Pensie întreţinere. Hotărâre din 14-02-2014, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 14-02-2014 în dosarul nr. 29420/281/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 247
Ședința publică din data de 14.02.2014
PREȘEDINTE: R. C.
JUDECĂTORI: G. D.
: N. M.
GREFIER: B. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă Ș. C., cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr._/12.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul-pârât Ș. D. cu domiciliul în Ploiești, ., ., . și autoritatea tutelară C. L. Ploiești cu sediul în Ploiești, jud. Prahova.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 07 februarie 2014 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 14 februarie 2014 când a decis următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 08.12.2011 sub nr._, reclamanta Ș. C. a solicitat, în calitate de reprezentant legal al minorului Ș. J. A. și în contradictoriu cu pârâtul Ș. D., majorarea pensiei de întreținere la care cel din urmă a fost obligat prin sentința civilă nr. 9874/09.11.2009 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ și obligarea acestuia la plata unei pensii de întreținere majorate în cuantum de 25% din venitul realizat de pârât în Italia.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că prin sentința menționată pârâtul, care este tatăl minorului Ș. J. A., a fost obligat la o pensie de întreținere în favoarea acestuia în cuantum de 16,5% din venitul net lunar realizat, dat fiind că pârâtul mai avea un copil minor în întreținere, care în prezent este major.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedire, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 15 lit. c din Legea nr. 146/1997 și art. 1 al. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Pârâtul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare, însă s-a prezentat în instanță și, în cadrul dezbaterilor asupra fondului cauzei a precizat, prin apărător, că este de acord cu admiterea în parte a cererii principale, în sensul majorării pensiei de întreținere în funcție de venitul minim pe economia națională, dar nu de la data introducerii cererii, ci de la data la care celălalt copil al pârâtului a terminat studiile, menționând totodată că nu solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În cauză a fost a administrată proba cu înscrisuri și, la solicitarea reclamantei, instanța a dispus efectuarea unei comisii rogatorii în Italia, în vederea stabilirii veniturilor realizate de pârât.
Prin sentința civilă nr._/12.06.2013 Judecătoria Ploiești a admis în parte cererea formulata de reclamanta și a dispus majorarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea minorului Ș. J. A., născut la data de 16.04.2001, prin sentința civilă nr. 9874/09.11.2009 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. 6123/ 281/2008, de la 16,5% lunar din venitul net lunar realizat de pârât, la 25% lunar din venitul net lunar realizat de pârât în Italia (conform relațiilor comunicate de Tribunalul Velletri), începând cu data introducerii cererii, respectiv 08.12.2011 și până la data de 31.12.2012 și obligă pârâtul la plata către reclamantă și în favoarea minorului Ș. J. A. a sumei de 371,12 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății.
De asemenea majorează pensia de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea minorului Ș. J. A., născut la data de 16.04.2001, prin sentința civilă nr. 9874/09.11.2009 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._, de la 16,5% lunar din venitul net lunar realizat de pârât, la suma de 141 lei lunar, începând cu data de 01.01.2013 și până la majoratul minorului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 9874/09.11.2009 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ s-a dispus obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului Ș. J. A., născut la data de 16.04.2001, în cuantum de 16,5% din venitul net lunar realizat, începând cu luna octombrie 2008 și până la majoratul minorului.
La pronunțarea sentinței menționate s-a avut în vedere că pârâtul mai avea în întreținere un copil minor, respectiv pe Ș. G., născută la data de 16.07.1992 (astfel cum reiese din sentința civilă nr._/01.10.2001 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. 9653/2001, aceasta devenind majoră la data de 16.07.2010, deci anterior formulării prezentei cereri.
În drept, conform art. 525 C. civ., „minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri”, iar potrivit art. 499 din Codul civil „tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională”.
De asemenea, art. 261 C. civ. stipulează că părinții sunt cei care au, în primul rând, îndatorirea de creștere și educare a copiilor lor minori.
Instanța constată că aceste texte de lege stabilesc o obligație de întreținere în favoarea copilului minor, indiferent de pricina nevoii și indiferent dacă părinții sunt căsătoriți sau nu.
Mai mult decât atât, potrivit art. 531 alin. 1 C. civ. „dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere”.
La analizarea cuantumului pensiei de întreținere a cărei majorare se solicită, instanța va avea in vedere dispozițiile art. 529 C. civ., care prevăd că întreținerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, iar când este datorată de părinte pentru un copil, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net, față de faptul că din actele și lucrările dosarului rezultă că pârâtul nu mai are în întreținere un alt copil față de care să fie obligat în mod legal.
Sub acest aspect, instanța observă că prin sentința civilă nr._/01.10.2001 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. 9653/2001 (fila 12) pârâtul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere reduse în favoarea minorei Ș. G., începând cu data de 12.06.2001 și până la majoratul minorei - hotărâre care și-a încetat efectele la data de 16.07.2010, când copilul în favoarea căruia s-a stabilit pensia de întreținere a devenit major.
Creditorul obligației de întreținere în această materie nu poate fi decât un copil minor, căruia părintele îi asigură întreținerea de bună voie sau în baza unei hotărâri judecătorești ori un copil devenit major, care se află în continuarea studiilor, față de care părinții sunt obligați, potrivit art. 499 alin. 3 C. civ., să îl întrețină până la terminarea studiilor, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Astfel, faptul că Ș. G. (celălalt copil al pârâtului) și-a continuat studiile după ce a devenit majoră (astfel cum rezultă din adeverința de elev de la fila 51) nu poate impieta asupra câtimii pensiei de întreținere la care minorul Ș. J. A. este îndrituit, având în vedere că pârâtul nu a făcut dovada că a fost obligat, pe cale judecătorească, la plata pensiei de întreținere în favoarea copilului major (potrivit art. 499 alin. 3 C. civ.) ori că prestează întreținere de bună voie față de acest copil care, fiind major, se prezumă că se poate angaja și poate obține venituri prin care să-și asigure singur cele necesare traiului.
Așadar, avându-se în vedere prevederile legale ce reglementează obligația de întreținere dintre părinți și copiii minori, obiectul obligației de întreținere constituindu-l mijloacele necesare traiului și mijloacele necesare pentru creșterea, educarea, învățătură și pregătirea profesională a copilului, precum și art. 263 C.civ. ce reglementează principiul interesului superior al copilului și față de faptul că, așa cum se preciza anterior, pârâtul nu mai are alte persoane în întreținere, instanța apreciază că se impune majorarea pensiei de întreținere datorată de pârât minorului Ș. J. A., de la 16,5% lunar din venitul net lunar realizat de pârât, la 25% lunar din același venit.
La aprecierea cuantumului pensiei de întreținere a cărei majorare se solicită, instanța are în vedere și prevederile art. 527 C. civ., potrivit cărora debitorul întreținerii este cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
În această privință, instanța reține din relațiile comunicate de Tribunalul Velletri că pârâtul a obținut venituri din munca desfășurată în Italia începând cu anul 2008 și până în anul 2012 inclusiv însă, în prezent, acesta nu mai desfășoară nicio activitate remunerată pe teritoriul acestei țări.
Instanța mai constată că la dosar nu exista niciun fel de dovezi în sensul că din luna ianuarie 2013 pârâtul este salariat sau pensionar ori că acesta nu ar avea capacitatea de muncă sau că ar fi diminuată.
Or, în condițiile în care pârâtul este apt de muncă, se prezumă că el se poate angaja și poate realiza venituri, cel puțin la nivelul salariului minim pe economia națională, acest venit constituind baza de calcul pentru stabilirea pensiei de întreținere începând cu data de 01.01.2013.
Așadar, în lipsa oricărui criteriu legal, începând cu data de 01.01.2013 pensia va fi calculată în funcție de salariul minim net pe economia națională pentru anul 2013, în valoare de 566 lei (conform H.G. nr. 23/2013 coroborat cu art. 56 C.p.f.).
În ceea ce privește data de la care urmează a se majora pensia de întreținere, având în vedere că aceasta se acordă numai în măsura în care este cerută, conform art. 532 C. civ., prezumându-se deci că reclamanta a avut până la data cererii de chemare în judecată mijloacele necesare pentru creșterea și educarea minorului, pârâtul va fi obligat la plata pensiei majorate începând cu data înregistrării acțiunii, respectiv 08.12.2011.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitatea și netemeinicie arătând că instanța de fond pentru calculul pensiei de întreținere pentru minor începând cu data de 01.01.2013 s-a luat in calcul venitul minim pe economie și nu acela din Italia unde locuiește pârâtul astfel cum rezultă din relațiile date de Tribunalul Valletri.
Astfel, prin sentința civilă nr._ cu privire la cuantumului pensiei de întreținere a cărei majorare se solicită instanța de fond a avut în vedere prevederile art. 527 cod civil potrivit cărora debitorul întreținerii este cel care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
Mai mult menționează că, întrucât pârâtul locuiește in Italia si ocazional vine în România are posibilitatea, oricând a angajării pe teritoriul acestei țări in această țară, în România fiind prezent numai cu ocazia acestui proces prezentându-se personal la aceste termene de judecată pentru a convinge instanța că a revenit in România să rămână, să locuiască.
Concluzionează recurenta că pârâtul locuiește în Italia, țara in care este rezident și, deci, se poate prezuma că angajându-se poate realiza un venit minim pe teritoriul acestei țări venit care solicită a fi luat ca baza de calcul pentru stabilirea pensiei de întreținere a minorului începând cu data de 01.01.2013.
Tribunalul, examinând cauza, in raport de situația de fapt reținută, de probele administrate in cauză, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 304 si 3041 c. p. c. ținând seama de dispozițiile legale incidente in cauza, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și anume că prin sentința civilă nr. 9874/09.11.2009 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ s-a dispus obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului Ș. J. A., născut la data de 16.04.2001, în cuantum de 16,5% din venitul net lunar realizat, începând cu luna octombrie 2008 și până la majoratul minorului precum și că la data pronunțării acestei sentințe, pârâtul mai avea în întreținere un copil minor, respectiv pe Ș. G., născută la data de 16.07.1992 (astfel cum reiese din sentința civilă nr._/01.10.2001 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. 9653/2001, aceasta devenind majoră la data de 16.07.2010, deci anterior formulării prezentei cereri.
În raport cu această situație de fapt, instanța de fond în mod legal a dispus majorarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea minorului Ș. J. A., de la 16,5% lunar din venitul net lunar realizat de pârât, la 25% lunar din venitul net lunar realizat de pârât în Italia (conform relațiilor comunicate de Tribunalul Velletri), începând cu data introducerii cererii, respectiv 08.12.2011 și până la data de 31.12.2012 și obligă pârâtul la plata către reclamantă și în favoarea minorului Ș. J. A. a sumei de 371,12 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății.
De asemenea majorează pensia de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea minorului Ș. J. A., de la 16,5% lunar din venitul net lunar realizat de pârât, la suma de 141 lei lunar, începând cu data de 01.01.2013 și până la majoratul minorului, făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 alin. 3 C. civ. art. 263 C.civ. și art. 527 C. Civ.
Pretențiile recurentei ca la stabilirea pensiei de întreținere a minorului începând cu data de 01.01.2013 să fie avut în vedere venitul minim pe teritoriul Italiei deoarece aceasta este țara in care este rezident și, deci, se poate prezuma că angajându-se, poate realiza un venit minim pe teritoriul acestei țări sunt neîntemeiate deoarece împrejurarea că intimatul are rezidența în Italia nu constituie o dovadă deplină că acesta și realizează venituri in această țară.
Tribunalul constată că în lipsa altui criteriu legal, începând cu data de 01.01.2013 pensia a fost legal calculată în funcție de salariul minim net pe economia națională pentru anul 2013, în valoare de 566 lei (conform H.G. nr. 23/2013 coroborat cu art. 56 C.p.f.).
Pentru toate aceste considerente, constatând ca neîntemeiate motivele de recurs invocate și susținute de către de recurenta-reclamantă Ș. C., tribunalul, in temeiul art. 312, alin. 1, 2 si 3 C.p.c., va respinge prezentul recurs împotriva sentinței civile nr._/12.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Ș. C., cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr._/12.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul-pârât Ș. D. cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova și autoritatea tutelară C. L. Ploiești cu sediul în Ploiești, jud. Prahova, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 14.02.2014
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
R. C. G. D. N. M.
GREFIER,
B. A.
operator date cu caractre personal 5595
red. / tehnored.: NM/ TS
2 ex./ 02.06.2014
d.f._ Judec. Ploiești
j.f. G. A. G..
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 410/2014. Tribunalul PRAHOVA | Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 13-11-2014,... → |
|---|
