Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 27-10-2015, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 3008/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.3008
Ședința publică din data de 27.10.2015
PREȘEDINTE – M. R.
JUDECĂTOR - A. G. H.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul – reclamant G. N., CNP_ cu domiciliul în com. Șirna, ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 7636/15.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata - pârâtă S.C. E. F. SA – S.F.E.E. MUNTENIA NORD PLOIEȘTI CUI_, J_ cu sediul în Ploiești, .. 37-39, ., județul Prahova
Cererea de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei conform chitanței . nr. 2414/15.09.2015 ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul – reclamant reprezentat de av. D. T., lipsă fiind intimata – pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul – reclamant prin apărător arată că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat în cauză și solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile apelantului – reclamant, prin apărător în sensul de mai sus, în temeiul disp.art. 244 C.pr.civ. coroborat cu disp.art. 392 C.pr.civ. consideră cauza în stare de judecată și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Apelantul – reclamant prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei solicită a se pronunța o hotărâre prin care să se dispună racordarea la rețeaua de furnizare a energiei electrice, întrucât instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea motivat de împrejurarea că nu a făcut dovada aparenței de drept în favoarea sa, însă există încheiat un contract de vânzare – cumpărare cu clauză de întreținere și asupra căruia are un drept de abitație viageră și un alt motiv ce a stat la baza respingerii acțiunii este reprezentat de faptul că nu a făcut dovada că este debranșat de la rețea.
Mai arată apelantul că pe teren se află două corpuri de clădire asupra căruia a fost proprietar de drept și pentru care a avut încheiat contractul de furnizare a energiei electrice, însă proprietarii de drept ai imobilul, au încheiat un nou contract de furnizare a energiei electrice doar pentru o parte din clădire, respectiv unde locuiesc aceștia.
Precizează apelantul că potrivit adresei nr. 7628/18.11.2013, pârâta a comunicat proprietarului de drept că va rezilia contractul de furnizare a energiei electrice, întrucât se menționează și un drept de folosință asupra imobilului și pe cale de consecință încheierea unui alt contract, însă ulterior prin adresa nr. 8037/03.12.2013 pârâta a refuzat încheierea unui nou contract motivat de lipsa declarației notariale din partea proprietarului de drept deși îi este recunoscut dreptul său de abitație viageră, iar potrivit art. 23 pct. c din regulamentul ANRDE pentru încheierea unui contract de furnizare a energiei electrice, pentru un client casnic sunt necesare actul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosință asupra spațiului care face obiectul locului de consum, astfel încât are dreptul de racordare la rețeaua de furnizare a energiei electrice.
Mai menționează apelantul că instanța de fond a respins acțiunea motivat de faptul că nu a făcut dovada că nu beneficiază de furnizarea energiei electrice, însă adresa emisă de intimata face dovada că imobilul nu este branșat la rețea, mai ales că este o persoană cu probleme de sănătate și are nevoie de furnizarea energiei electrice, motiv pentru care solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, iar pe fond admiterea acțiunii și pe cale de consecință obligarea pârâtei la branșarea imobilului la rețeaua de furnizare a energiei electrice, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul în temeiul disp.art. 394 alin. 1 C.pr.civ. consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile.
TRIBUNALUL
Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 10.03.2014 reclamantul G. N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta AFEE Ploiești obligarea acesteia la racordarea provizorie la rețeaua de furnizare a energiei electrice a imobilului în care locuiește, situat în ., jud. Prahova.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/22.12.2004 a înstrăinat către D. M. și D. M. dreptul său de proprietate asupra imobilului situat în com. Sirna, ., jud. Prahova, rezervându-și dreptul de abitație viagera asupra acestui imobil. După semnarea contractului, noii proprietari au încheiat cu pârâta contractul de furnizare a energiei electrice nr._-2/09.02.2011, pentru o parte din imobilul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare amintit. Ulterior, acest contract a fost reziliat, astfel că o parte din locuință nu mai este conectată la rețeaua de furnizare a energiei electrice.
In ceea ce privește condiția urgenței, reclamantul a arătat că aceasta este determinată de starea sa precară de sănătate și de imposibilitatea folosirii aparaturii electrocasnice.
S-a mai susținut că solicită luarea măsurii racordării provizorii la rețeaua de furnizare a energiei electrice, până la data la care instanța se va pronunța în mod definitiv asupra cererii prin care a solicitat rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, acțiune ce face obiectul dosarului nr._/281/2013 al Judecătoriei Ploiești.
Pârâta . – SFEE Muntenia Nord Ploiești a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că între aceasta și reclamant nu există niciun fel de raporturi juridice, susținând că pentru locul de consum indicat de către reclamant există încheiat un contract de furnizare a energiei electrice, clienți fiind proprietarii acestui imobil.
La termenul din data de 09.05.2014 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la acea dată.
Prin sentința civilă nr.7636/15.05.2015 Judecătoria Ploiești a respins cererea de chemare în judecată având ca obiect ordonanță președințială formulată de către reclamantul G. N., în contradictoriu cu pârâta . – SFEE Muntenia Nord Ploiești, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarele:
Procedura reglementată de art. 996 C. proc. civ. conferă instanței competența de a ordona măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Având în vedere calea ordonanței președințiale aleasă de către reclamant, instanța de fond a verificat dacă sunt întrunite cumulativ condițiile de admisibilitate ale unei astfel de cereri.
Textul art. 996 C. proc.civ. stabilește astfel patru condiții cumulative de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială și anume: aparența de drept în favoarea reclamantului, urgența, caracterul vremelnic al măsurii solicitate și neprejudecarea fondului dreptului.
Verificând condiția existenței unei aparențe de drept, instanța fondului a apreciat că, în cauza dedusă judecății, reclamantul nu a făcut dovada existenței aparenței de drept în favoarea sa.
Astfel, reclamantul a solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea pârâtei la racordarea la rețeaua de furnizare a curentului electric, pentru a beneficia de condiții normale de locuit în imobilul asupra căruia deține un drept de abitație viageră conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/22.12.2004.
Prima instanță a reținut că racordarea unui imobil la rețeaua de energie electrică se realizează cu respectarea strictă a unor dispoziții legale, edictate tocmai în scopul protejării securității consumatorilor. Astfel, în art. 17 și următoarele din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienții finali aprobat prin Ordinul nr. 64/2014 al ANRDE sunt prevăzute condițiile pe care trebuie să le îndeplinească consumatorii, partea din instalația electrică care este în proprietatea acestora, precum și documentele necesare, în vederea încheierii unui contract de furnizare a energiei electrice și a alimentării unui imobil la rețeaua de furnizare a energiei electrice. Instanța apreciază că pârâta . nu poate fi obligată la alimentarea cu energie electrică a unui imobil, de vreme ce reclamantul nu a dovedit că îndeplinește toate condițiile impuse de actul normativ anterior indicat.
Instanța de fond a apreciat că reclamantul nu a făcut nici dovada împrejurării că partea din imobil în care el locuiește efectiv nu beneficiază de energie electrică, în condițiile în care a fost făcută dovada existenței unui contract de furnizare a energiei electrice pentru imobilul respectiv, încheiat cu persoanele care au la momentul de față calitatea de proprietari ai imobilului.
Pe de altă parte, chiar dacă starea de fapt ar corespunde cu cea descrisă de reclamant, acesta are deschisă calea unei cereri de ordonanță președințială îndreptată împotriva cumpărătorilor nudei proprietăți a imobilului situat în ., care prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/22.12.2004 s-au obligat să îi respecte reclamantului dreptul de abitație viageră asupra imobilului, și, în plus, să îi presteze acestuia întreținere pe tot timpul vieții, obligații care implică și asigurarea unei locuințe care să corespundă nevoilor reclamantului și să îi mențină, pe cât posibil, nivelul de trai pe care acesta îl avea anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
Împotriva acestei sentinței civile mai sus-menționate a declarat apel reclamatul G. N., criticând-o ca nelegală și neîntemeiată.
În motivarea cererii apelantul-reclamanta a arătat că prin acțiunea ce face obiectul prezentei cauze, a solicitat in contradictoriu cu AFEE Ploiești, pronunțarea unei hotărâri prin care parata sa fie obligata la racordarea provizorie la rețeaua de furnizare a energiei electrice a imobilului in care locuiesc, imobil situat in corn. Sirna . jud. Prahova.
De asemenea, apelantul a precizat că a arătat in motivarea in fapt a acțiunii, faptul ca acesta si soția sa - in prezent decedată a încheiat cu numiții D. M. si D. M., un contract de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere, autentificat sub nr._/22 decembrie 2004, iar prin contractul la care a făcut referire, vânzătorii și-au rezervat un drept de abitație viagera asupra imobilului ce a făcut obiectul înstrăinării, continuând sa locuiască in acesta.
După încheierea contractului, proprietari au încheiat cu parata din prezenta cauza un contract de furnizare energie electrica, insa numai pentru parte din imobilul casa de locuit, respectiv pentru corpul de clădire pe care aceștia îl folosesc.
Față de aceasta împrejurare, față de faptul ca este o persoana in vârsta cu diverse si grave afecțiuni medicale, apelantul-reclamant a precizat că a solicitat paratei, preluarea contractului de furnizare energie electrica, iar aceasta prin adresa nr. 7628/18.11.2013, a comunicat numitului D. M. faptul ca in temeiul dispozițiilor Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, va rezilia contractul de furnizare încheiat cu acesta, având în vedere dreptul acestora de folosință asupra imobilului urmând pe cale de consecință să încheie cu noi un alt contract . Ulterior acest lucru nu s-a mai realizat întrucât as? cum rezulta din adresa nr. 8037/03.12.2013, parata a refuzat încheierea unui nou contract pretextând lipsa declarației notariale din partea proprietarului de drept deși inițial recunoscând dreptul său de abitație viagera asupra imobilului a indicat faptul ca va rezilia contractul încheiat cu numitul D. M..
Totodată apelantul a menționat că instanța de fond a respins acțiunea astfel formulata, in aprecierea faptului nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 997 c.proc.civ. respectiv ca nu a făcut dovada existentei aparentei de drept in favoarea sa, cu trimitere la dispozițiile art. 17 si urm din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr, 64/2014 al ANRDE.
Apelantul G. N. a menționat că respingerea acțiunii pe acest aspect este netemeinica, atâta timp cat a dovedit faptul ca asupra imobilului in care locuiește si care nu este racordat la rețeaua de furnizare a energiei electrice are un drept de abitație viagera, consacrat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/22 decembrie 2004. Dreptul de abitație este un drept de uz care are ca obiect un imobil cu destinație de locuință. Titularul său are dreptul de a poseda și folosi imobilul altei persoane, pentru satisfacerea nevoilor proprii de locuit și ale familiei sale.
Potrivit art. 23.pet. c din Regulamentul ANRDE pentru încheierea unui contract de furnizare a energiei electrice, pentru un client casnic, sunt necesare" actul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosință asupra spațiului care face obiectul locului de consum respectiv. Documentul se prezintă în original și se depune o copie din care, la solicitarea și pentru protecția clientului final, se pot decupa părți nerelevante pentru serviciul de furnizare. în situațiile în care clientul final nu deține un astfel de document sau documentul respectiv nu are caracter definitiv, dar acesta declară în scris pe propria răspundere că folosește legal imobilul ce reprezintă locul de consum at energiei electrice, atâta timp cât locul de consum nu este revendicat de altă persoană, furnizorul poate încheia un contract de furnizare a energiei electrice pe durată limitată de timp, de cel mult un an, cu posibilitatea de prelungire, cu respectarea prevederilor art. 34 .
Mai mult, apelantul a precizat că prin art. 10 pct.2 din același Regulament sunt indicate modalitățile de încheiere a contractului de furnizare a energiei electrice in condițiile in care sunt mai multe locuri de consum "contractul de furnizare se încheie, de regulă, pentru un loc de consum. În cazurile în care clientul final are mai multe locuri de consum pentru furnizorul este același, se poate încheia un singur contract de furnizare pentru toate sau o parte dintre locurile de consum care au același beneficiar și același furnizor, conform înțelegerii părților contractante. Contractul Conține anexele specifice fiecărui loc de consum iar |a includerea sau excluderea unui loc de consum din contract, modificarea se face prin act adițional.
Or, contractul la care face referire parata prin întâmpinare nu cuprinde mențiunile respective, fiind încheiat doar pentru corpul de clădire in care locuiește familia D..
In același sens, apelantul a arătat că cu actele depuse la dosarul cauzei, a făcut dovada faptului ca a existat cu mult timp in urma intenția si dorința sa de a racorda la sistem spațiul in care locuiesc situație cu care inițial parata a si fost de acord.
Or, in cazul in care întreg imobilul situat la adresa la care locuiește ar fi fost racordat, aceasta atitudine a paratei nu ar mai fi avut logica.
Apelantul-reclamant a precizat că în mod greșit instanța de fond a apreciat asupra faptului ca acțiunea nu poate fi admisa întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 17 din Regulamentul ANRDE.
Art. 17 reglementează procedura încheierii contractului de furnizare a energiei electrice, respectiv etapele pe care trebuie sa le parcurgă beneficiarul pentru racordarea la un loc de consum nou.
De asemenea, apelantul G. N. a menționat că nu sunt in aceasta situație întrucât imobilul in care locuiesc a fost inițial racordat la rețeaua de furnizare, insa a fost dezafectat la cererea fam D..
Pentru toate aceste considerente, solicită instanție de apel ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună admiterea prezentului apel si pe cale de consecința schimbarea în tot a sentinței apelate iar pe fond să se dispună admiterea acțiunii in modalitatea in care a fost formulata.
La data de 18.09.2015 prin intermediul Compartimentului Registratură din cadrul Tribunalului Prahova, intimata-pârâtă S.C. E. F. S.A. - S.F.E.E. Muntenia Nord Ploiești - Agenția di F. a Energiei Electrice Ploiești prin reprezentant Director - Ing. S. loan P., a formulat și a depus întâmpinare la apelul formulat de către apelantul-reclamant G. N. împotriva sentinței civile nr. 7637/15.06,2015 pronunțate de către Judecătoria Ploiești in cadrul dosarului nr._, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună respingerea acțiunii din următoarele motive:
Intimata a precizat că pentru locul de consum in discuție exista contractul de furnizare a energic electrice nr._-2/9.02.2011 ce îl are ca titular pe proprietarul imobilului dl. D. M., astfel cum reiese din înscrisurile autentice depuse la dosarul cauzei;
De asemenea, intimata-pârâtă a precizat că se impune sa facă o stricta diferențiere intre instalația de utilizare si instalația de alimentare cu energie electrica: instalația de alimentare est proprietatea operatorului de rețea si se întinde pana la bornele de ieșire din contor ia instalația de utilizare este cea care alimentează lămpile si prizele din casa fiecărui; dintre noi si care este proprietatea abonatului.
Astfel, intimata a învederat instanție de apel faptul că in acest moment societatea intimată furnizează energie electrica pentru întregul imobil iar modul in care aceasta energie este distribuite in încăperi nu îi privește, o eventuala intervenție din partea acestora in acest sens ar echivala cu o încălcare a dreptului de proprietate deținut de către abonat.
Totodată, intimata a arătat că apelantul reiterează ideea ca i se poate încheia contract de furnizare in baza dreptului de abitație viagera stabilit in favoarea sa își sprijină afirmația pe prevederile Ordinului ANRE nr. 64/2014 - Regulamentul de furnizare energiei electrice la clienții finali care, in cadrul art. 23 lit. c impune anumite condiții in vederea încheierii unei astfel de convenții, condiții total neîndeplinite de către dl. G. N., astfel: imobilul pentru care se solicita furnizarea energiei electrice in baza unui contract are deja ca proprietari pe soții D. așadar ne aflam in fata unui act de proprietate deținut de către aceștia; locul de consum nu este revendicat întrucât acesta are proprietari clar stabiliți printr-un contract de vânzare-cumpărare care, ca orice act de acest gen, reprezintă voința pârtilor; deja exista un contract de furnizare pentru instalația de utilizare a imobilului iar încheierea unui al doilea nu numai ca ar contraveni legislației incidente in domeniu dar ar sfida si logica.
De asemenea, intimata crede ca si prevederile art. 10 pct. 2 din Ordinul ANRE nr. 64/2014 sunt interpretate in mod greșit de către apelant deoarece ele fac referire la clienții finali care dețin mai multe locuri de consum, aspect ce nu are nicio înrâurire asupra cauzei de fata și că la fel de eronat sunt interpretate de către apelant si dispozițiile cuprinse de art. 17 din același ordin care fac vorbire despre tot ceea ce presupune încheierea unui contract nu numai in cazul unui loc de consum nou, iarăși fără relevanta raportat la speța prezenta;
Intimata-pârâtă a precizat că adevărul învederat de către G. N. este acela ca imobilul a fost in permanenta racordat la rețeaua de alimentare cu energie electrica, schimbându-se doar titularul contractului de furnizare, schimbare generata de modificarea stării juridice a locului de consum.
Intimata a mai menționat că consideră ca apelantul nu a reușit sa facă dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor de admisibilitate a cererii de ordonanța președințiala, fapt ce a condus la o soluție cat se poate de temeinica si de legala din partea Judecătoriei Ploiești.
Tribunalul, examinând cauza, raportat la motivele invocate în cererea de apel, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, prin prisma dispozițiilor art. 480 cod procedură civilă și a dispozițiilor legale incidente în cauză, constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din petitul cererii de ordonanță președințială rezultă până la evidență că obiectul cererii formulate de reclamantul G. N. îl formează obligația de a face - constând în obligarea pârâtei S.C. E. F. SA – S.F.E.E. MUNTENIA NORD PLOIEȘTI de a branșa partea sa de locuință la energie electrică.
Ori, obligația de a face nu poate fi dispusă prin ordonanță președințială decât în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive, deoarece numai în felul acesta se păstrează caracterul vremelnic al măsurilor luate.
Numai că activitatea abuzivă nu este determinată de atitudinea intimatei pârâte, ci de atitudinea unor terțe persoane, străine de litigiu.
Dar, în cauză apelantul reclamant nu a demonstrat că pârâta S.C. E. F. SA – S.F.E.E. MUNTENIA NORD PLOIEȘTI a dispus sistarea energiei electrice.
Din contră, intimata pârâtă a arătat și nu s-a contestat că imobilul în care locuiește apelantul este branșat la energia electrică, iar un alt contract nu mai poate fi încheiat, întrucât dispozițiile legale în vigoare nu permit acest lucru.
Faptul că numiții D. M. și M., proprietarii imobilului, și care nu sunt parte în litigiul de față, l-au debranșat pe apelant de la energia electrică nu îi conferă acestuia dreptul de a se îndrepta împotriva furnizorului de electricitate, acesta neavând nicio vină față de atitudinea părților.
Pe cale de consecință, nu este posibil ca pe calea ordonanței președințiale formulată de apelant să se încheie un nou contract de furnizare a energiei electrice, în condițiile în care pentru acel imobil deja există unul, deoarece astfel s-ar încălca dreptul de proprietate privat, garantat constituțional, al persoanelor fizice ce nu sunt parte în litigiul de față.
Împrejurarea că între apelantul reclamant și proprietarii imobilului sunt unele neînțelegeri nu poate conduce la concluzia că intimata pârâtă ar fi în culpă, apelantul având deschise alte căi judiciare pentru realizarea drepturilor sale.
Mai mult decât atât, așa cum în mod corect a arătat și prima instanță, imobilul este racordat la rețea, iar apelantul nu a făcut nicio dovadă că partea sa din imobil pe care o ocupă nu este și aceasta racordată, afirmațiile sale nefiind susținute de materialul probator administrat în cauză.
Este greșită susținerea apelantului potrivit cu care contractul este încheiat doar pentru partea de imobil ocupată de proprietarii imobilului, în realitatea contractul vizând furnizarea de energie electrică pentru toate construcțiile.
Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță neînțelegerile dintre apelant și cumpărătorii nudei proprietăți a imobilului în discuție pot fi rezolvate prin alte modalități, iar nu pe calea prezentei ordonanțe președințiale.
Pentru toate aceste motive, având în vedere și dispozițiile art.480 cod pr. Civ., tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul – reclamant G. N., CNP_ cu domiciliul în com. Șirna, ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 7636/15.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata - pârâtă S.C. E. F. SA – S.F.E.E. MUNTENIA NORD PLOIEȘTI CUI_, J_ cu sediul în Ploiești, .. 37-39, ., județul Prahova, ca nefundat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.10.2015.
P., JUDECĂTOR
M. R. A. G. H.
GREFIER,
R. C.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./Tehnored.R.M.
4 ex./30.10.2015
D.fd._ Judecătoria Ploiești
J.fd. M. T.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 2950/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 3010/2015. Tribunalul... → |
|---|
