Întoarcere executare. Decizia nr. 3024/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3024/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-10-2015 în dosarul nr. 3024/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR 3024
Ședința publică din data de 29 Octombrie 2015
PREȘEDINTE - M. N.
JUDECĂTOR - M. C.
GREFIER - I. C. M.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta - pârâtă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN PRAHOVA, cu sediul in Ploiești, .. 7, județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1557/24.04.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimații reclamanți U. A. TERITORIALĂ ., cu sediul in com. Șotrile, ., județ Prahova, P. C. ȘOTRILE PRIN PRIMAR, cu sediul in ., județ Prahova.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.10.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când tribunalul pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 22.10.2015, când având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 29.10.2015 când a dat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată cu nr._ /27.03.2014 la Judecătoria Câmpina, reclamanții U. A. Teritorială ., P. C. Șotrile prin Primar au chemat în judecată pe pârâta Agenția de Plăți Și Intervenție Pentru Agricultură - Centrul Județean Prahova, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să le restituie suma de 14.988,45 lei încasată necuvenit de către pârâtă în urma anulării parțiale a actelor de executare constând în somația nr. SCES76279/08.02.2013, a titlului executoriu nr. SCES76278/08.02.2013 emise de Organele Fiscale Câmpina, acte anulate parțial în baza sentinței civile nr. 2679/07.01.2013 a Judecătoriei Câmpina, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în baza sentinței civile nr.2679/07.01.2013 a fost admisă contestația la executare pe care au formulat-o împotriva executării silite declanșată de către pârâtă prin intermediul Administrației Finanțelor Publice Câmpina, ocazie cu care s-a constatat că o parte din suma executată de 14.988,45 lei reprezentând debit, accesorii, a fost reținută necuvenit și achitată pârâtei, sentință intrată în puterea lucrului judecat și în urma căreia au dreptul la restituirea acestei sume de bani pe care pârâta refuză să o achite.
La data de 28.04.2014, pârâta a formulat o întâmpinare prin care a invocat excepțiile inadmisibilității acțiunii, a lipsei calității procesual pasive în condițiile în care pretențiile deduse judecății nu pot face obiectul procedurii de drept comun, reglementată de disp. art.723 cod pr. civilă, ci procedurii cu caracter special reprezentată de codul de procedură fiscală, mai ales că nu a figurat ca parte în cadrul contestației la executare, nu au fost contestate titlurile de creanță care reprezintă acte administrative, neavând calitate procesuală pasivă în raport de modalitatea de soluționare a contestației la executare.
La data de 19.05.2014, reclamanții au formulat un răspuns la întâmpinarea pârâtei, solicitând respingerea excepțiilor invocate, înlăturarea susținerilor acestora, completându-și acțiunea în ceea ce privește temeiul juridic, invocându-se disp. art.1341 cod civil, reprezentând plata nedatorată.
La data de 12.09.2014, pârâta a formulat o completare la întâmpinarea inițială, solicitând respingerea acțiunii atât timp cât sentința civilă nr.2679/ 2013 nu îi este opozabilă, nefigurând ca parte în cadrul contestației la executare și că procesul verbal de constatare nr.2169/19.07.2011 privind suma totală de 14.988,45 lei reprezintă titlu de creanță, nefiind desființat pe cale judecătorească, mai ales că reclamanții datorează această sumă de bani reprezentând sancțiuni multianuale aferente campaniilor 2007- 2009, fiind îndreptățită să le recupereze în temeiul disp. art.58 din Regulamentul CE nr. 1122/2009.
La data de 31.10.2014, instanța a respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesual pasive a pârâtei, constatând că reclamanții au dreptul să promoveze pe cale judecătorească prezenta acțiune față de care pârâta are calitate procesual pasivă.
După administrarea probelor cu acte, expertiză contabilă, prin sentința civilă nr.1557/24.04.2015 a Judecătoriei Câmpina a fost admisă acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâtei și s-a dispus întoarcerea executării silite constând în obligarea pârâtei să plătească reclamanților suma de 14.988,45 lei, reprezentând debit reținut în baza actelor de executare anulate, fiind obligată pârâta și la plata cheltuielilor de judecată de 800 lei, reprezentând onorariu expert.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că în baza sentinței civile nr.2679/07.11.2013 a Judecătoriei Câmpina, rămasă definitivă, a fost admisă în parte contestația formulată de către reclamanți și anulate în parte actele de executare constând în somația nr. SCES76279/08.02.2013, titlul executoriu nr. SCES76278/08.02.2013, în ceea ce privește suma de 14.988,45 lei, rezultată în urma efectuării unei expertize contabile în cauza respectivă, hotărâre care produce efecte juridice, având autoritate de lucru judecat cu privire la problemele de drept analizate în cauza respectivă, fiind opozabilă pârâtei care nu a făcut dovada contrară celor reținute în cadrul sentinței sus menționată, având forța probantă a unui înscris autentic, iar în temeiul acestei sentințe s-a constatat nelegalitatea actelor de executare privind suma de 14.988,45 lei pe care pârâta are obligația să o restituie în temeiul dispozițiilor de drept comun, atât timp cât Codul de procedură fiscală nu conține dispoziții cu privire la întoarcerea executării silite.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii, motivându-se că procesele verbale de constatare nr.2489/2009, 585/2010, 2169/2011, reprezintă acte administrative susceptibile de a fi contestate prin intermediul contenciosului administrativ, suma de_,82 lei fiind acordată reclamanților în baza disp. art.7 alin.1 din OUG nr.125/2006, art.17-20 din Regulamentul CE nr. 1782/2003 privind crearea unui sistem care să asigure administrarea, controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor, instituindu-se un sistem special de gestionare a acestor fonduri în temeiul unor manuale de proceduri întocmite de către pârâtă, iar reclamanții au încasat în perioada 2007-2009 suma totală de 30.939,82 lei pe care au obligația să o achite în condițiile în care s-au stabilit sancțiuni multianuale în sarcina acestora pentru nedeclararea reală a suprafețelor agricole de teren în vederea acordării plăților, întocmindu-se decizii, note de fundamentare, procese verbal în acest sens.
În continuare, pârâta a arătat că eronat s-a ținut seama de sentința civilă nr.2679/2013, fără să se țină seama de existența procesului verbal de constatare nr.2169/19.07.2011, reprezentând titlu de creanță conform OG nr.79/2003 privind plata sumei de 12.832,55 lei la care se adaugă dobânzile aferente schemei de sprijin SAPS pentru anul 2009, acordată din Fondul European de Garantare Agricolă, neplata acestei sume de bani determinând calcularea unor majorări de întârziere, titlul de creanță devenind titlu executoriu și că această sentință nu îi este opozabilă, nefiind aplicabile disp. art.435 alin.2 cod pr. civilă atât timp cât nu a fost parte în cauza respectivă, motiv pentru care raportul de expertiză contabilă efectuat în cadrul contestației la executare nu îi este opozabil.
Totodată, pârâta a precizat că expertul contabil nu a avut în vedere toată documentația care a stat la baza întocmirii titlurilor de creanță, nu a analizat legislația, procedura de compensare a sumelor datorate de reclamanți, considerându-se eronat ca fiind debit nedatorat suma de 12.832,55 lei, deși reclamanților li s-au aplicat sancțiuni multianuale aferente campaniei 2007 în valoare de 566.976.32 lei, figurând pentru campania 2009 cu debite în valoare de 41.757,44 lei, 15.951,37 lei penalități, sancțiunile multianuale fiind în valoare totală de 167.811,35 lei supuse restituirii în baza disp. art.58 din Regulamentul CE nr.1122/2009, având loc o procedură de compensare a sumelor datorate de fermieri și că potrivit expertizei efectuată în cauză s-a constatat că suma de 14.988,45 lei era datorată de către reclamanți la data emiterii actelor de executare silită reprezentând debit, majorări de întârziere stabilite în baza procesului verbal de constatare nr.2169/19.07.2011.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 18.06.2015.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
În baza sentinței civile nr.2679/07.11.2013 a Judecătoriei Câmpina, a fost admisă în parte contestația la executare formulată de reclamanți împotriva Administrației Finanțelor Publice Câmpina, anulate în parte somația nr.SCSS/_/08.02.2013, titlul executoriu SCES_/08.02.2013 doar cu privire la suma de_,45 lei, fiind menținute actele de executare în ceea ce privește suma de_,37 lei reprezentând majorări de întârziere, dobânzi, penalități, potrivit raportului de expertiză contabilă expert P. V..
În cuprinsul considerentelor sentinței sus menționate s-a specificat că nu au fost indicate în cuprinsul actelor de executare titlurile de creanță devenite titluri executorii în temeiul cărora s-a procedat la executarea silită a reclamantelor, iar în urma administrării probei cu expertiză contabilă s-a constatat că reclamanții au achitat în favoarea pârâtei sumele de_,44 lei,_,41 lei, 2741,59 lei în baza unor ordine de plată emise la data de 22.02.2011, reprezentând debite, motiv pentru care reclamanții datorează pârâtei doar suma de_,37 lei.
Conform raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, expert B. D., inclusiv refacere, s-a stabilit că suma de 14.988,45 lei în raport de care au fost anulate actele de executare prin sentința civilă nr.2679/07.11.2013 a Judecătoriei Câmpina, era datorată de către reclamanți la data emiterii somației nr._/08.02.2013, titlului executoriu nr._/08.02.2013, întrucât această sumă de bani a fost stabilită ca diferență între suma indicată în actele de executare silită și cea rezultată din expertiza contabilă efectuată în cauza respectivă, suma fiind achitată din contul reclamanților deschis la Trezoreria Mun. Câmpina cu ordinul de plată nr.2773/04.11.2013 la cca 9 luni de zile de la data emiterii actelor de executare silită.
În conformitate cu adresa nr.1313/06.03.2014, s-a specificat că reclamanții aveau obligația să achite pârâtei suma totală de 30.939,82 lei în temeiul titlurilor de creanță constând în procesele verbale de constatare nr.585/22.01.2010, notificările nr.660/23.01.2013, 661/23.01.2013, 662/23.01.2013, necontestate de către reclamanți, sumă pentru care s-a procedat la executarea silită a reclamanților și care a fost reținută prin poprire, fiind virată în conturile indicate de către pârâtă.
Potrivit deciziei nr._/11.11.2009, debitelor anexate acesteia, notificărilor nr.9615-9614/20.09.2012, procesului verbal de constatare din data de 19.07.2011, actelor anexate acestora, deciziilor de plată depuse la dosar, reclamanții au fost obligați la un moment dat să plătească pârâtei suma totală de 30.939,82 lei, reprezentând debite, majorări de întârziere, penalități, sume acordate inițial din Fondul European de Garantare Agricolă, privind campaniile agricole din anii 2007-2009.
Disp.art.723-724 c.pr.civ. stipulează că în toate cazurile în care se desființează titlurile executorii sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situație anterioare a acesteia, iar în cazul în care nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării cel îndreptățit o va putea solicita pe cale separată instanței de executare, hotărârea fiind supusă num ai apelului.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că, în baza notificărilor nr.660/23.01.2013, 661/23.01.2013, 662/23.01.2013, proceselor verbale de constatare nr.2169/19.07.2011, 585/22.01.2010, deciziilor de plată anexate acestora nr._/07.05.2010,_/27.11.2009,_ /26.06.2009,_/24.06.2008, reclamanții au fost obligați la plata unor sume de bani derivând din fonduri europene achitate prin intermediul pârâtei în diferite campanii agricole, în vederea însămânțării terenurilor aflate pe raza teritorială a comunei Sotrile, jud. Prahova, reprezentând debite, majorări de întârziere, penalități, în urma aplicării unor sancțiunii multianuale.
Pe altă parte, potrivit somației nr.SCSS/_/08.02.2013, titlului executoriu nr. SCES_/08.02.2013 s-a procedat la executarea silită a reclamanților în ceea ce privește plata în favoarea pârâtei la bugetul statului a sumei totale de 30.939,82 lei reprezentând debite, majorări de întârziere, acte de executare întocmite de către Administrația Finanțelor Publice Câmpina și care au fost anulate în parte prin sentința civilă nr.2679/07.11.2013 rămasă irevocabilă în ceea ce privește suma de 14.988,45 lei în cadrul unei contestații la executare formulată de către reclamanți împotriva Administrației Finanțelor Publice Câmpina.
Ca atare, atât timp cât în baza sentinței civile nr.2679/07.11.2013 s-a procedat la anularea în parte a actelor de executare constând în somația nr.SCES/_/08.02.2013, titlul executoriu nr. SCES_/08.02.2013, în ceea ce privește suma de 14.988,45 lei, sentință în cadrul căreia au figurat ca părți reclamanții și Administrația Finanțelor Publice Câmpina, constatându-se că suma sus menționată nu ar fi fost încasată de către reclamanți, nefiind considerată debit restant, iar prin intermediul prezentei acțiuni reclamanții solicită întoarcerea executării silite în urma anulării actelor de executare sus menționate în ceea ce privește suma de 14.988,45 lei, înseamnă că în realitate reclamanții nu pot pretinde restituirea acestei sume de bani față de pârâtă, invocându-se sentința sus menționată întrucât pârâta nu a figurat ca parte în cadrul contestației la executare care a vizat anularea parțială a actelor de executare respective privind suma de_,45 lei, caz în care reclamanții se află în imposibilitate legală să invoce în contradictoriu cu pârâta această hotărâre judecătorească în sensul restabilirii situației anterioare executării, restabilire care operează numai față de persoanele care au figurat ca părți în cadrul procedurii de executare silită.
De altfel, în condițiile în care prin sentința civilă nr.2679/07.11.2013 au fost anulate în parte actele de executare constând în somația nr.SCES/_/08.02.2013, titlul executoriu nr. SCES_/08.02.2013, în ceea ce privește suma de_,45 lei, sentință în cadrul căreia au figurat ca părți reclamanții și Administrația Finanțelor Publice Câmpina înseamnă că prin însăși natura sa o asemenea hotărâre judecătorească produce efecte juridice între persoanele fizice sau juridice care au figurat ca părți în litigiul respectiv, având un caracter opozabil numai față de acestea, nefiind opozabilă pârâtei care nu a figurat ca parte, motiv pentru care reclamanții nu se pot prevala de această hotărâre judecătorească pentru a solicita restituirea sumei de_,45 lei, de la pârâtă care s-a aflat în imposibilitate legală să-și exercite dreptul la apărare și să justifice modalitatea în care s-a procedat la executarea silită a reclamanților.
Faptul că pe parcursul soluționării cauzei în primă instanță reclamanții au invocat la un moment dat ca temei juridic plata nedatorată în ceea ce privește suma de 14.988,45 lei și că procedura de executare silită s-a realizat de către Administrația Finanțelor Publice Prahova în temeiul unor titluri de creanță comunicate de către pârâtă acesteia din urmă, nu înseamnă în mod automat că reclamanții au dreptul să solicite pârâtei restituirea sumei de 14.988,45 lei, deoarece la stabilirea temeiului juridic aplicabil în cauză se ține seama în exclusivitate de pretențiile deduse judecății constând în întoarcerea executării silite, restituirea acestei sume de bani, invocându-se în exclusivitate sentința civilă nr.2679/2013 și nicidecum raporturile juridice care au existat între părți în ceea ce privește modalitatea de acordare a unor fonduri europene reclamanților, raporturi care exced unei cereri de întoarcere a executării silite.
Mai mult chiar, analizându-se probele administrate în cauză, reiese cu certitudine că în speță se pun în discuție, se analizează modalitatea în care au fost acordate, în anumite perioade de timp, reclamanților diferite sume de bani pentru însămânțarea terenurilor agricole aflate pe raza teritorială a comunei Sotrile, jud.Prahova, din fonduri europene, îndeplinirea sau neîndeplinirea anumitor obligații de către reclamanți, pârâtă, aspecte care exced unei cereri de întoarcere a executării silite, vizând strict doar restabilirea situației anterioare procedurii de executare silită și nicidecum modalitatea de derulare a unor raporturi juridice care au existat la un moment dat între părți privind executarea sau neexecutarea unor obligații contractuale, existența sau inexistența unor titluri de creanță emise de către pârâtă, legalitatea sau nelegalitatea acestora.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis acțiunea, dispunând întoarcerea executării silite constând în obligarea pârâtei la plata sumei de 14.988,45 lei, invocându-se opozabilitatea față de pârâtă a sentinței civile nr.2679/07.11.2013 în temeiul disp.art.430-433 c.pr.civ. fără să țină seama că în realitate o asemenea hotărâre judecătorească vizează strict restabilirea situației anterioare între persoanele care au figurat ca părți în cadrul procedurii de executare silită, respectiv de reclamanți și Administrația Finanțelor Publice Câmpina și nicidecum și în ceea ce o privește pe pârâtă care nu face parte din categoria persoanelor prevăzute de disp.art.430-433 c.pr.civ, nefiind parte în litigiul respectiv, succesoarea în drepturi a creditoarei Administrația Finanțelor Publice Câmpina, mai ales că opozabilitatea unei hotărâri judecătorești se analizează în sens strict, limitativ și nicidecum în sens larg față de orice altă persoană fizică sau juridică cu care reclamanții ar fi avut la un moment dat anumite raporturi juridice.
Chiar dacă, pârâta a avut la un moment dat calitatea de creditoare a reclamanților în baza unor titluri de creanță în temeiul cărora s-a procedat la executarea silită a reclamanților de către organele fiscale în urma comunicării titlurilor de creanță respective și că suma de_,45 lei a fost virată de către organele fiscale pârâtei, nu înseamnă că reclamanții au dreptul să solicite întoarcerea executării silite față de pârâtă în calitate de fostă creditoare, titulară a unor titluri de creanță, întrucât la restabilirea situației anterioare executării silite se ține seama în exclusivitate de modalitatea în care a avut loc anularea actelor de executare, modalitate în raport de care pârâta nu a figurat ca organ emitent al titlului executoriu, al somației, nefiindu-i opozabilă propriu zis modul de soluționare a contestației la executare
De fapt, era normal și firesc ca reclamanții să emită pretenții față de pârâtă în calitate de titulară a creanțelor comunicate organelor fiscale în cadrul procedurii de executare silită și nicidecum să se procedeze la anularea actelor de executare fără să figureze în cauză și pârâta, fără să se analizeze raporturile juridice care au stat la baza unei asemenea proceduri în contradictoriu și cu pârâta.
Susținerile pârâtei conform cărora procesele verbale de constatare nr.2489/2009, 585/2010, 2169/2011, reprezintă acte administrative susceptibile de a fi contestate prin intermediul contenciosului administrativ, suma de_,82 lei fiind acordată reclamanților în baza disp. art.7 alin.1 din OUG nr.125/2006, art.17-20 din Regulamentul CE nr. 1782/2003 privind crearea unui sistem care să asigure administrarea, controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor, instituindu-se un sistem special de gestionare a acestor fonduri demonstrează prin însăși natura lor existența unor raporturi juridice între părți care exced unei cereri de întoarcere a executării silite, vizând strict restabilirea situației anterioare emiterii actelor de executare silită, iar reclamanții se află în imposibilitate legală să se prevaleze de sentința civilă nr.2679/2013 pentru a solicita restituirea unor sume de bani pe care le-ar fi achitat la un moment dat anterior emiterii actelor de executare silită.
Împrejurările invocate de către pârâtă, privind încasarea de către reclamanți în perioada 2007-2009 a sumei totale de 30.939,82 lei pe care au obligația să o restituie în urma aplicării unor sancțiuni multianuale pentru nedeclararea reală a suprafețelor agricole de teren în vederea acordării plăților, întocmindu-se decizii, note de fundamentare, procese verbal în acest sens și că eronat s-a ținut seama de sentința civilă nr.2679/2013, fără să se țină seama de existența procesului verbal de constatare nr.2169/19.07.2011, reprezentând titlu de creanță privind plata sumelor de 12.832,55 lei la care se adaugă dobânzile aferente schemei de sprijin SAPS pentru anul 2009, acordată din Fondul European de Garantare Agricolă, titlul de creanță devenind titlu executoriu, implică analizarea unor raporturi juridice care au existat la un moment dat între părți, modalitatea de derulare a acestora, de îndeplinire a unor obligații de către reclamanți, pârâtă, condițiile în care fiecare a înțeles să îndeplinească anumite obligații, să exercite anumite drepturi, aspecte care exced unei cereri de întoarcere a executării silite în cadrul căreia se analizează pur și simplu raporturile juridice existente în momentul executării silite, restabilirea unei situații anterioare emiterii actelor de executare silită și nicidecum împrejurările sus menționate, dispozițiile legale aplicabile în ceea ce privește acordarea de către pârâtă a unor sume de bani pentru diferite campanii agricole în anumite perioade de timp.
Motivele invocate de către pârâtă privind neopozabilitatea sentinței civile nr.2679/07.11.2013, nefiind aplicabile disp. art.430 și urm. cod pr. civilă, neavând calitatea de parte în cauza respectivă, nefiindu-i opozabilă expertiza contabilă efectuată în cadrul contestației la executare și că expertul contabil nu a avut în vedere documentația care a stat la baza întocmirii titlurilor de creanță, nu a analizat legislația, procedura de compensare a sumelor datorate de reclamanți, considerându-se eronat ca fiind debit nedatorat suma de 12.832,55 lei, reclamanților aplicându-li-se sancțiuni multianuale, sunt întemeiate întrucât, într-adevăr, sentința sus menționată nu are un caracter opozabil față de pârâtă, fiind imposibil să se dispună pur și simplu restabilirea situației anterioare, în raport numai de această hotărâre judecătorească, în condițiile în care în speță se pun în discuție anumite raporturi juridice care au existat între părți, existența unor titluri de creanță emise de către pârâtă, necontestate de către reclamanți, iar raportul de expertiză B. D. a stabilit existența unei datorii a reclamanților la data emiterii actelor de executare silită privind suma de 14.988,45 lei care a fost achitată pe parcursul executării silite și nicidecum anterior emiterii actelor de executare silită.
Criticile pârâtei privind obligația reclamanților de a restitui diferite sume de bani pentru campaniile agricole 2007-2009 în urma unor sancțiuni multianuale în baza disp. art.58 din Regulamentul CE nr.1122/2009 și că potrivit expertizei efectuată în cauză s-a constatat că suma de 14.988,45 lei era datorată de către reclamanți la data emiterii actelor de executare silită reprezentând debit, majorări de întârziere stabilite în baza procesului verbal de constatare nr.2169/19.07.2011, sunt fondate, deoarece toate actele existente la dosar demonstrează acordarea unor sume de bani de către pârâtă reclamanților în perioada sus menționată din fonduri europene, aplicarea unor sancțiuni multianuale reclamanților, aspecte care exced unei cereri de întoarcere a executării silite, vizând existența unor raporturi juridice derivând din aplicarea unor dispoziții legale privind acordarea fondurilor europene, raporturi care nu pot face obiectul unei analize în cadrul prezentei cereri, ci numai prin intermediul unei acțiuni de drept comun, mai ales că în urma administrării probei cu expertiza contabilă în primă instanță s-a stabilit că reclamanții ar datora pârâtei suma de 14.988,45 lei care a fost achitată după emiterea acelor de executare silită la un interval de nouă luni.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prev. de disp.art.723-724 c.pr.civ, art.430-433 c.pr.civ, în baza disp.art.480 alin.1, 2 c.pr.civ va admite apelul, va schimba în tot sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea ca neîntemeiată, urmând să fie înlăturată obligația instituită în sarcina pârâtei privind plata sumei de 800 lei reprezentând onorariu expert în condițiile în care nu devin aplicabile disp.art.451 și urm. c.pr.civ. atât timp cât pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate, neexistând deci culpă procesuală în ceea ce o privește pe pârâtă.
Se va lua act că apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta - pârâtă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN PRAHOVA, cu sediul in Ploiești, .. 7, județ Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1557/24.04.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpina in contradictoriu cu intimații reclamanți U. A. TERITORIALĂ ., cu sediul in com. Șotrile, ., județ Prahova, si P. C. ȘOTRILE PRIN PRIMAR, cu sediul in com. Șotrile, ., județ Prahova, și în consecință:
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Înlătură obligația instituită în sarcina pârâtei privind plata sumei de 800 lei reprezentând onorariu expert.
Ia act că apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 29 Octombrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. N. M. C.
GREFIER,
I. C. M.
Operator date cu caracter personal 5595
Red. CM/ tehnored. TS
4 ex./14.12.2015
d.f._ /2015 Judecătoria Câmpina
j.f. A. C. A. T.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2780/2015. Tribunalul PRAHOVA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 2950/2015. Tribunalul... → |
|---|
