Obligaţie de a face. Decizia nr. 1851/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1851/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 4528/204/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1851
Ședința publică din data de 23 Aprilie 2015
PREȘEDINTE - G. M.
JUDECĂTOR - C.-A. M.
GREFIER - M. - D. B.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanții – reclamanți C. R., CNP_ și C. E., CNP_, ambii domiciliați în mun. Câmpina, .. 12 A, jud. Prahova și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la S. D.&R., cu sediul în București, ., ., împotriva sentinței civile nr. 2244/04.07.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S. S., CNP_, domiciliată în Câmpina, .. 14, județ Prahova prin Mandatar cu procură specială CABINET AVOCAT "I. M. M.", cu sediul în București, .. 55, ., sector 1.
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform chitanțelor . nr._ (97)/26.08.2014 și nr._ (35)/09.01.2015, chitanțe anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții – reclamanți reprezentați de avocat D. M., lipsind intimata-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul apelanților – reclamanți, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea apelului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul apelanților-reclamanți, având cuvântul pe cererea completatoare a probatoriului, solicită încuviințarea și administrarea probei cu un raport de expertiză tehnică de specialitate și cu cercetarea la fața locului, arătând că reclamanții și-au construit o nouă casă, iar ulterior, vecinii lor au construit, vis-a-vis de această casă, o boxă/magazie care creează probleme cu privire la apa pluvială. Arată că la filele 92 și 105 dosar fond există declarațiile de martori din care rezultă că nu exista construcția pe acel fond, iar conform planșelor fotografice existente la filele 11-12 dosar apel se poate observa cum arăta construcția înaintea edificării boxei de către vecini. Arată că în prezent casa reclamanților este măcinată înăuntru datorită fondului care nu permite scurgerea apelor. Solicită încuviințarea probei cu expertize de specialitate construcții și instalații, întrucât fondul superior a produs o problemă gravă fondului inferior, obiectivele expertizei fiind indicate la fila 7 dosar. Cu privire la obiectivele expertizei formulate de apelanți solicită admiterea acestora, iar cu privire la obiectivele formulate de partea adversă, arată că nu este cazul ca expertul să precizeze care este fondul superior și fondul inferior, este de acord cu obiectivul nr. 2 și cu obiectivul nr. 3, precizând referitor la obiectivul nr. 4 că acesta nu este relevant, întrucât ulterior intimata a construit boxa fără autorizație. De asemenea, arată că este de acord și cu obiectivul nr. 5. Pe fondul apelului, solicită admiterea acestuia, astfel cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii pe fond, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței depuse la dosar.
Tribunalul ia act de susținerile apărătorului apelanților-reclamanți și, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra apelului declarat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 28.08.2013 din dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpina s-a disjuns capătul doi al cererii reconvenționale formându-se dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpina, întrucât prin acest capăt de cerere reclamanții C. G. și C. E. au solicitat obligarea pârâtei S. S. de a face lucrările necesare pentru deversarea apelor pluviale spre canalizarea orașului, redirecționând această scurgere care în prezent se face spre zidul de susținere și despărțitor al proprietăților.
În motivarea acestui capăt de cerere, reclamanții au arătat că în momentul de față toate apele pluviale de la imobilul pârâtei sunt direcționate spre zidul ce desparte proprietățile, apa fisurând acest zid de susținere existând pericolul iminent al distrugerii acestuia, cu consecințe grave pentru proprietatea lor.
De asemenea, au arătat reclamanții că apa s-a infiltrat și în zidul casei lipită de acest zid, producându-se igrasie, iar lucrările ce ar trebui făcute de pârâtă sunt minime, presupunând doar schimbarea de direcție a scurgerii apelor pluviale spre canalizarea urbană și montarea la aceasta.
În dovedire au fost depuse la dosar cărți de identitate.
Pârâta S. S. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, admiterea cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta a arătat că este proprietara imobilului situat în mun. Câmpina ..10, reclamanții fiind vecinii săi pe latura de nord a acesteia iar în cauza dedusă judecății sunt aplicabile dispozițiile din materia raporturilor de proprietate, situație reglementată conf. art.6 din Noul Cod Civil, de Capitolul III din acest act normativ, respectiv Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată, Secțiunea I Limite legale, Folosirea apelor.
În esență a susținut pârâta că înclinația naturală a terenurilor nu permite redirecționarea apei pluviale.
Potrivit art.604 NCC proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în nici un fel curgerea firească a apelor pluviale provenite de pe fondul superior. Apa pluvială care se scurge atât pe terenul pârâtei cât și pe clădire și dependințe nu poate fi direcționată spre . imposibil să fie schimbată panta naturală a ternului.
A susținut pârâta în continuare că infiltrațiile apei în zidul casei reclamanților sunt rezultatul culpei exclusive a acestora care nu au respectat distanța minimă legală la momentul edificării construcției amplasând-o direct pe linia de hotar și lipindu-și proprietatea de zidul contrafort proprietatea pârâtei.
Totodată pârâta susține că reclamanții au desființat canalizarea din fontă existentă pe terenul lor și care a fost menționată în adresele Primăriei Câmpina efectuate în urma verificărilor efectuate în teren.
Pârâta prin cererea reconvențională a solicitat obligarea reclamanților de a-și reface acoperișul casei pentru a respecta dispozițiile legale privind picătura streșinilor arătând că acoperișul reclamanților intră cu aproximativ 40-50 cm pe proprietatea sa, nefiind respectate astfel dispozițiile art.611 din noul c.civ.
În dovedire a depus la dosar Adresa nr.4304/dosar O/16 /06 mai 2008.
În urma administrării probatoriului în cauză, instanța de fond prin sentința civilă nr. 2244/04.07.2014 a respins acțiunea formulată de reclamanții-pârâți C. R. și C. E., împotriva pârâtei-reclamante S. S., ca neîntemeiată; a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la cererea reconvențională și a respins cererea reconvențională, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanții-pârâți și pârâta-reclamantă sunt vecini, locuind pe ..12 A și respectiv nr.10. Din expertiza efectuată în cauză de ing. M. I. a rezultat faptul că linia de hotar dintre cele două proprietăți este reprezentată pe o lungime de 5,90 ml de gard metalic din panouri de sârmă pe soclu de beton, pe o lungime de 22,64 ml de locuința pârâtei S. S., pe o lungime de 2,85 ml anexa cu placă de beton (terasă) proprietatea pârâtei, pe o lungime de 2,05 ml gard despărțitor din zidărie de bolțari pe fundație de beton și pe o lungime de 5,96 ml de locuința reclamanților și anexa pârâtei.
Instanța de fond a reținut că din același raport de expertiză a rezultat faptul că terenul are înclinația naturală pe două direcții respectiv dinspre vest spre est (adică dinspre . spatele curții) și dinspre sud spre nord (adică dinspre proprietatea pârâtei S. S. către proprietatea reclamanților și în continuare către calea ferată ce duce de la Rafinăria Câmpina la gara Poiana Câmpina și spre lac), expertul constatând, totodată, că terenul reclamanților-pârâți este fondul inferior față de terenul proprietatea pârâtei-reclamante, iar apa pluvială de pe proprietate este colectată de pe acoperișurile construcțiilor cu ajutorul jgheaburilor și condusă pe trotuar cu ajutorul burlanelor, iar de la burlane apa se scurge pe terenul din curte și de aici în mod natural urmărește înclinația terenului și ajunge pe terenul vecin de pe latura de nord.
Totodată, instanța de fond a reținut că expertul a răspuns la obiectivul fixat de instanță de a stabili soluțiile tehnice pe care trebuie să le execute pârâta pentru a stopa scurgerea apelor pluviale pe proprietatea reclamanților, în sensul că aceasta nu poate stopa această scurgere, apele scurgându-se conform înclinației naturale a terenului atât deasupra cât și în adâncime, iar soluția tehnică identificată de expert a fost aceea de a se reface canalizarea din tuburi de oțel cu guri de vizitare care ar fi existat anterior pe cele două proprietăți.
Instanța de fond a constatat, de asemenea, că s-a reținut în raportul de expertiză că în zona respectivă nu există canalizarea pentru preluarea apelor pluviale și chiar dacă ar exista o astfel de canalizare, nu ar fi posibilă racordarea celor două proprietăți datorită înclinației mari a terenurilor.
Față de această situație de fapt instanța de fond a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.604 din noul C.civ aplicabil conform art. 6 alin.6 din acest act normativ, potrivit cărora proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în nici un fel curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior, iar dacă această curgere cauzează prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere autorizarea justiției spre a face pe fondul său lucrările necesare schimbării direcției apelor, suportând toate cheltuielile ocazionate.
Raportând situația de fapt la dispozițiile legale aplicabile instanța de fond a reținut că nu poate fi obligată pârâta-reclamantă să efectueze anumite lucrări prin care să împiedice scurgerea naturală a apelor, fiind în sarcina reclamanților-pârâți, ca proprietari ai fondului inferior, efectuarea unor astfel de lucrări dacă această scurgere le produce prejudicii.
De asemenea, referitor la canalizarea care prelua aceste ape pluviale, aspect contestat de către reclamanții și menționat în adresa din anul 2008 a Primăriei Câmpina, instanța de fond a reținut că realitatea existenței anterioare a acesteia nu prezintă relevanță în prezenta cauză. Expertul a menționat-o ca o posibilă soluție tehnică pentru colectarea apelor de pe proprietatea reclamanților și, de altfel, nu face obiectul prezentei cauze găsirea unor soluții tehnice pentru reclamanți, fiind în sarcina acestora consultarea unor specialiști în domeniu.
Față de cele arătate, instanța de fond a apreciat că cererea principală este neîntemeiată și a respins-o ca atare.
În ceea ce privește solicitarea din cererea reconvențională privind obligarea reclamanților de a-și reface acoperișul casei pentru a respecta dispozițiile legale privind picătura streșinilor, instanța de fond a reținut, cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către reclamanți prin concluziile pe fond, că aceasta este neîntemeiată, întrucât acțiunea face parte din categoria acțiunilor negatorii de servitute, respectiv neagă existența unei servituți contrare obligației de a construi streașina casei, astfel încât, apele provenind de la ploi să nu curgă pe fondul proprietarului vecin și, fiind o acțiune negatorie aceasta este imprescriptibilă extinctiv.
În ceea ce privește fondul cererii instanța de fond a reținut că prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a reținut că apa pluvială de pe acoperișul imobilului proprietatea reclamanților C. R. și C. E. este colectată cu ajutorul jgheaburilor și condusă pe trotuar cu ajutorul burlanelor.
Astfel, față de această situație de fapt și prin raportare la dispozițiile art.611 Noul Cod civil, instanța de fond a apreciat că este lipsită de importanță constatarea în sensul că streașina construcției reclamanților depășește limita de hotar dintre cele două proprietăți cu cca 50 cm, atât timp cât acoperișul are un sistem de burlane care dirijează apa pe trotuar.
Pentru aceste considerente instanța de fond a respins atât acțiunea principală, cât și cererea reconvențională, ca neîntemeiate.
Împotriva acestei soluții a declarat, în termen legal, apel reclamanții C. R. și C. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea acesteia în parte, în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamanți, prin obligarea intimatei pârâte reclamante S. S. la efectuarea lucrărilor necesare pentru modificarea cursului deversării apelor pluviale provenite de pe proprietatea acesteia din Mun. Câmpina, .. 10, care în prezent sunt deversate pe proprietatea acestora situată Mun. Câmpina, . nr. 12A, astfel încât, să fie reclamanților, cu menținerea dispozițiilor sentinței apelate referitoare la respingerea acțiunii formulate de intimata pârâtă reclamantă S. S..
În motivarea apelului, apelanții-reclamanți au arătat că soluția instanței în legătură cu cererea reclamanților principală, respectiv aceea de respingere, nu este de natură a rezolva problema cu care se confruntă, care are drept cauză lucrările efectuate de intimata pârâtă reclamantă, care modifică fundamental cursul firesc al apelor de pe fondul superior proprietatea acesteia pe fondul inferior proprietatea noastră și care sunt de natură a afecta în mod grav fundația și structura de rezistență a locuinței acestora.
Apelanții-reclamanți au învederat că instanța nu a ținut seama de faptul că în cauză își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 604 alin. 3 din noul Cod civil, în conformitate cu care „...proprietarul fondului superior este obligat să nu efectueze nicio lucrare de natură să agraveze situația fondului inferior" și nu cele ale art. 604 alin 1 din același act normativ - aceasta în situația în care ne raportăm la aplicabilitatea dispozițiilor noului Cod civil.
Apelanții-reclamanți, au arătat că, în realitate, în opinia acestora, aplicabile în speță sunt dispozițiile art. 578 alin. 1 și 3 ale vechiului cod civil (în raport de dispozițiile art. 59 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod civil, conform cărora „Dispozițiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia." care elimină aplicabilitatea art. 6 alin. 6 din noul Cod civil), care prevăd că „(X) Locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta.,..(3) Proprietarul superior nu poate face nici o lucrare spre agravarea servituții fondului inferior."
Astfel, apelanții-reclamanți au precizat că în cadrul dosarului de fond au arătat că, din cauza unor edificării unei construcții de beton de către intimata pârâtă reclamantă, pe proprietatea acesteia de la nr. 10, construcție executată pe limita de hotar și lipită de zidul casei acestora, cursul firesc al apelor de pe fondul superior al intimatei pârâte reclamantei a fost modificat intenționat, fapt ce a agravat semnificativ situația fondului inferior al reclamanților, mergând până la afectarea structurii de rezistentă a clădirii proprietatea acestora, nemaivorbind despre imposibilitatea de a se folosi de încăperea afectată radical aflată la parterul clădirii lor.
Apelanții-reclamanți au susținut că acest aspect nu a fost luat în seamă de către instanța fondului, deși prin raportul de expertiză efectuat în cauză, expertul în mod corect a stabilit că există o legătură directă între degradările produse la locuința acestora si scurgerea apei pluviale de pe proprietatea intimatei pârâte reclamante S. S..
Apelanții-reclamanți au arătat că ceea ce nu a punctat însă expertul în legătură cu acest aspect, dar este de la sine înțeles, este faptul că existenta construcției de beton edificată de intimata pârâta reclamantă la nivelul anilor 2004 - 2005, fără nicio autorizație de construire a dus la modificarea cursului firesc al scurgerii apelor pluviale de pe fondul superior, ape care nu se mai scurg în pământ cum în mod normal o făceau până la apariția acestei construcții, ci inundă practic peretele casei acestora și se infiltrează în acesta și evident în fundația casei, iar acest lucru nu s-a întâmplat până la momentul edificării construcției de beton de către S. S. pe limita de hotar, prin această construcție, edificată fără autorizație, ridicându-se practic nivelul fondului superior mult peste limita sa naturală și firească, respectiv cu cea 2,5 metri liniari pe înălțime, fapt ce a determinat infiltrarea apelor pluviale și scurgerea acestora de pe fondul superior pe cel inferior mult denaturat față de scurgerile firești și naturale și în cantități mult mai mari, nicio parte a apelor pluviale nefiind preluată în pământ.
Apelanții-reclamanți au menționat că, construcția betonată și momentul edificării acesteia pot fi ușor identificate din fotografiile pe care le-au anexat prezentei cereri de apel, iar împrejurarea analizată probează fără echivoc încălcarea de către S. S. a dispozițiilor art. 604 alin. 3 din noul Cod civil (art. 578 alin. 1 teza finală și alin. 3 din vechiul Cod civil), care interzic acesteia efectuarea oricărei lucrări de natură să agraveze situația fondului inferior sau să modifice artificial scurgerea apelor.
Apelanții-reclamanți au arătat că, faptul încălcării dispozițiilor legale arătate de către S. S. putea fi lesne observat chiar de către instanța care a judecat pricina în fond prin deplasarea la fața locului în cadrul probei cercetării la fața locului pe care au solicitat-o, dar care le-a fost respinsă cu motivarea că expertul ar fi răspuns obiectivelor stabilite.
Or, apelanții-reclamanți au precizat că, deși expertiza a dovedit legătura de cauzalitate între curgerea apelor pluviale de pe fondul intimatei pârâte reclamante pe fondul reclamanților, aceasta nu a dat un răspuns tocmai aspectului esențial sus arătat, care nu a fost lămurit, neatingându-se practic finalitatea urmărită de aceștia prin pornirea acestui proces.
Apelanții-reclamanți au învederat că instanța nu a ținut seama de acest fapt și, mai mult, a refuzat să admită completarea probei cu expertiză tehnică cu analizarea situației învederată de noi și evidentă, de altfel, prin care au dorit să arate că această construcție de beton de pe terenul intimatei pârâte reclamante a îngreunat situația terenului lor și a produs pagubele la care au făcut referire.
Apelanții-reclamanți au arătat că, în acest context, indiferent de modalitatea de formulare a cererii, înțelesul acesteia este evident, respectiv constatarea de către instanța de judecată a legăturii de cauzalitate între fapta intimatei pârâte reclamante de a fi modificat cursul firesc al apelor pluviale scurse de pe fondul său superior și pagubele pricinuite în mod continuu reclamanților de la momentul edificării construcției betonate (2004 - 2005) și identificarea unei soluții prin care să se stopeze această situație (inclusiv obligarea intimatei pârâte reclamante de a readuce fondul superior ce-i aparține la starea inițială, naturală a terenului).
În ceea ce privește soluția identificată de expert, respectiv aceea a refacerii rețelei de canalizare care ar fi existat pe terenul proprietatea reclamanților și care ar fi fost desființată de aceștia, conform unei adrese nr. 4304/ dosarO/16/06.03.2008 a Primăriei Municipiului Câmpina, apelanții-reclamanți au solicitat a se constata faptul că nu a existat în realitate niciodată un astfel de sistem de canalizare, fapt ce rezultă din împrejurarea că Primăria Municipiului Câmpina nu a putut furniza instanței actele care au stat la baza emiterii acestei adrese, pentru că acestea nu există.
Apelanții-reclamanți au arătat că aceeași realitate este susținută și de martorul B. E. audiat în cauză, care a arătat că, cu ocazia lucrărilor de branșare a locuinței reclamanților la rețeaua de apă în anul 2006, respectiv cu ocazia săpării șanțurilor nu a fost identificată nicio astfel de canalizare, așa încât o soluție refacere a unei canalizări care nu a existat (de altfel, neluată în seamă de instanță), nu este viabilă, întrucât nu a existat niciodată și nu este posibilă tehnic.
Apelanții-reclamanți au considerat, așadar că, prin expertiza efectuată în cauză, nu s-a răspuns decât parțial cercetării judecătorești ce au solicitat a fi efectuată prin cererea introductivă, respectiv numai în ceea ce privește legătura de cauzalitate între scurgerea apelor pluviale de pe fondul intimatei pârâte reclamante și degradările produse proprietății subsemnaților, fără a se stabili: cauza exacta a degradărilor;dacă S. S., prin construcțiile/pavajele/betonările executate asupra fondului superior, a modificat cursul natural/firesc de curgere a apelor pluviale; momentul edificării construcției betonate de către S. S., construcție lipită de casa subsemnaților; momentul apariției degradărilor și nivelul de degradare a casei subsemnaților; identificarea lucrărilor (de modificare, construire sau demolare) ce trebuie efectuate de către S. S. pentru readucerea cursului apelor pluviale provenite de pe fondul superior la cursul natural/firesc.
Întrucât expertiza tehnică efectuată în cadrul dosarului de fond, deși au solicitat, nu a răspuns tuturor acestor obiective prin care dezlegarea și soluționarea pricinii ar fi fost completă, apelanții-reclamanți au considerat mai mult decât util și au solicitat să admită efectuarea unei noi expertize tehnice care să răspundă și obiectivelor sus menționate.
În final, referitor la interpretarea celorlalte probe administrate în cauză, în aprecierea circumstanțelor de fapt sus învederate, apelanții-reclamanți au solicitat a se avea în vedere faptul că instanța de fond nu a ținut seama nici de depoziția martorului B. E., care a arătat că „ ...la acel moment respectiv 1991 curtea pârâtei (S. S.) nu era betonată, motiv pentru care la acel moment nu curgea toată apa pe proprietatea reclamanților, apreciez că din cauza faptul/ că se scurgea în pământ. După betonarea curții de către pârâtă și construirea noii locuințe a reclamanților toată apa se scurge pe proprietatea acestora.".
În consecință, pentru toate considerentele sus învederate, apelanții-reclamanți au solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a Sentinței civile nr. 2244/ 04.07.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina - Secția Civilă în Dosarul nr._, în sensul admiterii acțiunii formulate, prin obligarea intimatei pârâte reclamante S. S. la efectuarea lucrărilor necesare pentru modificarea cursului deversării apelor pluviale provenite de pe proprietatea acesteia din Mun. Câmpina, .. 10, care în prezent sunt deversate pe proprietatea reclamanților, situată Mun. Câmpina, . nr. 12A, astfel încât, să fie stopată degradarea continua a zidului de susținere al casei subsemnaților, cu menținerea dispozițiilor sentinței apelate referitoare la respingerea acțiunii formulate de intimata pârâtă reclamantă S. S..
În drept, apelanții-reclamanți și-au întemeiat prezenta cerere pe dispozițiile art. 466 și urm. din Codul de procedură civilă, precum și pe celelalte dispoziții legale indicate în cuprinsul acesteia.
În susținerea cererii, apelanții-reclamanți au înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, proba cu expertiză tehnică specialitatea construcții și instalații, având ca obiective pe cele identificate în precedent și, eventual, alte obiective ce vor rezulta din dezbateri, precum și de orice alte probe care vor fi considerate utile și pertinente cauzei.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 18.09.2014.
Intimata-pârâtă S. S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat, cu menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, precum și obligarea reclamanților-apelanți la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând apelul formulat, raportat la motivele invocate în cererea de apel, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată ca apelul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru următoarele considerente ce se vor expune în continuare:
Cu privire la cererea de încuviințare a probei cu o nouă expertiză în specialitatea construcții/instalații, tribunalul reține că după disjungerea capătului doi al cererii reconvenționale formulate de pârâți( apelanții din prezentul apel) și formarea dosarului de față, nr._, prin nota de probe depusă în fașa instanței de fond aceștia au solicitat încuviințarea, pe lângă proba cu interogatoriu, înscrisuri și testimonială și a probei cu expertiză construcții, care să stabilească cauza producerii degradărilor la casa reclamanților-pârâți, ce legătură există între acestea și scurgerea apelor pluviale de pe proprietatea pârâtei, să stabilească soluțiile tehnice pe care trebuie să le execute pârâta pentru a stopa scurgerea acestor ape pe proprietatea reclamanților și proba cu cercetare locală.
Prin încheierea de ședință din data de 22.11.2013, instanța a încuviințat probele solicitate, mai puțin cercetarea locală cu privire la care a prorogat pronunțarea după administrarea celorlalte probe, ocazie cu care a încuviințat și obiectivele la expertiză, expertul răspunzând tuturor acestor obiective.
Totodată, tribunalul reține că în mod corect instanța fondului a respins cererea de efectuare a unui nou raport de expertiză cu aceleași obiective, expertiza efectuată inițial răspunzând tuturor obiectivelor fixate de instanță în raport de obiectul cererii deduse judecății.
Ca atare, cererea de efectuare a unei noi expertize în specialitatea construcții/instalații, pe aspecte care nu au fost învederate instanței fondului( vezi fila 9 cerere de apel) nu poate fi primită raportat și la concluziile expertului M. I. care a precizat expres faptul că a existat o canalizare din tuburi de oțel cu guri de vizitare care au fost dezafectate de apelanții, deși această canalizare nu afecta terenul acestora și avea rolul de a prelua apele pluviale de pe terenul intimatei.
În plus, din conținutul adresei nr. 4304/06.03.2008( fila 19 dosar fond) rezultă aceeași împrejurare, respectiv că singura soluție pentru evitarea inundării curții apelanților este refacerea canalizării din tuburi de oțel cu guri de vizitare, pe care apelanții o aveau de la fostul proprietar și pe care aceștia au dezafectat-o.
Ca atare, rezultă cu prisosință, din probatoriul deja administrat, care este cauza exactă a degradărilor imobilului apelanților și cui îi aparține culpa în producerea unei astfel de conjuncturi păgubitoare și, nu în ultimul rând care ar fi remediul acestei situații, astfel că tribunalul văzând și prevederile art.478 alin.2 c.pr.civ. constată că proba solicitată nu se impuse a fi administrată, astfel că va respinge cererea de încuviințare a probei cu o nouă expertiză în specialitatea construcții/instalații, ca neîntemeiată.
Cu privire la critica apelanților potrivit căreia soluția instanței în legătură cu cererea reclamanților principală, respectiv aceea de respingere, nu este de natură a rezolva problema cu care se confruntă, care are drept cauză lucrările efectuate de intimata pârâtă reclamantă, care modifică fundamental cursul firesc al apelor de pe fondul superior proprietatea acesteia pe fondul inferior proprietatea noastră și care sunt de natură a afecta în mod grav fundația și structura de rezistență a locuinței acestora.
Așa cum deja am arătat, problema cu care se confruntă apelanții, potrivit probatoriului administrat, este generată de demersul acestora, respectiv faptului că au dezafectat canalizarea din tuburi de oțel cu guri de vizitare, pe care o aveau de la foștii proprietari.
Aceasta în condițiile în care imobilele cu nr.8,10, 12 de pe . curțile înclinate de la stradă spre fundul curților, terenul fiind înclinat și dinspre sud spre nord, astfel încât apele pluviale trec dintr-o curte în alta, iar singura soluție pentru evitarea inundării curților ( inclusiv a apelanților) este refacerea acestei canalizări( vezi adresă Primăria Câmpina – fila 19 dosar).
Același aspect rezultă și din conținutul expertizei M. I., din conținutul căreia rezultă că apele pluviale de pe toate fondurile superioare fondului proprietatea apelanților intră și în pământ pe unde se scurge conform înclinației (pantei) terenului, adică de la sud către nord și de la vest către est.
În plus expertul a precizat că aceste degradări se datorează și apelor pluviale de pe proprietatea apelanților, conform precizării la obiectivul 4 la expertiză.
Nu în ultimul rând, tribunalul reține că expertul a precizat că intimata nu poate stopa scurgerea apelor pluviale, explicând detaliat concluzia formulată, arătând, în final că soluția tehnică pentru ca apele pluviale de pe ambele proprietăți să nu mai afecteze construcțiile este refacerea canalizării care a existat anterior( cea din tuburi de oțel cu guri de vizitare), care a fost făcută de proprietarii anteriori ai celor două imobile tocmai pentru a se asigura evacuarea apelor pluviale de pe cele două proprietăți.
Ca atare critica este nefondată și va fi respinsă ca atare, apelanții neputându-și invoca propria culpă în obținerea unui drept, soluția de respingere a cererii acestora fiind temeinică și legală, potrivit considerentelor expuse, instanța fondului în mod corect respingând această cerere.
Nici critica potrivit căreia apelanții-reclamanți au învederat că instanța nu a ținut seama de faptul că în cauză își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 604 alin. 3 din noul Cod civil, și nu cele ale art. 604 alin. 1 din același act normativ, respectiv că, în realitate, în opinia acestora, aplicabile în speță sunt dispozițiile art. 578 alin. 1 și 3 ale vechiului Cod civil, nu este fondată, din perspectiva acelorași considerente sus menționate, așa cum s-a arătat, intimata nu are nicio contribuție la producerea degradărilor la imobilul apelanților, culpa aparținând în exclusivitate acestora, care ignorând configurația terenului pe care se află proprietatea acestora au procedat la dezafectarea canalizării efectuate de fostul proprietar în comun cu autorul intimatei tocmai pentru a se asigura evacuarea apelor pluviale de pe cele două proprietăți.
Concluzionând, pentru toate considerentele expuse, tribunalul constată că apelul este nefondat, motiv pentru care în temeiul aqrt.480 c.pr.civ. îl va respinge ca atare.
Totodată va respinge cererea intimatei de acordare cheltuieli de judecată, ca neîntemeiată, întrucât intimata nu a făcut efectuării acestor cheltuieli, respectiv nu s-a depus nicio chitanță prin care să se facă dovada cuantumului onorariului avocatului acesteia și a plății acestui onorariu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de încuviințare a probei cu o nouă expertiză în specialitatea construcții/instalații, ca neîntemeiată.
Respinge apelul declarat de apelanții – reclamanți C. R., CNP_ și C. E., CNP_, ambii domiciliați în mun. Câmpina, .. 12 A, jud. Prahova și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la S. D.&R., cu sediul în București, ., ., sector 3, împotriva sentinței civile nr. 2244/04.07.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S. S., CNP_, domiciliată în Câmpina, .. 14, județ Prahova prin Mandatar cu procură specială CABINET AVOCAT "I. M. M.", cu sediul în București, .. 55, ., sector 1, ca nefondat.
Respinge cererea intimatei de acordare cheltuieli de judecată, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 aprilie 2015.
Președinte, Judecător,
G. M. C.-A. M.
Grefier,
M. - D. B.
Operator de data cu caracter personal 5595.
Red. G. M. /Tehnored. M.D.B.
5 ex./10.06.2015
D.f._ Jud. Câmpina
J.f. T. A. C. A.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1549/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1903/2015.... → |
|---|
