Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1326/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1326/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 8441/281/2008
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1326
Ședința publică din data de 23 Octombrie 2014
PREȘEDINTE - G. M.
JUDECĂTORI - C.-A. M.
- N. A.
GREFIER - M. - D. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții – reclamanți D. C., domiciliat în Ploiești, ., nr. 42, județ Prahova și G. N., domiciliat în Băicoi, ., județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 7811/30.05.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații-pârâți A. R., domiciliată în Ploiești, .. Mercur, ., județ Prahova, I. A. M., domiciliată în Sibiu, ., ., județ Sibiu și O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, .. 14, județ Prahova.
Cerere de recurs scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții – reclamanți D. C. și G. N. personal, intimata-pârâtă A. R. personal și asistată de avocat A. E. și intimata-pârâtă I. A. M., reprezentată de avocat A. E., lipsind intimatul-pârât O. de C. și Publicitate Imobiliară Prahova.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul intimatelor-pârâte A. R. și I. A. M., avocat A. E., depune la dosar împuternicire avocațială.
Părțile, având cuvântul, pe rând, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurenții – reclamanți D. C. și G. N., având cuvântul, pe rând, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, conform motivelor invocate în cererea de recurs, pentru a intra în legalitate.
Apărătorul intimatelor-pârâte A. R. și I. A. M., avocat A. E., având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală, arătând că instanța de fond a perimat în mod corect cererea de chemare în judecată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul ia act de susținerile părților și, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului declarat.
TRIBUNALUL
Prin cererea introdusă la data de 25.06.2008 pe rolul Judecătoriei Ploiești, înregistrată sub nr._, reclamanții P. I. și D. C. au chemat în judecată pe pârâții A. R., I. A. M. și O. de C. și Publicitate Imobiliară Prahova, solicitând instanței rectificarea înscrierilor în cartea funciară a municipiului Ploiești a dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 1072 mp stabilite prin încheierea nr._/11.08.2006 și încheierea nr._/11.08.2006 și constatarea nulității parțiale a încheierilor de carte funciară.
La data de 10.12.2008 cauza a fost suspendată în temeiul art. 244 alin. 1 C.pr.civ. până la soluționarea cauzelor având ca obiect fond funciar: dosar nr._ și dosar nr._ .
La data de 13.01.2012 cauza a fost suspendată în temeiul art. 243 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. având în vedere faptul că dovada de îndeplinire a procedurii de citare a reclamantului Pîrca I. fost restituită la dosar cu mențiunea “destinatar decedat”.
La data de 25.05.2012 cauza a fost suspendată în temeiul art. 242 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ.
Ulterior reclamanții D. C. și Glican N. au formulat cerere de repunere pe rol.
La data de 21.06.2013 instanța a admis excepția netimbrării cererii de repunere pe rol, a anulat cererea de repunere pe rol ca netimbrată și a menținut măsura suspendării cauzei.
La termenul din data de 30.05.2014 instanța a invocat din oficiu excepția perimării cererii.
Prin sentința nr. 7811/30.05.2014 Judecătoria Ploiești a admis excepția perimării acțiunii civile formulată de reclamanții Pîrca I. (decedat) G. N. - (moștenitor testamentar al lui P. I.) și D. C., invocată din oficiu de instanță și a constatat perimată cererea.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit art. 248 C.pr.civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Perimarea este o instituție juridică cu o natură mixtă, reprezentând atât o prezumție simplă de desistare a părții de la judecată, cât și o sancțiune constând în stingerea procesului în faza în care se află, ca urmare a lipsei de stăruință a părții în judecată, din vina sa, timp de un an în materie civilă.
Astfel, perimarea presupune existența pe rolul instanței de judecată a unei cereri de chemare în judecată, iar procesul declanșat să fie lăsat în nelucrare din vina părții un anumit interval de timp.
Lăsarea procesului în nelucrare presupune nerespectarea principiului continuității în îndeplinirea actelor de procedură, care se aplică în cazul oricărei persoane fizice sau juridice ce apelează la concursul forței coercitive a statului.
Așadar, în cazul nerespectării cerinței de a exista continuitate între actele de procedură, intervine perimarea.
În cauză, din verificarea actelor de la dosar a rezultat că ultimul act de procedură a fost îndeplinit în urmă cu peste un an, când s-a dispus suspendarea cauzei (la data de 25.05.2012).
Potrivit art. 249 C.pr.civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes. Instanța a reținut că, pentru ca cererea de repunere pe rol formulată de către reclamanți să întrerupă termenul de perimare, aceștia din urmă aveau obligația de achita taxa judiciară de timbru aferentă, respectiv 50 % pentru cererea sau acțiunea a cărei judecată a fost suspendată.
Întrucât de la data de 25.05.2012 și până la termenul de față a trecut mai mult de un an, iar vina pentru rămânerea în nelucrare aparține părților, și apreciind că nu se poate reține incidența vreunei cauze de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, instanța apreciază că devin aplicabile dispozițiile art. 248 C.pr.civ., perimarea operând de drept, prin simpla împlinire a termenului.
Pe cale de consecință, având în vedere și dispozițiile art. 252 alin. 1 teza I C.pr.civ., în conformitate cu care perimarea se poate constata din oficiu, instanța a admis excepția și a constatat perimată acțiunea.
Împotriva acestei soluții la data de 06.06.2014 au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivarea acestuia, au arătat că prin hotărârea recurata, instanța de fond a admis excepția perimării invocata din oficiu si a constatat perimata cererea de chemare in judecata, formulata in contradictoriu cu parații OCPI Prahova, llisie A. M. si A. R..
In fapt, au susținut reclamanții, cauza a fost suspendata la data de 25.05.2012, in temeiul art. 242 alin. 1 pct. 1 c.pr.civ., înăuntrul termenului de un an de zile, prevăzut de disp. art. 248 (1) c.pr.civ., recurenții formulând cerere de repunere pe roi, ce a fost soluționată la termenul din 21.06.2013, când, instanța a admis excepția netimbrarii cererii de repunere pe rol, menținând soluția suspendării cauzei.
Ulterior, instanța din oficiu a repus cauza pe rol în vederea constatării perimării cererii de chemare in judecata.
Reclamanții au considerat soluția instanței de fond ca fiind nelegala, întrucât potrivit disp. art. 249 c.pr.civ perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedura făcut in vederea judecării procesului de către partea care justifica un interes.
Față de formularea neechivocă a acestui text de lege, rezultă că pentru ca un act de procedură să poată fi calificat drept întrerupător de perimare, este necesar ca prin săvârșirea lui să se urmărească repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecății.
In prezenta cauza, au afirmat reclamanții că au arătat instanței ca nu mai subzista motivele suspendării.
De asemenea, prin efectuarea cererii de repunere pe rol au învederat că au îndeplinit un act de procedura, in termenii si condițiile prevăzute de art. 249, alin.1 c.pr.civ., perimarea fiind întrerupta.
Fiind efectuat așadar un act de întrerupere, pentru a interveni perimarea este necesar ca pricina să rămână din nou în nelucrare din culpa părții, începând să curgă un nou termen de perimare integral, de un an, timpul scurs până la momentul întreruperii nefiind luat în calculul noului termen.
In concluzie, reclamanții au apreciat ca termenul de un an de zile prevăzut de art. 249 C.pr. civ. trebuia calculat de la momentul 21.06.2013, iar nu de la data de 25.05.2012.
F. de aceste aspecte au solicitat admiterea recursului și desființarea hotărârii recurate.
In drept, au invocat prevederile art. 304 pct. 9 c.proc. civ.
La data de 06.06.2014, reclamantul Glican N. a depus o cerere intitulată „contestație” prin care a arătat că înțelege să conteste hotărârea din data de 30.05.2014.
In motivarea acesteia, a susținut că in data de 21.06.2013 s-a prezentat la solicitarea instanței de judecată in sala de judecată la ora 8.30, iar la consultarea dosarului a văzut cererea avocatului său de amânare a cauzei, sens in care l-a informat si pe celalalt reclamant că se va amâna cauza pentru o dată ulterioară, neștiind că instanța va respinge cererea și va judeca cererea fără ca reclamanții să aibă un avocat.
Reclamantul a mai menționat că a plecat cu chitanța de taxă judiciară de timbru, pe care nu avea cum să o atașeze la dosar, urmând să o depună la termenul ce se va stabili ulterior, însă in loc de termen a primit comunicarea încheierii din data de 21.06.2013 prin care i se comunica faptul că se menține suspendarea.
Reclamantul a mai precizată că atât el, cât si celălalt reclamant sunt pensionari si au venituri modeste, prin hotărârea de perimare anulându-li-se dreptul la apărare pe care l-au achitat de la început.
A mai arătat, de asemenea, că din actele pe care urma să le depună la data de 30.05.2014 rezulta in mod clar faptul că pârâtele aveau cunoștință de faptul că, la data intabulării proprietății lor, acestea intabulau si alte două proprietăți care nu le aparțin.
Tribunalul, examinând cauza, in raport de situația de fapt reținută, de probele administrate in cauză, de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art.304 si 3041 c.pr.civila, ținându-se seama de dispozițiile legale incidente in cauza, constata ca recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
La data de 25.05.2012 cauza a fost suspendată în temeiul art. 242 alin.1 pct.1 c.pr.civ. ca urmare a cererii de suspendare formulată de apărătorii părților, astfel cum rezultă din conținutul încheierii de ședintă pronunțată la data de 25 mai 2012.
La data de 15.05.2013 D. C. și G. N. au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, fără a atașa la cerere taxa judiciară de timbru aferentă acestei cereri, motiv pentru care, instanța odată cu fixarea termenului în vederea discutării cererii de repunere pe rol a dispus și citarea acestora cu mențiunea de a depune taxa de timbru de 8 lei, sub sancțiunea anulării cererii de repunere pe rol.
Prin încheierea de ședință din data de 21 iunie 2013 instanța a admis excepția netimbrării cererii de repunere pe rol a cauzei, a anulat cererea de repunere pe rol ca netimbrată și a menținut măsura suspendării dispusă prin încheierea de ședință anterior menționată. Astfel tribunalul reține că, formularea cererii de repunere pe rol care a fost anulată ca netimbrată nu este de natură a întrerupe perimarea.
Ca atare, susținerea recurenților potrivit căreia ar fi fost efectuat un act de întrerupere, respectiv că pentru a interveni perimarea era necesar ca pricina să rămână din nou în nelucrare din culpa părții, iar termenul de un an de zile prevăzut de art. 249 C.pr.civ. trebuia calculat de la momentul 21.06.2013, iar nu de la data de 25.05.2012 nu poate fi primită, termenul perimării cererii de chemare în judecată fiind împlinit la data de 25.05.2013, la un an de la suspendarea dispusă la cererea părților.
Susținerile recurentului G. N. din cererea intitulată „ contestație” depusă la dosar la data de 06.06.2014, sunt nefondate și nedovedite( nu a depus achitării taxei de timbru pretins achitate), iar faptul că apărătorul său nu s-a putut prezenta la termenul din 21.06.2013 nu este de natură a exonera partea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente cererii de repunere pe rol, neputându-se reține o încălcare a dreptului la apărare sub acest aspect.
Ca atare, față de considerentele arătate, tribunalul constată că recursul este nefundat și, văzând și prevederile art.312 c.pr.civ. îl va respinge ca atare.
Va lua act că intimatele-pârâte A. R. și I. A. M. nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții- reclamanți D. C., domiciliat în Ploiești, ., nr. 42, județ Prahova și G. N., domiciliat în Băicoi, ., județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 7811/30.05.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații-pârâți A. R., domiciliată în Ploiești, .. Mercur, ., județ Prahova, I. A. M., domiciliată în Sibiu, ., ., județ Sibiu și O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, .. 14, județ Prahova, ca nefondat.
Ia act că intimatele-pârâte A. R. și I. A. M. nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședință publică azi 23.10.2014.
Președinte, Judecători,
G. M. C.-A. M. N. A.
Grefier,
M. - D. B.
Red. GM/2 ex/02.12.2014.
Operator date cu caracter personal 5595
J f C. C.
D. f ._
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1762/2014. Tribunalul... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 718/2014.... → |
|---|
