Contestaţie la executare. Decizia nr. 6/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 06-01-2015 în dosarul nr. 6/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 6
Ședința publică din data de 06.01.2015
PREȘEDINTE - ALICE GABRIELA HARHOI
JUDECĂTOR - M. R.
GREFIER - R. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta – intimată C. I. S.A., cu sediul în București, . - 80, Sector 1 împotriva sentinței civile nr. 2744/28.02.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata – contestatoare A. M. - V., cu domiciliul în ., jud. Dâmbovița.
Cererea timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 97,00 lei, conform ordinului de plată nr._/30.10.2014 ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța în raport de disp. art.650 alin.3 C.pr.civ., invocă excepția de tardivitate a declarării apelului și, în temeiul art.248 C.pr.civ., rămâne în pronunțare pe excepția invocată
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ / 2013, contestatoarea A. M. - V. a solicitat, în contradictoriu cu intimata S.C. C. I. S.A., contestație împotriva executării silite începute de B. „C. M.” în dosarul de executare silită nr.148/2013, creditor fiind S.C. C. I. S.A. și împotriva titlului executoriu reprezentat de contractul de credit de consum nr._/16.12.2006, inclusiv a dispozițiilor cuprinse la art.11, pct.5, din condițiile generale ale contractului privitor la cardul de credit emis de C. și suspendarea executării silite.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că, prin înștiințarea nr.148/13.05.3013, s-a adus la cunoștința contestatoarei faptul că s-a declanșat urmărirea silită împotriva sa prin înființarea popririi de 1/3 din pensia de invaliditate lunară ce o primește de la Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, .. 1, Târgoviște, jud. Dâmbovița.
Executarea și poprirea au fost pornite la cererea creditorului S.C. C. I. S.A., pe motiv că nu a îndeplinit obligațiile contractuale și nu a achitat suma împrumutată în termenul și condițiile stabilite prin contract.
Prin contractul menționat a împrumutat suma de 2.230 lei pentru achiziționarea unor produse de uz casnic, iar executarea a fost solicitată pentru suma de 5.632,27 Iei, fără cheltuieli de executare, deci s-a solicitat dublul sumei împrumutate care nu îndeplinește condițiile unei creanțe certe, lichide și exigibile.
Întreaga sumă împrumutată a fost achitată, prin rate lunare, conform chitanțelor de la C.E.C. și Poșta Română, prin cardul C., cont IBAN_, pus la dispoziție de către creditoare, conform contractului menționat, obligațiile financiare din cardul emis de creditoarea fiind achitate în tranșe lunare, potrivit chitanțelor anexate în copie.
Prin adresa cu confirmare de primire, contestatoarea a făcut cunoscut atât creditoarei, cât și B.E.J. C. M., înainte de depunerea contestației la Judecătoria Ploiești, în vederea luării măsurilor de verificare și încetare a executării silite din proprie inițiativă, dar solicitarea a rămas fără rezultat.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art.399, 402, VCPC/711-716 NCPC și 403, VCPC/718, alin.7 NCPC.
În raport de susținerile contestatoarei A. M. – V., intimata S.C. C. I. S.A. a formulat, în temeiul art.205 C.pr.civ., întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca nefondată, a cererii de suspendare, iar pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că, între părți s-a încheiat contractul de credit de consum nr._/18.12.2006 prin care s-a acordat contestatoarei un credit în cuantum de 2.230 lei și un card de credit cu o linie de credit utilizată de aceasta.
A menționat intimata că executarea silită a pornit pentru suma de 5.632 lei ca urmare a debitului utilizat de contestatoare prin folosirea cardului de credit și, în urma activării cardului, contestatoarea l-a utilizat, în principal, pentru retrageri în numerar de la ATM - uri bancare, acestea fiind evidențiate în extrasele de cont emise, ultima plată efectuată de contestatoare fiind la data de 15.05.2012 în sumă de 100 lei.
D. fiind că debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de a achita la termen datoriile, creditul a fost declarat scadent anticipat, solicitându-se și obținându-se încuviințarea executării silite, creanța fiind, în speță, certă, lichidă și exigibilă.
Prin sentința civilă nr.2744/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea A. M. - V., dispunându-se anularea executării silite pornită în dosarul de executare nr.148/2013 al B.E.J. C. M. și obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.697 lei reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar, onorariu de avocat și onorariu expert.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, la data de 18.12.2006, s-a încheiat între părți contractul de credit de consum nr._, prin care intimata a împrumutat contestatoarei suma de 2.230 lei care urma să fie restituită în 60 de rate lunare.
De asemenea, potrivit art.11.5, împrumutatul primea și un card de credit care urma a fi utilizat doar în urma activării de către acesta.
Ulterior, la data de 22.02.2013, B.E.J. C. M. a emis încheierea prin care a dispus deschiderea dosarului de executare împotriva contestatoarei, iar la data de 11.03.2013 Judecătoria Ploiești a încuviințat executarea silită.
Potrivit art.711 alin.1 C.pr.civ., împotriva actelor de executare se poate face contestație de cei vătămați prin executare, art.719 alin.1 stipulând că nerespectarea dispozițiilor legale privind efectuarea actelor de executare se sancționează cu nulitatea respectivelor acte.
Art.662 C.pr.civ. prevede că executarea silită poate începe doar dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă. O creanță este certă lichidă și exigibilă când „existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu”, „obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui” și „dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficul termenului de plată”.
În speță, executarea silită s-a declanșat la cererea intimatei pentru o creanță al cărei cuantum a fost stabilit unilateral de aceasta, la dosarul execuțional depunându-se doar contractul de credit și o adeverință de confirmare sold în care se menționa că valoarea creditului restant este de 4.272,58 lei, penalități scadente anticipat de 427,25 lei, penalități de 282,6 lei și dobândă în cuantum de 649,84 lei, fără a se indica vreun mod de calcul pentru aceste sume.
La data de 16.05.2013, B. a comunicat contestatoarei copia titlului executoriu și a înștiințării de înființare a popririi asupra veniturilor sale, iar, la data de 20.05.2013, contestatoarea l-a informat pe executor că a plătit în rate lunare suma solicitată, prin urmare creanța nu este certă, lichidă și exigibilă, anexând dovezile de efectuare a plăților.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că nu se poate determina modul în care intimata a calculat sumele solicitate și nici imputația plății.
Potrivit art.625 alin.1 C.pr.civ., executarea silită se face cu respectarea dispozițiilor legii și a drepturilor părților.
Principiile fundamentale ale procesului civil, cum sunt dreptul la apărare sau egalitatea sunt în egală măsură aplicabile și în faza executării silite, executorul judecătoresc exercitând un serviciu public.
Chiar dacă sesizarea sa se face de către creditor, executorul judecătoresc nu este un avocat al acestuia, ci trebuie să respecte și drepturile debitorului, ceea ce înseamnă că rolul său nu este doar acela de a pune în executare titluri executorii fără a analiza, el însuși, legalitatea și temeinicia acestora, iar în caz de dubiu să solicite administrarea de probe suplimentare, îndeplinindu-și astfel rolul activ pe care îl are în faza de executare silită.
În speță, executorului judecătoresc i s-a solicitat punerea în executare a unui titlu executoriu care emana de la creditor, așadar, care nu a fost supus cenzurii unei instanțe judecătorești, solicitându-i-se o sumă de două ori mai mare decât cea prevăzută în titlul executoriu și fără a-i fi atașate un plan de rambursare și un calcul detaliat al sumelor solicitate.
În acest context, executorul judecătoresc a procedat la executarea silită prin poprire care nu implică înștiințarea și somarea prealabilă a debitorului, care astfel nu are posibilitatea să se apere față de declanșarea executării silite împotriva sa și față de cuantumul sumei care i se solicită.
Mai mult decât atât, la 4 zile după ce i-a comunicat înștiințarea contestatoarei, a primit de la aceasta o adresă în care i se preciza că, din punctul său de vedere, datoriile sunt achitate, anexându-se și documente justificative, însă, cu toate acestea executorul a continuat executarea.
Față de elementele învederate de contestatoare și de modul în care s-a declanșat executarea silită, executorul judecătoresc avea obligația să dispună el însuși efectuarea unei expertize contabile și să ceară de la creditoare explicații, lămuriri și depunerea de documente justificative, având în vedere că s-a contestat certitudinea creanței, or nicio executare nu poate porni decât în baza unei creanțe certe.
Faptul că legea conferă contractelor de credit caracterul de titlu executoriu nu înseamnă că executarea silită se poate porni oricum, pentru orice sumă solicitată de creditor, fără ca debitorul să-și poată prezenta și dovedi punctul său de vedere.
Împrejurarea că instanța a încuviințat executarea silită nu exonerează pe creditor de obligația de a dovedi îndeplinirea condițiilor prevăzute la art.662 C.pr.civ., nici pe executorul judecătoresc de a verifica îndeplinirea acestora, deoarece în procedura necontencioasă a încuviințării, verificările pe care instanța le face sunt sumare, neintrând pe fondul raporturilor juridice dintre părți și, evident, fără a avea un punct de vedere al debitorului.
Având în vedere cele expuse, precum și raportul de expertiză întocmit în cauză din care rezultă incertitudinea creanței, instanța de fond a admis contestația la executare și a anulat executarea silită pornită în dosarul de executare nr.148/2013 al B.E.J. C. M..
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, în termen legal, intimata S.C. C. I. S.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, în speță, contestatoarea a încheiat cu C. un contract de credit de consum în virtutea căruia a beneficiat de un credit de consum și de un card de credit cu o linie de credit tip revolving.
Astfel, arată intimata, față de împrejurarea că temeiul juridic pentru emiterea cardului de credit este reprezentat de contractul de credit de consum nr._/18.12.2006, iar cardul de credit a fost înregistrat numai în evidența C., pentru a facilita urmărirea acestei componente a contractului, sub număr de dosar_, s-a solicitat a se constata caracterul cert al creanței, față de împrejurarea că existența sa rezultă din însuși titlul executoriu și din situația de încasări și plăți aferentă cardului de credit, din care reiese virarea și utilizarea liniei de credit de către contestatoare.
În opinia intimatei, creanța este lichidă, din contractul de credit și Condițiile generale de creditare credit card rezultând modul de calcul al creanței pretinse, făcându-se astfel referire la dispozițiile art.3 din Condițiile generale de creditare credit card.
Dispozițiile contractuale arătate trebuie raportate la extrasele de card anexate întâmpinării opozabile contestatoarei, potrivit dispozițiilor legale, Regulamentului B.N.R. nr.6/2006, precum și O.U.G. nr.113/2009, din care rezulta, în mod concret, suma pe care debitoarea - contestatoare trebuie să o achite.
De asemenea, a fost depus la dosarul cauzei situația tranzacții și plăți pentru cardul de credit emis pe numele contestatoarei în care este evidențiat modul de calcul al debitului.
Creanța este exigibilă, contestatoarea fiind decăzută din beneficiul termenului, potrivit dispozițiilor pct.8.2 și 8.3 din Condițiile generale de creditare, parte integrantă a contractului de credit, iar prin declararea scadenței anticipate, față de neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contestatoare, potrivit dispozițiilor contractuale, toate obligațiile acesteia față de intimată au devenit exigibile.
Având în vedere aceste aspecte, intimata a solicitat a se constata că, în mod greșit a reținut instanța de fond că debitul pentru care s-a inițiat executarea silită nu îndeplinite condițiile prevăzute de art.662 C.pr.civ., fără a arata însă care sunt argumentele pentru care apreciază în acest sens.
Astfel, intimata a susținut că deține față de contestatoare o creanță certă, lichidă și exigibilă, derivând din utilizarea cardului de credit emis de societate în baza contractului de credit care constituie titlu executoriu și care a fost, în mod legal, pus în executare.
În ceea ce privește raportul de expertiză, intimata a arătat că expertul contabil, la momentul calculării sumelor datorate de contestatoare, nu a avut în vedere documentele transmise de aceasta în format electronic, prin care i se prezentau anumite lămuriri cu privire la produsul oferit debitoarei și la modalitate de calcul a sumelor de bani datorate în temeiul acestui produs.
În acest sens, având în vedere că instanța de fond și-a întemeiat hotărârea numai pe un raport de expertiză care a fost efectuat fără a se ține cont de lămuririle contestatoarei și pentru care a fost stabilită o modalitate greșită de calcul a costurilor creditului, intimata consideră că, în cauză, se impune efectuarea unui alt raport de expertiză care să fie efectuat îăn considerarea argumentelor ambelor părți.
De asemenea, intimata consideră că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că suma datorată stabilită (în mod greșit) prin raportul de expertiză este mai mică cu 400 lei decât debitul solicitat de creditoare, iar admiterea contestației la executare și anularea actelor de executare silită duc la situația injustă în care contestatoarea a beneficiat de o sumă de bani din partea creditoarei pe care nu o va mai returna, situație care conduce, în mod inechitabil, la îmbogățirea fără justă cauză a contestatoarei.
În consecință, intimata S.C. C. I. S.A. a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub același număr unic de dosar la data 10.10.2014, pricina fiind soluționată în condiții de legală citare a părților litigante.
În raport de motivele de apel formulate de apelanta - intimată S.C. C. I. S.A., intimata - contestatoare A. M. - V. a depus, la data de 24.11.2014, potrivit art.482 C.pr.civ. rap. la art.205 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat (f.17).
La termenul de judecată astăzi - 06.01.2015, tribunalul a invocat, în raport de disp. art.650 alin.3 C.pr.civ., excepția tardivității declarării apelului.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției tardivității declarării apelului invocată din oficiu, tribunalul constată și reține următoarele:
Potrivit art.248 alin.1 C.pr.civ. „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în totul sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Art.650 alin.3 C.pr.civ. prevede că „Hotărârile pronunțate de instanța de executare sunt executorii și pot fi atacate numai cu apel, în termen de 10 zile, dacă prin lege nu se dispune altfel”.
În speță, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, contestatoarea A. M. - V. a solicitat, în contradictoriu cu intimata S.C. C. I. S.A., contestație împotriva executării silite începute de B.E.J. C. M. în dosarul de executare silită nr.148/ 2013, precum și împotriva titlului executoriu reprezentat de contractul de credit de consum nr._/16.12.2006, inclusiv a dispozițiilor cuprinse în art.11 pct.5 din Condițiile generale ale contractului privitor la cardul de credit emis de intimata - creditoare și suspendarea executării silite.
Prin sentința civilă nr.2744/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești – Secția Civilă a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea A. M. – V., dispunându-se anularea executării silite pornită în dosarul de executare nr.148/2013 al B.E.J. C. M., precum și obligarea intimatei S.C. C. I. S.A. la plata cheltuirilor de judecată către contestatoare în cuantum de 1.697 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat și onorariu expert.
Această sentință a fost comunicată intimatei S.C. C. I. S.A., potrivit Procesului - verbal de înmânare, la data de 31.03.2014 (f.230 – dos fond).
Așadar, data de 31.03.2014 reprezintă momentul de la care începe să curgă termenul de 10 zile, iar nu de 30 de zile, cum în mod greșit a indicat instanța de fond în dispozitivul sentinței apelate, înlăuntrul căruia putea fi exercitată calea de atac a apelului, termen care se calculează, potrivit art.181 alin.1 pct.2 C.pr.civ., în sensul că atunci „când termenul se socotește pe zile nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește”.
Aceasta înseamnă că, în cauza de față, apelanta - intimată S.C. C. I. S.A. putea exercita calea de atac a apelului până la data de 11.04.2014, inclusiv.
Analizând data înscrisă pe „Nota transport express” (f.7 – dos. apel) care însoțește plicul cu care a fost expediată cererea de apel, se constată că aceasta este 02.05.2014, dată care depășește cu mult momentul limită până la care se putea exercita calea de atac a apelului și care este, așa cum s-a mai arătat, 11.04.2014, inclusiv.
Deși, în speță, instanța de fond a indicat, în mod greșit de altfel, termenul de 30 de zile înlăuntrul căruia ar fi putut fi exercitată calea de atac a apelului, tribunalul constată că, după cum calea de atac este dată de lege, iar nu de judecător, iar pe de altă parte, nu se poate invoca necunoașterea legii, este evident că apelanta - intimată S.C. C. I. S.A. putea exercita calea de atac a apelului numai în termenul legal imperativ de 10 zile de la comunicarea hotărârii ce se atacă, în cauză nefiind invocată și, cu atât mai puțin dovedită împrejurarea că întârzierea în declararea apelului s-ar fi datorat unor motive temeinic justificate.
Pentru motivele expuse anterior, tribunalul urmează să admită excepția tardivității declarării apelului și, pe cale de consecință, va respinge apelul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de tardivitate, invocată de Tribunal din oficiu.
Respinge apelul declarat de apelanta – intimată C. I. S.A., cu sediul în București, . - 80, Sector 1 împotriva sentinței civile nr. 2744/28.02.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata – contestatoare A. M. - V., domiciliată în ., jud. Dâmbovița, ca fiind tardiv formulat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. G. H. M. R.
GREFIER
R. C.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. A.G.H../tehnored. M.Ș
4 ex. - 08.01.2015
d.f.nr._ /2012 - Judecătoria Ploiești
j.f. B. M. R.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 189/2015.... | Fond funciar. Decizia nr. 4/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
