Partaj judiciar. Hotărâre din 06-03-2014, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 3851/204/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 337
Ședința publică din data de 06.03.2014
PREȘEDINTE: N. M.
JUDECĂTORI: R. C.
G. D.
GREFIER: B. A.
Pe rol soluționarea recursului civil declarat de către recurentul-reclamant D. C., domiciliat în . Stoienești, ., județ Prahova împotriva sentinței civile nr. 2457/16.10.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimații-pârâți D. A. și D. A. Laurenția, domiciliați în Pitești, . L 6, ., județ Argeș, S. D. S. și S. GH. M., domiciliați in ., ., județ Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-reclamant reprezentat de avocat R. I. și intimata-pârâtă S. Gh. M. personal și asistată de avocat Miralena U. și intimatul – pârât S. D. S. reprezentată de avocat Miralena U., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având cuvântul reprezentantul recurentului – reclamant și reprezentanta intimaților – pârâți S. Gh. M. și S. D. S. arată că nu mai au alte cereri de formulat și solicită instanței acordarea cuvântului în dezbateri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentului – reclamant, având cuvântul, arată că a criticat soluția instanței de fond întrucât procedând la corectarea expertizei, instanța a refăcut calculul și a dispus ieșirea din indiviziune conform variantei II. Arată că reclamantul a solicitat varianta I din raportul de expertiză. Mai arată că expertul a greșit cu privire la loturile atribuite părților. Această împrejurare a fost constatată de instanță, care a constata că expertul a făcut câteva erori de calcul, dar în loc să repună cauza pe rol, instanța a refăcut calculele făcând erori de calcul. Instanța s-a referit numai la lotul atribuit intimatului și nu a mai ținut cont de celelalte loturi. Erorile de calcul sunt reduse. Instanța trebuia să facă o constatare egală cu acea lucrare tehnică. Instanța a optat pentru varianta II motivând că reclamantul ar fi venit sporadic la imobil, apoi că reclamantului nu i s-ar fi interzis . că pârâtul s-ar fi mutat în imobil. Aceste aprecieri sunt combătute de probele administrate. Varianta II reprezintă o validare a unui abuz. Instanța recunoaște că după decesul defuncților, intimatul nu ar fi permis accesul reclamantului în casă. Din probele administrate în cauză, martorii și răspunsul la interogatoriu rezultă că cel care a avut grijă de mama a fost reclamantul, că și ulterior a fost la terenul în litigiu și a încercat să-l muncească. Dacă pârâții s-a mutat în casă din cauza lor spun martorii defuncta a avut o pareză și este inadmisibil ca cei care au cauzat decesul defunctei să beneficieze de averea ei. Solicită instanței admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se lămuri erorile de calcul și desemnarea unui alt expert pentru a reface calculele pentru a se ajunge la o concluzie corectă și pentru ca instanța să aibă în vedere varianta I pentru a soluționa cauza. În subsidiar solicită eludarea fondului, să se dispună ieșirea din indiviziune conform variantei I solicitată de reclamant la fond, fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul reprezentanta intimaților, solicită instanței respingerea recursului și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată. Arată că se observă că motivul de recurs este acela al încălcării disp. art. 304 Cod de Procedură Civilă, menționându-se că s-au încălcat disp. art. 673 Cod Civil, acesta este motivul de recurs. În continuare se face vorbire despre greșeli și erori de tehnoredactare și nu greșeli de calcul. Este o simplă explicație care nu are legătură cu motivele de recurs. Principalul motiv acela al încălcării disp. art. 673 Cod Civil, spun ei că acest articol impunea omologarea variantei II, ținând cont de modalitatea de folosință a terenului, de domiciliul părților, de vârsta părților. Nici una dintre afirmațiile reclamantului nu sunt dovedite și nu au fost reținute de instanța de fond. Nu a făcut obiectul cauzei faptul că ei au fost cauza decesului defunctei. Cu privire la modalitatea de folosință a construcției și a terenului, arată că niciodată reclamantul nu a solicitat casa, iar în recurs spune că ar fi dorit să se atribuie varianta de lotizare care include și casa. În ceea ce privește greșelile de calcul, arătat că aceste greșeli nu afectează pe nici una din părți, sultele ce trebuiesc plătite sunt calculate bine. Arată că disp. art. 2811 Cod de Procedură Civilă este imperativ aplicabil în cauză. Cu privire la inversarea sultelor, instanța a reținut această situație și a îndreptat-o. solicită instanței respingerea recursului, ca neîntemeiat conform motivelor din întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._ la data de 01.08.2012, reclamantul D. C. a chemat în judecată pe pârâții D. A., D. A. LAURENȚIA, S. S. și S. M., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună încetarea indiviziunii asupra averii ramase de pe urma defunctei D. M., compusă din bunurile trecute în titlul de proprietate nr._/04.01.2012: terenul extravilan de 3400 mp din T 66, P445/ 60, trenul de 934 mp intravilan din T17, P1400, terenul de 1920 mp intravilan din T 28, F1943, terenul intravilan de 5798 mp din T30, P 2030, terenul de 440 mp intravilan din T 30, P2033 și terenul intravilan de 357 mp din T 30, P2034 pe care se afla casa veche din paiantă, formată din 2 camere și sală, acoperită cu carton, situate în ., ..
În motivarea acțiunii s-a arătat că sunt moștenitorii defunctei D. M., decedată la 02.01.2005, conform certificatului de deces nr._/2005, astfel: reclamantul în calitate de fiu, cu cota de 1/3, pârâții D. A. și D. A. prin reprezentarea tatălui lor, D. A., în prezent decedat, cu cota de 1/3, iar pârâții S. D. S. și S. Gh. M. prin reprezentarea defunctei P. E., conform certificatului de calitate de moștenitor nr.136/2010, cu cota de 1/3 din masa succesorală.
Reclamantul a susținut că nu se înțeleg asupra stăpânirii de comun acord a bunurilor ce fac parte din masa succesorală a defunctei D. M., mai ales că pârâții S. S. și S. M. au posesia acestor terenuri și le interzice folosirea acestora.
În drept s-au invocat disp. art. 1143 și art. 669-686 N. C. civ.
Pârâții D. A. Laurenția și D. A. au formulat întâmpinare (f. 25) prin care au arătat că solicită admiterea acțiunii, în sensul ieșirii din indiviziune cu privire la bunurile succesorale, astfel cum au fost indicate în cererea de chemare în judecată.
Au arătat pârâții că sunt moștenitorii numitei D. M., bunica lor, la succesiunea căreia vin prin reprezentarea tatălui predecedat, D. A., și au această calitate, alături de celelalte părți din dosar, reclamantul D. C., fiu al defunctei, respectiv parații S. S. si S. M., prin reprezentarea mătușii lor predecedate, P. E..
Astfel pârâții au solicitat să se constate deschisă succesiunea autoarei lor, D. M. și partajarea averii acesteia, iar formarea și atribuirea loturilor în raport de cotele legale să se facă pe cât posibil în aceeași natură, calitate și valoare.
În drept s-au invocat disp. art. 115-118 rap. la art. 6731 C. pr. civ. și art. 669 și urm. C. civ.
În baza disp. art. 109 alin. 4 C. pr. civ. reclamantul a depus încheierea notarială nr. 20/16.11.2012.
La termenul de judecată din data de 23.11.2012 pârâții S. S. și S. M. au formulat întâmpinare – cerere reconvențională (f. 47,48) prin care au arătat că sunt de acord cu acțiunea promovată de reclamant, respectiv cu ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctei D. M., cu ultim domiciliu în ., Jud. Prahova.
Arată că masa succesorală rămasa de pe urma acesteia se compune din terenurile indicate în titlul de proprietate nr._, eliberat la data de 4.01.2012 de către Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Prahova, și o locuința, compusă din două camere, hol și prispă, situată pe terenul din T30 P2034.
Terenurile și locuința, au aparținut lui D. M., acesta avându-le ca moștenire de la părinții săi și ulterior a intrat cu ele în CAP, iar în prezent, locuința se afla în stare bună de folosință, întrucât ei au întreținut-o și au investit mulți bani în acesta, întrucât altfel s-ar fi aflat într-o stare avansată de degradare.
Moștenitorii lui D. M., au fost D. C. - fiu, cu cota de 1/3 din succesiune, D. A. - fiu în prezent decedat și reprezentat de D. A. - fiu și D. A. - fiica ce culeg împreuna cota de 1/3 din succesiune și P. E. - fiica, în prezent decedată, reprezentată de S. S. și S. M., moștenitori testamentari, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 13 6/2010, ce culeg împreună cota de 1/3 din succesiune.
Prin cerere reconvențională solicită pârâții să se deducă în favoarea lor următoarele îmbunătățiri: construit gard împrejmuitor din lemn pentru întreaga curte și introdus branșament de apa în curte; iar la casă în exterior s-au adus următoarele îmbunătățiri: consolidate temelia, turnat din nou soclu parțial si s-a reîncărcat parțial cel vechi, înlocuit stâlpii de susținere la prispa și închis prispa cu OSB, refăcut peretele exterior de la drum, prin dărâmare paianta și tencuit cu răpit și ciment, reparat acoperișul prin înlocuire scândura în procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, s-a reparat coșul de soba existent și s-a mai construit altul nou.
De asemenea la interior s-a înlocuit soba de teracotă într-o cameră și s-a construit alta în cealaltă cameră, s-a turnat șapă în dormitor, s-au tencuit pereții interior, s-a pus tavan din OSB. In camera de zi s-a făcut o nouă sobă de teracotă, s-a turnat ciment pe jos, reparat parțial tavanul. La hol, s-a recompartimentat creându-se încă o încăpere, s-a pus o ușa. S-a zugrăvit toata casa, s-a închis prispa și s-a compartimentat, apărând o bucătărie de vara.
În drept s-au invocat disp. art. 115, 132 C. pr. civ.
Prin sentința civilă nr. 2457/ 16.120.2013, Judecătoria Câmpina a admis acțiunea formulată de reclamantul D. C. și în parte cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvențional S. S. și S. M., conform încheierii de partaj, și în consecință: a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei 2 de lotizare stabilită prin raportul de expertiză tehnică judiciară - lotizare întocmit de expert S. I., astfel:
LOTUL NR. 1 (colorat cu albastru):
Pârâților D. A. Laurenția și D. A. li se va atribui:
- din tarlaua 30, . 5798 mp primesc suprafața de 2085 mp conform schiței de plan din planșa 1 B între punctele 9-21-20-8-9 în valoare de 5838lei;
- din tarlaua 28 . suprafață de 1920 mp primesc suprafața de 960 mp conform schiței de plan din planșa 2 B în valoare de 2688 lei;
- din tarlaua 66 . extravilan în suprafață de 3400 mp primesc suprafața de 1700 mp conform schiței de plan din planșa 3 B între punctele 2-3-5-6-2 în valoare de 4165 lei
Total valoare primită = 12.691 lei
Are dreptul la = 17.281,1 lei
Diferență = - 4590 lei
Primesc sultă în cuantum de 4590 lei de la lotul 3, respectiv de la pârâții S. S. și S. M.
LOTUL NR. 2 (colorat cu verde):
Reclamantul D. C. i se va atribui:
- din Tarlaua 30 . suprafață de 5798 mp primește suprafața de 1806 mp conform schiței de plan planșa 1 B între punctele 19-20-21-22-23-15-10-19 în valoare de 5056.8 lei;
- din Tarlaua 17, . suprafață de 934 mp primește suprafața de 280 mp conform schiței de plan din planșa 1 B între punctele 10-22-23-15-10 în valoare de 784 lei;
- din tarlaua 28 . de 1920 mp primește suprafața de 960 mp conform schiței de plan din planșa 2 B între punctele 1-6-5-4-1 în valoare de 2688 lei;
- din tarlaua 66, . extravilan în suprafață de 3400 mp primește suprafața de 1700 mp conform schiței de plan din planșa 3B între pct. 1-6-5-4-1 în valoare de 4165 lei
Total valoare primită = 12.693,8 lei
Are dreptul la = 17.281,1 lei
Diferență = - 4587 lei
Primește sultă în cuantum de 4587 lei de la lotul 3, respectiv de la pârâții S. S. și S. M.
LOTUL NR. 3 (colorat cu galben):
Pârâților S. S. și S. M. li se va atribui:
- din tarlaua 30 parcelele CC 2034, Vii 2033, si Arabil 2030 în suprafață de 6595 mp primesc suprafața de 357 mp respectiv . valoare de 3712,8 lei;
- locuința CI edificată pe acest teren în valoare de 14.343 lei conform expertizei construcții efectuată de F. I.:
-suprafața de 440 mp respectiv . valoare de 1232 lei;
-suprafața de 1907 mp din . valoare de 5334,9 lei;
- suprafața de 654 mp din tarlaua 17 . de 1831,2 lei toate între punctele 1-2-3-4-5-6-7-19-23-22-11-12-18-13-14-1.
Total valoare primită = 26.453,9 lei
Are dreptul la = 17.281,1 lei
Diferență = + 9172,8 lei
Plătește sultă în cuantum de 4590 lei lotului 1 și 4587 lei lotului 2.
După rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărârii un exemplar de pe aceasta se va comunica Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Prahova - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Câmpina, iar un exemplar Administrației Finanțelor Publice Câmpina.
Obligă pârâții D. A. și D. A. Laurenția să plătească reclamantului suma 2.705 lei, și pârâții S. S. și S. M. să plătească reclamantului suma 545 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că la data de 10.05.2013 încheierea de partaj (f. 140-144) prin care s-a constatat deschisă succesiunea defunctei D. M., decedată la 02.01.2005, s-a constatat că moștenitori ai acesteia sunt: D. C. – în calitate de fiu, cu o cotă de 1/3 din succesiune; D. A. – în calitate de fiu predecedat, cu o cotă de 1/3 din succesiune, ce este preluată prin reprezentare de moștenitorii săi: D. A. și D. A. Laurenția și P. E. – în calitate de fiică postdecedată, cu o cotă de 1/3 din succesiune, ce este preluată prin retransmitere de moștenitorii săi S. S. și S. M..
De asemenea s-a reținut că masa succesorală a defunctei se compune din: terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr._/04.01.2012, și identificate prin raportul de expertiză topografică completare întocmit de expert S. I. (f. 126-131), respectiv: terenul de 3.400 mp situat în extravilanul ., T. 66, P. 445/60; terenul de 934 mp situat în intravilanul ., T. 17, P. 1400; terenul de 1.920 mp situat în intravilanul ., T. 28, P. 1974; terenul de 5.798 mp situat în intravilanul ., T. 30, P. 2030; terenul de 440 mp situat în intravilanul ., T. 30, P. 2033; terenul de 357 mp situat în intravilanul ., T. 30, P. 2034 și o casă de locuit situată pe terenul în suprafață de 357 mp, compusă din 2 camere, o sală și prispă.
Prin această încheiere instanța față de cererea reconvențională a dedus în favoarea pârâților reclamanți reconvenționali S. S. și S. M., contravaloarea lucrărilor de îmbunătățire efectuate la imobilul casă, respectiv: construit gard împrejmuitor din lemn pentru întreaga curte, introdus branșament de apă în curte, consolidat temelia, turnat din nou soclu parțial, înlocuit stâlpii de susținere la prispa, închis prispa cu OSB, refăcut peretele exterior de la drum, reparat acoperișul prin înlocuire scândura și în procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, reparat coșul de soba existent și s-a mai construit altul nou, refăcut 2 sobe, turnat șapă în dormitor, tencuit pereții interior, refăcut tavanul din OSB, s-a recompartimentat holul și s-a creat încă o încăpere, s-a pus o ușa, s-a zugrăvit toata casa, s-a închis prispa și s-a compartimentat, apărând o bucătărie de vara.
Urmare a dispozițiilor date de instanță, prin încheierea interlocutorie, s-a desemnat expertul constructor F. I., care a procedat la identificarea și evaluarea construcției reținută la partaj (f.151-156), iar expertul topograf S. I. a întocmit raportul de expertiză tehnică lotizare (f. 184-193) prin care a întocmit 2 variante de lotizare potrivit dorinței părților.
Față de aceste variante de lotizare reclamantul și pârâții D. A. și D. A. Laurenția au solicitat omologarea variantei nr. 1, iar pârâții S. S. și S. M. omologarea variantei nr. 2.
Instanța reține în primul rând faptul că pârâții D. A. și D. A. Laurenția nu s-au prezentat la nici un termen de judecată până astăzi.
De asemenea aceștia au solicitat omologarea variantei nr. 1 deși nu au invocat nici un argument în susținerea acesteia (în concluziile orale), în ambele variante fiindu-le atribuit teren din suprafața de 5.798 mp și din terenul extravilan de 3400 mp, iar în ce-a de-a doua variantă diferența constă în atribuirea unei suprafețe mai mici din terenul de 5798 mp, compensată cu suprafața de 960 mp din terenul de 1920 mp.
Rezultă cu certitudine faptul că pentru aceștia prezenta cauză nu a prezentat interes, astfel instanța poate considera că s-au prezentat la acest ultim termen de judecată pentru susținerea variantei de lotizare solicitată de reclamant, în condițiile în care nu au manifestat nici un rol pe parcursul judecății întrucât nu au formulat nici o cerere, nici întâmpinare sau vreo variantă de lotizare.
De altfel din declarația martorei R. M. (f.96) rezultă aceștia nu au venit la casa părintească și nu au prezentat interes față de moștenirea de la tatăl lor (D. A.).
Susținerea acestora din concluziile scrise (f.204) în sensul că tatăl lor a folosit terenul din spatele casei, iar ulterior decesului acestuia pârâții S. nu le-ar mai fi permis accesul la acest teren sunt neîntemeiate.
Aceiași susținere neîntemeiată, în sensul că pârâții S. i-ar fi interzis accesul la terenul din spatele casei, o face și reclamantul.
Instanța constată neîntemeiate aceste susțineri față de declarațiile martorilor.
Astfel chiar martorul propus de reclamant D. V. (f.95) a arătat că nu cunoaște care sunt relațiile dintre părți însă după decesul lui D. M., el nu l-a mai văzut pe reclamant venind la casa părintească.
Tot acest martor a mai adăugat că anterior decesului lui D. M., reclamantul a cultivat terenul din grădină o perioadă de timp, însă după decesul acesteia nu l-a mai văzut pe reclamant și nu cunoaște dacă a dorit sau nu să cultive aceste teren.
De asemenea nici pe D. A. nu l-a văzut venind la imobil.
Martorul R. I. (f.97) a precizat că după decesului lui D. M. reclamantul a mai venit de câteva ori la imobil, pentru ca în ultima perioadă acesta să nu mai vină deloc.
În consecință nu rezultă din probele dosarului faptul că reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul de acasă de către pârâții S., care s-au mutat în acesta încă din timpul vieții bunicii lor și au efectuat la imobilul casă o . lucrării de refacere, întreținere și conservare a casei, așa cum acestea au fost reținute prin încheierea de partaj.
Pentru aceste considerente instanța va omologa varianta nr. 2 prin care pârâților S. S. și S. M. le revine o suprafață mai mare din terenul din spatele casei, respectiv suprafața de 357 mp, de 440 mp, 1907 mp și 654 mp.
Nu ar fi echitabil ca acestora să li se atribuie casa de locuit, pe care de altfel nu o solicită nici o altă parte, pârâții S. S. și S. M. folosind-o și întreținând-o, și numai suprafața de 595 mp (238 mp și 357 mp) aferentă acestui imobil.
Așadar pentru cele anterior analizate instanța va dispune ieșirea din indiviziune în varianta nr. 2 ce corespunde criteriilor prevăzute de art. 6739 C. pr. civ., diferența de sultă între cele 2 variante fiind minoră.
Întrucât ambele variante prezintă erori de calcul și erori materiale, instanța va reface raportul de expertiză prin corectarea greșelilor de calcul și a erorilor materiale, expertul indicând din eroare lotul 1 colorat cu albastru pentru reclamant, acesta fiind de fapt lotul nr. 2 colorat cu verde, iar pentru pârâții D. A. Laurenția și D. A., pe schița de plan figurează lotul nr. 1 colorat cu albastru.
De asemenea lotul pârâților S. S. și S. M. prezintă erori de calcul matematic cu privire la valoarea terenului de 1907 mp și de 654 mp, preluându-se în acest fel în mod greșit și valoarea totală primită de reclamant.
În baza disp. art. 54 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, după rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, un exemplar de pe aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Prahova - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Câmpina.
De asemenea în temeiul art. 771 alin 6 din Legea nr. 571/2003 după rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, un exemplar de pe aceasta se va comunica și organului fiscal din cadrul Primăriei Câmpina.
Văzând și disp. art. 274 Cod proc. civilă și constatând faptul că reclamantul a avansat cheltuieli de judecată în cuantum total de 5.955 lei (f. 84, 85, 98, 169, 202, 206), iar pârâții S. S. și S. M. în cuantum de 2160 lei (f. 46, 101, 162, 168), cota părților fiind de 1/3 pe tulpină, instanța va obligă pârâții D. A. și D. A. Laurenția să plătească reclamantului suma 2.705 lei, și pârâții S. S. și S. M. suma 545 lei.
Împotriva acestei soluții, reclamantul D. C. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate in lumina dispozițiilor art. 304 pct.9 cod pr. civilă, pentru încălcarea disp. art.673/1 cod pr. civilă în sensul că în mod greșit s-a dispus ieșirea din indiviziune in varianta a II a expertizei S. I. în condițiile în care varianta I era cea mai potrivită pentru soluționarea pricinii.
Mai arată recurentul că în considerentele hotărârii instanța invocă și argumentele pe care opinează ca varianta a II-a este preferabilă; recurentul a venit sporadic la imobil după decesul M. D.; nu rezultă din probele dosarului faptul că reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul casă de către pârâții S.; pârâții S. s-au mutat în imobil în timpul vieții bunicilor și au efectuat la imobil - casă, o . lucrări, refecare, întreținere si conservare acesteia.
De asemenea arată recurentul că soluția este greșita, insa, deoarece, la judecata in fond a solicitat varianta l din expertiza cu motivarea ca, in acest fel, primește terenul din pct. Acasă, pe care l-a folosit pana la decesul lui P., când parații S. nu i-au mai permis accesul pe acest teren".
Potrivit expertizei S. I. varianta 1 se identifica prin culoarea albastra, deși in realitatea, așa după cum a sesizat instanța,"expertul (a indicat) din eroare lotul 1,colorat cu albastru, pentru reclamant"
Cu toate ca niciuna dintre părți nu a sesizat ca expertul a colorat greșit loturile, despre care face vorbire in lucrare, instanța care a amânat pronunțarea, nu a repus cauza pe rol, pentru a discuta, cu părțile, despre necesitatea refacerii lucrării, in sensul corectei identificări, prin expertiza a loturilor atribuite părților.
O asemenea măsura era cu atât mai necesara, cu cat instanța a descoperit, in lucrare, erori de calcul si erori materiale.
In pofida acestei constatări referitoare la coloritul greșit al loturilor si la erorile de calcul si materiale instanța a hotărât că va reface raportul de expertiza, prin corectarea greșelilor de calcul și a erorilor materiale.
In principiu, o asemenea măsura este conforma prevederilor legale respectiv art.129-130 cod pr. civilă coroborat cu art.673/6 cod pr. civilă si art.2ol si urm. cod pr. civilă.
Este incontestabil ca instanța de fond a greșit pentru ca, susținând ca expertul a săvârșit erori de calcul si materiale in confecționarea lucrării, nu evidențiază aceste pretinse erori, decât în ceea ce privește "lotul paraților S. S. si S. M., cu privire la valoarea terenului de 1907 m.p. si de 654 mp.
Greșeala primei instanțe reprezintă tot o "eroare de calcul", fiindcă in cazul lotului 3 atribuit intimaților S. S. și M., se retine ca s-au atribuit bunuri in valoare totala de 26.453,9 lei desi intimații au drept la 17.261,1 lei astfel încât diferența de 9127,8 lei se plătește cu titlu de sulta, către -recurent- 4.587 lei, si către intimații D. A. si A.-L..- 4.590 lei.
Așadar,cele doua sulte datorate loturilor 1 si 2 înseamnă adiționate mai mult decât diferența dintre valoarea primita 26.453,9 lei lei si dreptul intimaților 17.281,1 lei, în cazul lotului 2, atribuit recurentului, diferența exacta,dintre c/val. bunurilor stribuite-12.693,8 lei si echivalentul valoric al dreptului intimaților 17.281,1 lei-nu este 4.587 lei ci 4*587,3.lei!?
- in cazul lotului 1,diferența dintre c/val. bunurilor atribuite-12.691 lei si echivalentul valoric al dreptului intimatilor-17.281,1 lei-nu este 4.59o lei, ci 4.59o,l lei
Este adevărat că diferențele identificate rezultate din calcule matematice eronate, nu sunt mari, dar este incontestabil ca orice expertiza, care este o lucrare tehnica,trebuie sa se evidențieze,in primul rând prin exactitatea, prin certitudinea calculelor, măsurătorilor etc. altminteri expertul fiind pasibil de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasa!?
Așadar daca tot a considerat ca poate reface lucrarea expertului topo instanța avea îndatorirea de a realiza acest demers eu exactitate si de a "produce"un rezultat comparabil cu cel al unei expertize tehnice, corect întocmita.
In ceea ce privește varianta de ieșire din indiviziune, aminteam, în precedent, ea aceasta este, in opinia recurentului, aceea numerotata "l" in raportul de expertiza deoarece
- martorul Dudau V. a învederat instanței ca defuncta a fost ajutata în ultimii ani ai vieții de recurent care in 2001 i-a primit pe intimații S. in casa de mila, fiindcă nu aveau unde locui. A mai spus martorul si ca P. E. nu a locuit niciodată in casa defunctei, iar in 2oo4 aceasta i s-a plâns ca intimații S. nu mai vor sa plece din casa si se poarta urat cu ea, motiv pentru care a contractat si o pareza după care in 2005,a de cedat, intimații S. rămânând in casa,unde nu l-au mai primit pe recurent.
- la interogatoriu, S. S. a recunoscut ca s-a mutat in casa defunctei in 2oo3- fila 99/pct.l, precizând ca a executa la casa unele lucrări fara autorizație. Răspunsuri asemănătoare a dat si sotia sa S. M.-fila 92;
- martora Rotarul M. a declarat ca reclamantul venea la imobil, dar nu foarte des, fila 965
- martorul Rotarul I. susține ca "dupa decesul lui D. M., reclamantul a mai venit de câteva ori la imobil, pentru ca in ultima perioada sa nu mai vina deloc, fila 97;
- martorul T. V. afirma ca anterior decesului lui D. M. reclamantul venea la imobil si cultiva terenul din gradina, de asemenea si după decesul acesteia l-a văzut venind împreuna eu soția si folosind terenul - fila 94
Rezultă din cele ce preced, ca argumentele invocate de instanța, pentru a-si justifica opțiunea pentru varianta 2, nu au suport, deoarece recurentul este fiul defunctei, spre deosebire de intimatul S. S., care este nepotul acesteia si care a fost primit de mila de defuncta in imobil, in 2004, an pana in care doar recurentul a avut grija de defuncta, care a decedat in 2005, după ce a făcut pareza, supărata de intimatul S. S. .
În concluzie, varianta 1, in care i se atribuie recurentului terenurile solicitate, este aceea care împlinește si un deziderat etic al soluției data in justiție, astfel că solicită admiterea recursului, casarea hotărârii si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, in scopul refacerii lucrării de expertiza topo, de către același expert, urmând ca instanța sa examineze si posibilitatea lichidării stării de indiviziune in varianta 1.
Intimați – pârâți S. S. și S. M., au formulatîntâmpinare la motivele de recurs solicitând respingerea recursului ca nefondat, astfel cum a fost întemeiat in drept si motivat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata către subsemnații.
In lumina disp. art. 304 pct. 9 C. invocat de recurent, - "Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere in următoarele situații, numai pentru motive de neegalitate când hotărârea pronunțata este lipsita de temei legal ori a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșita a legii." Iar potrivit susținerilor recurentului, s-au încălcat disp art. 673 indice 1 C., in sensul ca in mod greșit s-a dispus ieșirea din indiviziune conform variantei a 2-a a raportului de expertiza S. I. refăcut de instanța.
Având in vedere temeiul de drept pe baza căruia s-au formulat motivele de recurs, ca recursul este nefondat, instanța pronunțând o hotărâre temeinica si legala, având ca baza de plecare însăși disp. art. 673 indice 9 care impune instanței ca la formarea si atribuirea loturilor sa tina seama printre altele si de la domiciliul pârtilor, ocupația acestora, faptul ca unii dintre coproprietari mai inainte de a se cere imparteala au făcut construcții sau au adus Îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor, etc, situații ce se coroborează cu disp. art 673 indice 1, C..
Pentru aceste motive consideram ca recursul este nefondat si urmează a fi respins ca atare.
1. Cu toate acestea, susținem in continuare si motivația pentru care, in opinia noastră, varianta omologata de instanța este legala si corecta.
Chiar daca încearcă sa aducă in fata instanței de recurs o alta situație de fapt decât cea prezentata in fata instanței de fond, recurentul, nu reușește sa convingă ca s-a preocupat de terenul atribuit in lot intimaților după cum nu reușit sa convingă nici ca a fost interesat de întreținerea casei.
Se susține ca s-a dovedit cu martorii audiați ca recurentul a fost împiedicat sa folosească terenul si construcția bun succesoral si ca ar fi îngrijit-o pe defuncta D. M. înainte de decesul acesteia, insa susținerile nu pot fi primite, atâta timp cat martorii nu au putut arata concret si modalitatea in care s-a făcut întreținerea si modalitatea in care D. C. a fost împiedicat sa folosească terenul solicitat sau oricare dintre terenurile bun succesoral. In realitate nu a existat nici o împiedicare.
Chiar si in timpul vieții lui D. M., recurentul folosea o parte din terenul de "Acasă", restul fiind folosit de D. M. împreuna cu intimații, aceștia din urma aducând îmbunătățiri terenului prin fertilizare.
Ca o dovada sta fi faptul ca de multa vreme recurentul având probleme de sănătate nu a mai venit deloc la teren si nici nu 1-a folosit si nici nu a susținut ca ar fi încercat sa pună alte persoane sa îl folosească in locul sau, sau sa il muncească pentru el. Susținerile noastre sunt dovedite de însăși actele depuse de recurent la dosar, in cuprinsul cererii de acordare a ajutorului public judiciar, unde a atașat acte medicale din care rezulta ca datorita stării de sănătate se afla practic in imposibilitate de a se deplasa.
Este adevărat ca intimații s-au mutat in casa lui D. M. înainte de decesul acesteia, dar aceasta s-a întâmplat cu acordul lui D. M. care i-a chemat pentru a locui împreuna cu ea si pentru a o îngriji si ajuta. Așa cum se observa din planșele foto aflate la dosarul cauzei, la momentul la care intimații s-au mutat in casa, aceasta era . de degradare si a necesitat de urgenta o reparație capitala si multe îmbunătățiri.
Nici unul din martori si nici măcar recurentul nu a putut face dovada ca i s-a interzis accesul la imobilul casa si teren, cu atât mai mult la terenuri. Accesul la casa nu a fost dorit nici de către recurent, care așa cum rezulta din întregul dosar, este de acord ca acesta sa rămână in deplina proprietate si posesie a intimaților. In ceea ce privește in special terenul de lângă casa, solicitat acum de recurent, arătam ca se poate observa cu ușurința din raportul de expertiza ca acesta are ieșire si la o alta . opusa celei pe care își are ., este lesne de înțeles ca daca s-ar fi dorit s-ar fi putut folosi fără probleme terenul cu destinația arabil.
Având in vedere faptul ca intimaților parați li s-a atribuit casa de locuit, ar fi fost inuman si neechitabil sa nu li se atribuie si parțial terenul din spatele casei, cu atât mai mult cu cat aceștia au îngrijit, fertilizat si au cultivat aceasta parte din el, încă din timpul vieții lui D. M. si sa li se atribuie o alta bucata de teren ..
Este bine cunoscut faptul ca zona in care se afla amplasat terenul, "Brătășeanca" este o zona preponderent agricola, iar locuitorii își câștiga existenta din prelucrarea pământului, așa încât, intimații trăind si locuind pe acest teren, isi câștiga existent din roadele obținute din prelucrarea lui.
Atâta timp cat recurentul nu locuiește in zona, nu poate munci personal terenul, a lăsat in paragina efectiv ani de zile porțiunea sa din acesta, nu intelegem care ii este nemulțumirea ca primește in lot același teren si mai ales de ce dorește sa primească si ce au folosit si fertilizat intimații.
In plus, in aceasta varianta se respecta cel mai bine dispozițiile legale aplicabile in speța, in sensul ca pe de o parte sulta ce trebuie achitata de parați este mai mica decât sulta ce ar trebui achitata in varianta 1 si pe de alta parte se respecta cel mai bine posesia terenului si construcției, anterioara promovări prezentei cauze.
In ceea ce ii privește pe parații D. A. si D. A., chiar daca au solicitat a fi omologata varianta 1 a raportului de expertiza lotizare, urmează ca instanța sa tina seama de faptul ca aceștia, nu au folosit niciodată vreun bun succesoral, dupa cum nici autorul lor, D. A. si nici nu au in intenție aceasta. In acest sens este de remarcat faptul ca nu au susținut vreodată ca au folosit sau ca ar dori sa folosească in fapt, in natura ceva din masa succesorala, chiar si prin intampinarea depusa au solicitat sa le fie atribuit teren in natura SAU CONTRAVALOAREA ACESTUIA, motiv pentru care este lesne de inteles care va fi soarta terenului ce li se va atribui, cu atat mai mult daca ținem seama si de localitatea de domiciliu a acestora, vârsta si loc de munca si nu in ultimul rand interesul manifestat fata de prezenta cauza pana la ultimul termen de judecata. Oricum, in oricare dintre variante le este totuși atribuit teren in natura si primesc chiar si sulta.
In concluzie, asa cum am arătat, varianta a 2-a a raportului de expertiza lotizare, respcta cel mai bine posesia, dispozițiile legale privind sulta si spunem noi chiar si o atribuire conforma cu respectarea regulilor morale de care instanța este ținuta sa tina seama nu in ultimul rand.
Un alt aspect pe care am preferat sa il tratam in final, vizează ceea ce recurentul a inteles sa trateze ca si greșita modalitate in care instanța, in baza disp. art. 129 -130 C. a inteles sa indrepte ea insasi erorile de calcul si erorile materiale strecurate in cuprinsul raportului de expertiza tehnica lotizare.
Asa cum rezulta din dezbaterile cu ocazia judecării in fond a cauzei, apărătorii pârtilor au sesizat aceste erori pe care le-au pus in discuție si le-au adus pe cale orala la cunoștința instanței, care a considerat ca aceste erori pot fi indreptate de ea insasi, fara a mai fi necesara refacerea raportului de expertiza, situație căreia părțile au trebuit sa se supună. Aceste modificări vizau atat erorile constând in indicarea greșita a culorilor loturilor cat si erorile de calcul valoric sau efectiv greșeli de tehnoredactare.
Asa cum se observa, doua sunt obiectiunile recurentului in aceasta situație si anume:
1.Faptul ca expertul a indicat greșit culorile cu care au fost hașurate loturile pârtilor in partea scrisa a expertizei. In acest sens consideram ca nu este un motiv de casare cu trimitere spre rejudecare a prezentei cauze, faptul ca instanța asa cum a stabilit cu ocazia judecării in fond, a sesizat ca si eroare materiala faptul ca expertul a inversat in tehnoredactare culorile cu care a hașurat loturile atribuite pârtilor. Respectiv lotul atribuit recurentului desi este corect individualizat, măsurat si identificat,este colorat cu verde si nu cu albastru. Evident ca nici nu intra in discuție o repunere a cauzei pe rol pentru ceva ce s-a discutat si pus in vedere prin concluziile orale, legat de erorile de tehnoredactare. Asa cum am arătat mai sus si cum insasi recurentul arata, in temeiul disp. art 129 C. instanța poate corecta erorile materiale si erorile de calcul, asa incat a putut corecta si mențiunile cu privire la culoarea cu care a hașurat expertul loturile fiecărei parti, chiar daca ele sunt oricum bine identificare si prin alte modalități, respectiv numerotare si indicarea vecinătăților.
2.Faptul ca instanța cu ocazia refacerii calculelor la variantele de lotizare, a strecurat o eroare de calcul in ceea ce privește valoarea lotului primit de către intimați este adevărat.
Arata recurentul ca in cazul adunării celor doua sulte stabilite de instanța in sarcina intimaților, acestea adunate ar fi mai mari decât diferența a ceea ce au de dat, conform expertizei refăcuta de instanța. Astfel:
26.453,9 lei ( valoare primita) - 17.281,1 (dreptul valoric cuvenit) = 9.172,8 lei, iar cele doua sulte adunate, respectiv 4590 + 4587 = 9.177 lei, de unde ar rezulta o diferența nejustificata de 4,2 lei.
In esența, urmează a se observa ca in ceea ce privește valoarea primita de intimați exista o eroare de tehnoredactare, in sensul ca acesta este de_,6 lei in loc de_,9 lei, aceasta eroare fiind rezultatul faptului ca instanța a trecut valoarea terenului de 1907 mp din . fiind de 5334,9 iei in loc de 5339,6 lei, daca ținem seama de valorile stabilite de expert per mp. de teren in aceasta . instanța.
1907mp. x 3,51ei/mp.=6674,5 lei diminuat cu 20% rezulta valoarea de 5339,6 lei.
Așadar, valoarea primita de intimați este de 26.458,6 lei si nu 26.453,9 lei asa cum a calculat instanța. De aici rezultând si diferența remarcata de recurent. Ceea ce trebuie observant, este faptul ca instanța de fond a calculat corect sulta totala ce trebuie achitata de către intimați loturilor 1 si 2, astfel incat nu se poate pune problema de o imposibilitate a punerii in executare a hotărârii pronunțate si nici de prejudicierea vreunei parti din prezenta cauza.
Urmează ca sub acest aspect, tinand seama ca nu s-a produs nici o greșeala care sa prejudicieze vre-o parte din prezenta cauza, sultele calculate fiind corecte, instanța sa aprecieze daca sa impune sau nu admiterea acestui motiv de casare cu trimitere spre rejudecare a cauzei, intrucat in ceea ce ne privește, pe de o parte nu ne consideram vinovați de aceasta eroare făcuta de instanța si nici nu consideram ca ar fi un motiv de casare a soluției pronunțate de instanța de fond.
Pe de alta parte, asa cum prevede disp. art 281(1) C., "erorile de calcul precum si orice alte erori materiale din hotărâri, pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu", iar potrivit disp art. 281 (2a) "îndreptarea ,hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in condițiile disp. art 281 ~ 28I2aCPC".
Este evident ca remediul procedural oferit de textul de lege se refera la greșeli de ordin formal, asemănătoare celei strecurata in hotărârea atacata si care nu afectează substanța hotărârii, aspectele de fond sau raționamentul juridic inițial, convingerea instanței si cu atât mai puțin soluția data. In acesta situație ne aflam si noi, având in vedere ca sultele calculate precum si atribuirea loturilor nu a fost afectata de eroarea de calcul.
Pentru aceste motive, având in vedere ca nu a fost incalcata niciuna dintre prevederile disp. art 304 C. solicitam sa constatați ca recursul este nefondat si sa-1 respingeți ca atare.
În drept s-a invocat art. 308 C..
Tribunalul, examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a actelor și lucrărilor dosarului, în raport de textele de lege incidente în cauză, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 3041 C.pr.civ. constată următoarele:
În mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt în sensul că prin încheierea de partaj de la data de 10.05.2013 (f. 140-144 s-a constatat deschisă succesiunea defunctei D. M., decedată la 02.01.2005, s-a constatat că moștenitori ai acesteia sunt: D. C. – în calitate de fiu, cu o cotă de 1/3 din succesiune; D. A. – în calitate de fiu predecedat, cu o cotă de 1/3 din succesiune, ce este preluată prin reprezentare de moștenitorii săi: D. A. și D. A. Laurenția și P. E. – în calitate de fiică postdecedată, cu o cotă de 1/3 din succesiune, ce este preluată prin retransmitere de moștenitorii săi S. S. și S. M. și că masa succesorală a defunctei se compune din: terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr._/04.01.2012, și identificate prin raportul de expertiză topografică completare întocmit de expert S. I. (f. 126-131), respectiv: terenul de 3.400 mp situat în extravilanul ., T. 66, P. 445/60; terenul de 934 mp situat în intravilanul ., T. 17, P. 1400; terenul de 1.920 mp situat în intravilanul ., T. 28, P. 1974; terenul de 5.798 mp situat în intravilanul ., T. 30, P. 2030; terenul de 440 mp situat în intravilanul ., T. 30, P. 2033; terenul de 357 mp situat în intravilanul ., T. 30, P. 2034 și o casă de locuit situată pe terenul în suprafață de 357 mp, compusă din 2 camere, o sală și prispă.
Prin aceeași încheiere interlocutorie, care nu a fost criticată de către recurent, instanța de fond, față de cererea reconvențională, a dedus în favoarea intimaților pârâți S. S. și S. M., contravaloarea lucrărilor de îmbunătățire efectuate la imobilul casă, respectiv: construit gard împrejmuitor din lemn pentru întreaga curte, introdus branșament de apă în curte, consolidat temelia, turnat din nou soclu parțial, înlocuit stâlpii de susținere la prispa, închis prispa cu OSB, refăcut peretele exterior de la drum, reparat acoperișul prin înlocuire scândura și în procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, reparat coșul de soba existent și s-a mai construit altul nou, refăcut 2 sobe, turnat șapă în dormitor, tencuit pereții interior, refăcut tavanul din OSB, s-a recompartimentat holul și s-a creat încă o încăpere, s-a pus o ușa, s-a zugrăvit toata casa, s-a închis prispa și s-a compartimentat, apărând o bucătărie de vara.
Instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale art. 673 indice 9 și 741-741 C.c. omologând varianta 2 din raportul de expertiză lotizare întocmit de către expertul topograf S. I. (filele 184-193 dosar ).
Susținerea recurentului reclamant în sensul că in acest fel, nu primește terenul din pct. Acasă, pe care l-a folosit pana la decesul lui P., când parații S. nu i-au mai permis accesul pe acest teren, nu poate fi primită.
Potrivit depozițiilor martorilor D. V. (atașată la fila 95 dosar fond) precum și R. I. (atașată la fila 97dosar fond ) se reține că după decesul autoiarei D. M., reclamantul nu a mai fost venind la casa părintească, că reclamantul a cultivat terenul din grădină o perioadă de timp, însă după decesul acesteia nu a mai fost văzut pe reclamant și nu se cunoaște dacă a dorit sau nu să cultive aceste teren pe care dorește să-i fie atribuit.
Din ansamblul probator administrat în cauză, nu rezultă faptul că reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul de acasă de către intimații pârâți S., care s-au mutat în casa bun succesoral încă din timpul vieții bunicii lor, cu acordul acesteia au efectuat la o . lucrării de refacere, întreținere și conservare a casei, așa cum acestea au fost reținute prin încheierea de admitere în principiu.
Așa cum a reținut și instanța de fond, nu ar fi echitabil ca intimaților pârâți S., cărora li se atribuie casa de locuit, pe care au folosit-o și au întreținut-o, și pe care nu o solicită nici o altă parte, să li se acorde numai o suprafața de 595 mp (238 mp și 357 mp) aferentă acestui imobil, atâta timp cât recurentul nu a manifestat o lungă perioadă de timp pasivitate față de îngrijirea și cultivarea terenurilor bun succesoral.
A mai susținut recurentul că în mod greșit instanța nu a repus cauza pe rol, pentru a discuta, cu părțile, despre necesitatea refacerii lucrării, in sensul corectei identificări, prin expertiza a loturilor atribuite părților care au fost colorat greșit de către expert, cu atât mai mult cu cat instanța a descoperit in lucrare și erori de calcul si erori materiale, o asemenea măsura fiind conforma prevederilor legale respectiv art.129-130 cod pr. civilă coroborat cu art.673/6 cod pr. civilă si art.2ol si urm. cod pr. civilă.
Tribunalul reține c potrivit dsip. art. 281 C.p.c. erorile de calcul și erorile materiale, pot fi îndreptate și fără citarea părților, deci fără punerea în discuția acestora, astfel că măsura dispusă de instanța de fond instanța de a reface raportul de expertiză prin corectarea greșelilor de calcul și a erorilor materiale, în sensul că expertul a indicat din eroare lotul 1 colorat cu albastru pentru reclamant, acesta fiind de fapt lotul nr. 2 colorat cu verde, iar pentru pârâții D. A. Laurenția și D. A., pe schița de plan figurează lotul nr. 1 colorat cu albastru precum și în sensul că lotul pârâților S. S. și S. M. prezintă erori de calcul matematic cu privire la valoarea terenului de 1907 mp și de 654 mp, preluându-se în acest fel în mod greșit și valoarea totală primită de reclamant, este legală .
În plus, tribunalul constată ce privește valoarea primita de intimați exista o eroare de tehnoredactare, in sensul ca acesta este de_,6 lei in loc de_,9 lei, aceasta eroare fiind rezultatul faptului ca instanța a trecut valoarea terenului de 1907 mp din . fiind de 5334,9 iei in loc de 5339,6 lei, daca ținem seama de valorile stabilite de expert per mp. de teren in aceasta . instanța, așa cum susțin intimații prin întâmpinarea la motivele de recurs.
Împrejurarea că valoarea primita de intimați este de 26.458,6 lei si nu 26.453,9 lei așa cum a calculat instanța, diferența invocată de recurent, nu este de natură a afecta legalitatea și temeinicia hotărârii, atâta timp cât sulta totala ce trebuie achitata de către intimați loturilor 1 si 2, este corectă, astfel încât nu se poate reține prejudicierea vreunei părți din prezenta cauza.
Pentru toate aceste considerente, potrivit disp. art. 312 alin. 1 Cp.c., tribunalul va respinge ca nefundat recursul declarat de către recurentul-reclamant D. C., împotriva sentinței civile nr. 2457/16.10.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, menținând sentința instanței de fond ca temeinică și legală.
Văzând și disp. art. 274 C.p.c., în raport cu soluția sus arătată, tribunalul va admite cererea formulată de intimat și va obliga recurentul la 1500 lei cheltuieli de judecata către intimatul S. S., reprezentând onorariul de avocat achitat în recurs cu chitanța nr. 1/06.01.2014, atașată la dosar la fila 27.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către recurentul-reclamant D. C., domiciliat în . Stoienești, ., județ Prahova împotriva sentinței civile nr. 2457/16.10.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimații-pârâți D. A. și D. A. Laurenția, domiciliați în Pitești, . L 6, ., ., S. D. S. și S. GH. M., domiciliați in ., ., județ Prahova, ca nefondat.
Obliga recurentul al 1500 lei cheltuieli de judecata către intimatul S. S..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.03.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
N. M. R. C. G. D.
GREFIER,
B. A.
operator date cu caracter personal 5595
red. / tehnored.: NM / TS
2 ex./ 13.06.2014
d.f._ - Judec. Câmpina
j.f. Serbănescu M. A.
| ← Evacuare. Decizia nr. 240/2014. Tribunalul PRAHOVA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1495/2014.... → |
|---|
