instanța a omis să ia în considerare plata făcuta la data de 31.05.2013 și împrejurarea că este vorba în ipoteza în care sumele datorate de către terțul poprit debitorului în cauză sunt de natura salarială si acestea sunt datorate lunar ( periodic ), iar pe cale de consecință suma ce trebuia virata în contul executorului urma a se face lunar, termenul de 3 luni începând sa curgă de la data la care terțul poprit trebuia sa achite salariul si să facă reținerea, pentru fiecare lună în parte ( la data când angajatorul - terțul poprit efectua plata salariilor ).
De asemenea instanța, a reținut ca terțul poprit a arătat că s-a aflat în imposibilitate de a plăti salariile - așadar nu ar fi eliberat suma debitorului - fără însă ca la dosarul cauzei să existe vreo dovadă în acest sens cu excepția afirmațiilor terțului poprit, care deși a afirmat că din luna septembrie va relua virarea în contul executorului a sumei datorate, nici pana în acest moment nu a mai fost efectuată vreo plată.
Astfel, ultima plată s-a făcut la data de 31.05.2013, iar acțiunea a fost introdusă la data de 19.08.2013, așadar înlăuntrul termenului de 3 luni, de la data de 31.05.2013 terțul poprit nu a mai efectuat nici o plată fără însă a dovedi că nu a eliberat suma debitorului.
De altfel și instanța suprema atunci când unificând practica instanțelor de judecată în privința naturii termenului de 3 luni, a apreciat că în cauza sunt aplicabile disp.art.103 c.pr.civ, potrivit cu care "neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act în cadrul termenului procedural atrage decăderea, astfel că, dacă nu se dovedește la prima zi de înfățișare, că recursul ( cale de atac cf. art.103 c.pr.civ. ) a fost depus peste termen sau dacă această dovadă nu reiese din dosar, el se va socoti făcut în termen",
Apelanta creditoare arată că, instanța la termenul din 22.11.2013 nici nu mai putea invoca tardivitatea, raportat Ia împrejurarea că prima zi de înfățișare fusese termenul din 01.11.2013.
De asemenea în cauză trebuie avută în vederea împrejurarea că termenul de 3 luni începe să curgă diferit pentru fiecare sumă ( reținere salarială ) de la momentul când aceasta era scadentă la plată către debitor ( adică de la data la care lunar angajatorul efectua plata drepturilor salariale ),
în acest sens, pentru reglementarea mai precisă a soluționării unor realități actuale, întâlnite și în practica instanțelor de judecată sub imperiul vechiului cod de procedura civilă, noul cod de procedura in al.6 al.art.789 a stabilit ca daca sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenta, cât și pentru cele datorate în viitor, însă în acest ultim caz validarea își va produce efectele numai de la data când sumele devin scadente, urmărindu-se astfel pe de-o parte a se sancționa angajatorul ( spre ex. ) care indiferent de motiv ( că nu plătește salariile deci nu are de unde vira reținerea?!, sau că, deși le plătește si nu virează reținerea ) nu-și execută obligația lunară a vira reținerea, dar numai de la momentul când se naște dreptul debitorului de a încasa suma reprezentând salariul.
Intimata terț poprit a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Apelanta creditare a formulat răspuns la întâmpinare.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Critica apelantei creditoare în sensul că excepția tardivității nu a fost pusă în discuția părților, ea fiind invocată și soluționată la același termen de judecată din 22.11.2013, deși dosarul a avut un prim termen de judecata la data de 01.11.2013, când instanța a amânat cauza pentru ca executorul judecătoresc să depună la dosar duplicatele dosarului de executare, este nejustificată, având în vedere că, procedura de citare a fost legal îndeplinită, apelanta creditoare solicitând judecarea cauzei în lipsă.
La termenul de judecată din data de 22 noiembrie 2013, când a fost pronunțată sentința apelată, toate părțile au fost legal citate, nu au solicitat termen, astfel că s-a procedat în mod corect de instanța de fond.
Critica vizând aprecierea greșită de către instanța de judecată a momentului de Ia care începea sa curgă termenul de 3 luni prevăzut de disp.art.460 c.pr.civ., precum și faptul că a omis să ia în considerare plata făcuta la data de 31.05.2013 și împrejurarea că este vorba în ipoteza în care sumele datorate de către terțul poprit debitorului în cauză sunt de natura salarială si acestea sunt datorate lunar ( periodic ), iar pe cale de consecință suma ce trebuia virata în contul executorului urma a se face lunar, termenul de 3 luni începând sa curgă de la data la care terțul poprit trebuia sa achite salariul si să facă reținerea, pentru fiecare lună în parte ( la data când angajatorul - terțul poprit efectua plata salariilor ), este nejustificată.
Terțul poprit are obligația de consemnare a sumei datorate debitorului în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, termen care se împlinea la data de 19 septembrie 2013, conform art. 456 alin. 1 C.pr. civ.
Virarea sumei a avut loc la data de 13.11.2012, fără ca să se mai procedeze la efectuarea reținerilor și virărilor lunare.
Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, virarea sumei s-a realiat după trecerea termenul de 3 luni prevăzut de disp. art. 460 alin. 1 C. pr. civ., termen ce se împlinea în luna februarie 2013.
Susținerea apelantei creditoare în sensul că instanța la termenul din 22.11.2013 nici nu mai putea invoca tardivitatea, raportat Ia împrejurarea că prima zi de înfățișare fusese termenul din 01.11.2013, este nejustificată față de situația că, la acel termen s-a dispus înaintarea unei adrese la B. P. B. pentru a comunica duplicatele actelor de executare silită efectuate în dosarul nr.413/S/2012.
Pentru considerentele arătate, tribunalul va respinge apelul declarat de apelanta creditoare ca nefondat, potrivit disp. art. 480 C. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta - creditoare E. T. SRL, cu sediul ales la avocat I. M., în București, sector 1, ., nr. 2, ., ., împotriva sentinței civile nr. 1096 pronunțate de Judecătoria S. la data de 27.11.2013, în contradictoriu cu intimata – debitoare C. M., domiciliată în AZUGA, ., ., J. PRAHOVA și cu intimatul – terț poprit CAȚA I. C. A. INTREPRINDERE INDIVIDUALĂ - BUȘTENI, BLD. LIBERTĂȚII, nr. 89, J. PRAHOVA, ca nefondat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 aprilie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. G. H. N. C.
GREFIER
C. A.
Operator de date cu caracter personal 5595
Redactat/tehnoredactat NC
5 ex./03.05.2014
Df._ Judecătoria S.
Jf. D. G. N.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 242/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1430/2014.... → |
|---|
