Partaj judiciar. Decizia nr. 2928/2015. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 2928/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 2928/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 2928

Ședința publică din data de 15 Octombrie 2015

PREȘEDINTE - M. N.

JUDECĂTOR - M. C.

GREFIER - I. C. M.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta pârâtă G. Lucreția, domiciliată in București, ..99, ., . prin procurator G. A., domiciliat in București, ..99, ., . împotriva sentinței nr. 307/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria M. in contradictoriu cu intimatul reclamant P. A., domiciliat Ploiești, ., .. A, ., si intimații pârâți E. N., domiciliată in Ploiești, .. 239, ., R. F., domiciliată in Ploiești, ., .. B, ., E. G., domiciliat in Ploiești, .. 7, .. A, ., A. I., domiciliată in București, .. 22, .. 13, sector 3, N. G., domiciliat în Ploiești, .. 122 D, ., ..

Cererea de apel a fost timbrată cu suma de 340,5 lei, conform chitanței nr._/27.07.2015.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant P. A. personal si asistat de avocat S. D..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că intimaților pârâți au fost depuse note de ședință.

Apărătorul intimatului reclamant P. A. arată că nu mai susține excepția netimbrării apelului, invocată prin întâmpinarea depusă la data de 13.08.2015.

Apărătorul intimatului reclamant P. A., având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Tribunalul, analizând actele si lucrările dosarului, constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul in dezbateri.

Apărătorul intimatului reclamant P. A. solicită respingerea apelului declarat de apelantul pârât si menținerea sentinței instanței de fond față de motivele expuse pe larg in întâmpinare. Referitor la greșita calificare a cererii de chemare in judecată s-a arătat că pârâții au spus că sunt de acord cu partajul si ieșirea din indiviziune, nedorind imobilul in natură. Referitor la nepronunțarea instanței de fond asupra strămutării de hotar se arată că aceasta nu a fost investită cu acest capăt de cerere. In ceea ce privește nedeplasarea la fața locului, se susține că aceasta nu a fost solicitată. Asupra nulității absolute a titlului de proprietate s-a arătat că potrivit disp. art. 478 alin 4 c.p.c. aceasta este tardiv formulată. Astfel, sentința instanței de fond nu este o eroare juridică cum s-a susținut. De asemenea, se mai învederează faptul că apelantei pârâte i-au fost comunicate rapoartele de expertiză, iar la instanța de fond aceasta a avut apărător, existând delegația la dosar. Referitor la suplimentarea probatoriului cu expertiza, se arată că aceasta nu poate fi administrată, la instanța de fond administrându-se toate probele; cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, chitanța fiind depusă la dosarul cauzei.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

P. acțiunea civilă înregistrată cu nr._ /15.05.2014 la Judecătoria M., reclamantul P. A. a chemat în judecată pe pârâții E. N., R. F., E. G., A. I., N. G., G. Lucreția, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună partajarea averii rămasă de pe urma defuncților Z. E., decedată la data de 02.05.1997, Z. M., decedat la 20.02.1961, stabilirea cotelor succesorale ce li se cuvin moștenitorilor, lichidarea stării de indiviziune, atribuirea, predarea efectivă a bunurilor ce se cuvin moștenitorilor, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că de pe urma celor doi defuncți au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză și o masă succesorală compusă din imobilele situate în ., nr.736, jud. Prahova constând într-un teren de 1270 mp și o locuință.

La data de 12.06.2014, 29.09.2014 pârâta G. Lucreția a formulat întâmpinări prin care a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de către reclamant, cu partajarea averii rămasă de pe urma celor doi defuncți, exprimându-și dorința de a nu i se atribui nimic din imobilele supuse partajului, inclusiv sultă.

După administrarea probelor cu acte, prin încheierea interlocutorie din data de 10.11.2014 a Judecătoriei M. a fost admisă în principiu acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților și s-a constatat deschisă succesiunea defunctului Z. M., decedat la 20.02.1961, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali Z. E., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de ¼ din moștenire, reclamantul, în calitate de fiu cu o cotă de 3/20 din moștenire, pârâții E. N., R. F., E. G., în calitate de nepoți fiecare cu câte o cotă de 3/60 din moștenire, pârâții A. I., N. G., în calitate de nepoți de fiică, fiecare cu câte o cotă de 3/40 din moștenire, pârâta G. Lucreția, în calitate de nepoată cu o cotă de 1/5 din moștenire, precum și o masă succesorală compusă din imobilele situate în ., jud.Prahova, constând în terenul de 1270 mp, dreptul indiviz de ½ dintr-o locuință și anexă gospodărească.

S-a constatat deschisă succesiunea defunctei Z. E., decedată la data de 02.05.1997, de pe urma căreia au rămas ca moștenitori legali, reclamantul, în calitate de fiu, cu o cotă de 1/5 din moștenire, pârâții E. N., R. F., E. G., în calitate de nepoți de fiică, fiecare cu câte o cotă de 1/15 din moștenire, pârâții A. I., N. G., în calitate de nepoți de fiică, fiecare cu câte o cotă de 1/10 din moștenire și pârâta G. Lucreția, în calitate de nepoată de fiu cu o cotă de 1/5 din moștenire, precum și o masă succesorală compusă din cota de ¼ din terenul de 1270 mp. și dreptul indiviz de 5/8 din construcțiile situate în ., nr.736, jud. Prahova.

Pentru identificarea, evidențierea pe schița de plan, evaluarea construcțiilor a fost numit un expert constructor, iar pentru identificarea, măsurarea, evidențierea pe schița de plan, evaluarea terenului, precum și pentru întocmirea variantelor de lotizare a fost numit un expert topo cu un onorariu provizoriu de 550 lei.

Pentru a se pronunța o asemenea soluție s-a reținut că potrivit titlului de proprietate nr._/12.07.1999, actelor de stare civilă, declarațiilor autentificate existente la dosar, de pe urma celor doi defuncți au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză, respectiv reclamantul, în calitate de fiu și pârâții, în calitate de nepoți de fii, respectiv fiică, fiind reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului Z. M. asupra terenurilor în suprafață totală de 3,5945 ha., situate în . din care 1270 mp. intravilan curți construcții, iar titlul de proprietate nr._/12.07.1999 atestă persoanele care au acceptat succesiunea defunctului, producând efecte juridice în acest sens, astfel încât masa succesorală rămasă de pe urma defuncților care face obiectul pretențiilor deduse judecății constă în terenul de 1270 mp. T.7, P.105 și construcțiile în litigiu reprezentate de casa de locuit și anexa gospodărească.

La data de 09.12.2014 pârâta G. Lucreția a formulat o cerere reconvențională, solicitând atribuirea în natură a cotei sale părți ce îi revine în urma dezbaterii succesiunii defuncților pe lungimea terenului aflat în proprietatea sa în baza titlului de proprietate nr._/20.11.1996, obligarea reclamantului să mute gardul comun în poziția inițială pe cheltuiala acestuia, gard mutat fără acordul său în luna noiembrie 2014, stabilirea cuantumului sultei ce urmează a fi achitată de către reclamant, partajarea succesiunii defunctului P. G. de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză, fiind necesară introducerea în cauză a tuturor moștenitorilor defunctului, în caz contrar, partajul fiind lovit de nulitate absolută.

La data de 09.12.2014, pârâții E. G., E. N., R. F., N. G., A. I. au formulat întâmpinări prin care au arătat că nu au nicio pretenție cu privire la bunurile ce fac obiectul dezbaterii celor două succesiuni.

La data de 12.01.2015 pârâta G. Lucreția și-a precizat cererea reconvențională, solicitând lărgirea cadrului procesual de către reclamant constând în formularea unui capăt de cerere privind ieșirea din indiviziune, partajarea tuturor bunurilor rămase de pe urma defuncților Z. E., Z. M., Z. G., înscrise în titlul de proprietate, deschiderea succesiunilor acestora, stabilirea componenței masei succesorale, partajarea averii defunctului P. G., introducerea în cauză a tuturor moștenitorilor acestuia, modificarea încheierii interlocutorii din data de 10.11.2014, constatarea lipsei calității pârâților de moștenitori ai defuncților în raport de declarațiile notariale de renunțare la succesiuni, respingerea cererii privind dezbaterea succesiunii defunctului Z. M. cu privire la terenul de 1270 m, inexistent în masa succesorală a acestuia, depunerea la dosar a certificatului de deces al defunctului P. G., constatarea calității de moștenitori de pe urma acestui defunct a părților din prezenta cauză, deschiderea acestei succesiuni, constatarea că din masa succesorală rămasă de pe urma defuncților Z. M., Z. E. fac parte numai construcțiile situate în com. F., ., jud.Prahova, iar de pe urma defunctei Z. E. numai cota de 1/5 din terenul de 1270 mp.

La data de 29.01.2014, pârâta G. Lucreția a formulat precizări și o cerere completatoare la cererea reconvențională, solicitând atribuirea în natură a cotei sale părți ce-i revine în urma dezbaterii succesiunii defuncților pe lungimea terenului învecinat cu proprietatea sa dobândită în baza titlului de proprietate nr._/20.11.1996, obligarea reclamantului să mute gardul comun în poziția inițială pe cheltuiala acestuia, plata unei sulte de către reclamant, partajarea averii celor trei defuncți, stabilirea componenței masei succesorale, a calității de moștenitori a persoanelor care au acceptat efectiv succesiunile, impunându-se dezbaterea succesiunii P., G. cu prioritate, respingerea cererii privind partajarea terenului de 1270 mp. ca inadmisibilă, lipsită de obiect atât timp cât părțile nu au calitatea de proprietari ai terenului, care nu face parte din succesiunea defunctului Z. M., existența în patrimoniul acestui defunct doar a unei cote de ½ din construcțiile în litigiu, a unei cote de 1/5 din terenul de 1270 mp, împreună cu 1/3 din construcțiile în litigiu aflate în patrimoniul defunctei Z. E..

După administrarea probelor cu expertize tehnice topometrică și construcții, prin sentința civilă nr.307/29.04.2015 a Judecătoriei M., a fost admisă acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei nr. 3 de la raportul de expertiză tehnică topometrică lotizare ing. Troașcă A., variantă în temeiul căreia s-au atribuit în lotul reclamantului terenul de 1598 mp și construcțiile amplasate pe acesta în valoare totală de 13.609 lei, fiind obligat reclamantul la plata unor sulte în favoarea celorlalți pârâți în raport de drepturile valorice ale acestora, inclusiv față de pârâta G. Lucreția în valoare de 3402,25 lei.

Au fost obligați la plata unor cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului pârâta G. Lucreția de 446 lei, pârâții E. N., R. F. și E. G. câte 148,6 lei, pârâții A. I. și N. G. câte 223 lei.

Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că prin încheierea interlocutorie din data de 10.11.2015, a fost admisă în principiu acțiunea formulată de reclamant, constatându-se deschise succesiunile defuncților Z. M., Z. E., reținându-se numărul și calitatea moștenitorilor, bunurile ce compun masa succesorală, iar în urma administrării probelor cu expertize tehnice topometrică, construcții s-a constatat că varianta nr. 3 de la expertiza topo lotizare, ing. Troașcă A., asigură pe cât posibil o repartizare în natură a bunurilor în litigiu, ținându-se seama de poziția procesuală exprimată de pârâți, cu excepția pârâtei G. Lucreția, fiind imposibilă omologarea variantelor solicitate de către această pârâtă în condițiile în care atribuirea unei parcele de teren din terenul în litigiu ar avea ca efect restrângerea suprafeței de teren care ar urma să fie atribuită în lotul reclamantului care nu ar avea acces la construcțiile în litigiu, atribuite în lotul acestuia.

S-a specificat că este imposibilă formularea altor cereri cu privire la dezbaterea succesiunii defunctului P. G., după pronunțarea încheierii interlocutorii din data de 10.11.2014, neexistând acordul tuturor moștenitorilor privind modificarea acestei încheieri.

În baza disp. art.451 și urm. cod pr. civilă au fost obligați pârâții la plata unor cheltuieli de judecată proporțional cotelor deținute de către aceștia.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta G. Lucreția, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței, trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar, schimbarea în tot sau în parte a sentinței în sensul introducerii în cauză a moștenitorilor defunctului P. G., partajarea averii rămasă de pe urma acestuia, motivându-se că eronat s-a inclus la masa de partaj terenul de 1270 mp., cota de ½ din acest teren atât timp cât terenul nu se afla în patrimoniul defuncților, fiind proprietatea fiilor, soției defunctului, nepoții având dreptul la succesiune după partajarea bunurilor rămase de pe urma părinților lor, calificându-se eronat acțiunea ca fiind partaj succesoral, fără să se țină cont de calitatea de coproprietari asupra terenului, și că, deși nu s-a solicitat partajarea bunurilor rămase de pe urma defunctului P. G., expertiza s-a efectuat în funcție de drepturile succesorale rămase de pe urma acestuia, neexistând dovezi care să ateste că pârâții au acceptat, dezbătut succesiunile părinților lor, mai ales că nu au fost soluționate excepțiile lipsei de obiect, lipsei calității procesual pasive invocate în cadrul cererilor depuse la dosar (completare/precizări), impunându-se doar partajarea bunurilor rămase de pe urma defunctei Z. E. pentru cota parte a acesteia din terenul de 1270 mp. împărțit în 6 loturi.

În continuare, pârâta a arătat că eronat a fost calificată acțiunea ca fiind partaj succesoral atât timp cât se impunea ieșirea din indiviziune asupra terenului de 211,6 mp., casei de locuit rămasă de pe urma defunctei Z. E., fiind lovit de nulitate absolută parțială titlul de proprietate invocat în cauză, fiind emis în anul 1999, deși autoarea lor decedează în 1997, nefiind în viață la data emiterii titlului, impunându-se încadrarea acțiunii ca fiind partaj succesoral completată cu ieșirea din indiviziune asupra construcțiilor și că eronat a fost respinsă cererea privind partajarea bunurilor rămase de pe urma defunctului P. G., fără să se țină seama de existența certificatului de deces al acestuia la dosar, impunându-se aplicarea disp. art.22 cod pr. civilă, soluția pronunțată constituind o eroare judiciară, fiind limitată la cererea de partaj succesoral formulată de reclamant, mai ales că nu a fost soluționată cererea de modificare a încheierii interlocutorii din data de 10.11.2014 privind componența masei succesorale rămasă de pe urma defunctului Z. M. în sensul eliminării terenului de 1270 mp. sau a cotei de ½ din acest teren, fără să se țină seama de titlul de proprietate existent la dosar.

De asemenea, pârâta a precizat că eronat s-a considerat ca fiind tardiv formulată cererea privind strămutarea de hotare pe care a formulat-o, cerere care putea fi disjunsă în vederea soluționării cauzei cu celeritate, cu respectarea dispozițiilor legale, neprocedându-se la administrarea probei cu cercetare locală în sensul deplasării completului de judecată la fața locului privind mutarea gardului de către reclamant în scopul acaparării unei suprafețe de teren și că eronat a fost atribuită .. conform variantei nr.3 de la expertiză, acordându-se mai mult decât s-a cerut, altceva decât s-a cerut, atât timp cât diferența de teren până la 1598 mp. nu a fost solicitată la masa de partaj, nefăcând parte din patrimoniul defuncților, având la bază o expertiză nelegală, reclamantul nesolicitând recunoașterea calității sale de proprietar uzucapant asupra diferenței, mai ales că expertizele modificate nu au fost comunicate părților, nefiind respectate dispozițiile codului de procedură civilă.

Totodată, pârâta a menționat că valorile stabilite în cadrul expertizelor nu corespund cu realitatea, fiind mai mici, efectuându-se o expertiză suplimentară la cererea completului de judecată, aspecte confirmate de înregistrările audio ale ședințelor de judecată, de atitudinea expertului I. M. privind valoarea de circulație a imobilului, nefiind soluționată excepția insuficientei timbrări a acțiunii și că eronat nu i s-a atribuit în lot o parcelă de 211,6 mp. din teren, fără să se țină seama de probele administrate în cauză, de modalitatea de partajare în natură a imobilului, de deținerea unei suprafețe de teren în vecinătatea terenului în litigiu, de mutarea gardului de către reclamant, care are o ieșire la stradă foarte mare ce nu justifică atribuirea în lotul acestuia a unor parcele din terenul în litigiu, mai ales că terenul este comod partajabil, impunându-se atribuirea în lotul său a unei parcele de 211,6 mp. în natură și nicidecum în echivalent, a unor parcele de 140 mp., 178 mp. pentru a avea acces la calea publică și la construcția proprietatea sa.

Pe de altă parte, pârâta a învederat că are dreptul la atribuirea unei parcele de teren în cazul efectuării partajului de pe urma defunctului P. G., reclamantul fiind cel care a mutat gardul care obturează poarta de acces, invocând excepțiile insuficientei timbrări, lipsei calității sale procesual pasive, a lipsei de obiect privind partajarea terenului de 1270 mp., impunându-se introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului P. G., partajarea bunurilor rămase de pe urma acestuia, administrarea probei cu expertiză, chemarea în instanță a expertului pentru a oferi lămuriri cu privire la teren, gardul mutat, atribuirea în lotul său a unei suprafețe de teren conform cotelor părți pe care le deține din bunurile defuncților Z. E., P. G., mai mari de 211,6 mp, recalificarea acțiunii, încadrarea corectă a acesteia, stabilirea exactă a calității părților, a cotelor, a terenurilor.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 14.07.2015.

La data de 13.08.2015, reclamantul a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului în condițiile în care niciuna dintre criticile formulate nu este întemeiată, apelanta fiind de acord inițial cu admiterea acțiunii, după care la un interval de cca. 3 luni după fixarea primului termen de judecată a formulat diferite cereri considerate în mod legal ca fiind tardiv formulate, mai ales că la momentul promovării apelului apelanta a formulat o . cereri noi, direct în calea de atac a apelului care nu pot face obiectul unei analize de către instanța de apel.

Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

În cadrul actului de vânzare nr.877/07.11.1935 s-a specificat că numita R. Caliopa a înstrăinat numitului Z. M. un teren de cca.1800 mp. situat în ..

În baza titlului de proprietate nr._/12.07.1999 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului Z. M., respectiv P. I., N. O., P. A., P. G., Z. E., E. E. asupra terenurilor în suprafață totală de 3,5975 ha. situate în ., jud. Prahova, din care 3,4705 ha. extravilan și 1270 mp intravilan-curți construcții T.7, P.105.

În conformitate cu actele de stare civilă existente la dosar, numitul P. G. a decedat la data de 10.09.2001, neavând copii, iar de pe urma defunctei E. E., decedată la 01.11.2013, au rămas ca moștenitori legali pârâții E. N., R. F., E. G., în calitate de copii, în timp ce de pe urma defunctei N. O., decedată la 03.03.2002, au rămas ca moștenitori legali pârâții A. I., N. G., în calitate de copii.

În cuprinsul declarațiilor autentificate nr.3840/28.08.2014, 2986/ 16.07.2004, 4092/15.09.2014, 1015/01.10.2014, pârâții N. G., A. I., au declarat că autoarea lor N. O. nu a făcut niciun act de acceptare expresă forțată sau tacită privind succesiunea defuncților Z. M., decedat la 20.06.1961, Z. E., decedată la 02.05.1997, autoarea lor înțelegând să rămână străină față de succesiunea celor doi defuncți, în timp ce pârâții R. F., E. N., E. G. au declarat că mama lor E. E. nu a efectuat niciun act de acceptare expresă forțată sau tacită cu privire la succesiunile celor doi defuncți Z. M. și Z. E..

P. contractul de donație nr._/28.11.1983, numiții P. I., P. I. au donat fiicei lor pârâtei G. Lucreția imobilul situat în com. F., ., jud. Prahova constând într-o casă de locuit având patru camere, bucătărie, cămară, prispă, magazie, amplasată pe un teren aferent de 250 mp., cotă indiviză din suprafața totală de 1086,72 mp. care a trecut în proprietatea statului.

Conform certificatului de moștenitor nr.120/30.09.2014, de pe urma defunctului P. I., decedat la 04.05.2001, au rămas ca moștenitoare legale numita P. I., în calitate de soție supraviețuitoare, decedată la data de 23.10.2010 și pârâta G. Lucreția, în calitate de fiică, precum și o masă succesorală compusă din terenurile în suprafață totală de 7507 mp. situate în com. F., ., jud.Prahova, dobândite de către defunct în timpul vieții în temeiul titlului de proprietate nr._/28.05.1999.

Potrivit raportului de expertiză tehnică construcții ing. I. M., inclusiv completare, construcțiile în litigiu situate în ., nr. 736, jud. Prahova, constau într-o casă de locuit cu o vechime 80-82 de ani în suprafață utilă de 36,81 mp, fiind în prezent degradată, necesitând urgent demolarea în condițiile în care prezintă un pericol real de prăbușire, având o durată de viață maxim de 45 de ani, fiind imposibilă evaluarea acesteia, precum și într-o magazie de lemne - cu o valoare de 825 lei, executată din paleți, având o vechime de peste 60 de ani.

Din raportul de expertiză tehnică topometrică, inclusiv lotizare, ing. Troașcă A., reiese că au fost calculate în două variante privind valoarea masei succesorale și anume de 10.985 lei, din care 10.160 lei reprezintă valoarea terenului în suprafață de 1270 mp și de_ lei din care_ lei reprezintă valoarea terenului în suprafața totală de 1598 mp. rezultată în urma măsurătorilor, descrisă în titlul de proprietate nr._/12.07.1999, delimitată de pct. 3-4-5-6-7-8-3, suprafață pe care se află construcțiile în litigiu, existând un surplus față de titlul de proprietate de 328 mp, astfel încât au fost întocmite un număr de 4 variante de lotizare în raport de cele două suprafețe de teren de 1270 mp. și 1598 mp constând în variantele nr. 1 și 3 în temeiul cărora au fost atribuite în integralitatea lor aceste suprafețe de teren împreună cu magazia în lotul reclamantului, în timp ce în variantele nr.2 și 4 au fost atribuite diferite parcele de teren din aceste suprafețe reclamantului și pârâtei G. Lucreția.

Disp. art.194 -201 cod pr. civilă, art. 205 – 209 cod pr. civilă, stipulează că sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, neîndeplinire care poate fi invocată de către pârât numai prin întâmpinare sub sancțiunea decăderii, ocazie cu care cererea de chemare în judecată trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de dispozițiile legale în materie, fiind supusă verificării, regularizării de către completul de judecată căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, iar, în cazul în care acțiunea îndeplinește condițiile prevăzute de lege, se dispune comunicarea acesteia pârâtului, punându-i-se în vedere că are obligația să depună întâmpinare, respectiv cerere reconvențională, odată cu întâmpinarea sau cel mai târziu la primul termen de judecată, sub sancțiunea prevăzută de lege, astfel încât întâmpinarea, cererea reconvențională au un caracter obligatoriu, în afară de cazurile în care legea prevede altfel, nedepunerea întâmpinării, a cererii reconvenționale, în termenul prevăzut de lege, determinând decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe, de a invoca excepții, de a formula orice alte cereri după fixarea termenului de judecată.

Totodată, disp. art.980 – 996 cod pro. Civilă, reglementează în mod expres procedura partajului judiciar, devenind aplicabile și dispozițiile sus menționate în ceea ce privește modalitatea de sesizare a instanței, de formulare a cererilor, a apărărilor, iar în cazul în care părțile nu ajung la o înțelegere instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia, creanțele născute din starea de proprietate comună, datoriile, creanțele comoștenitorilor, sarcinile moștenirii, motiv pentru care se va pronunța o încheiere de admitere în principiu în cazul în care sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare pentru formarea loturilor, încheiere prin intermediul căreia instanța se va pronunța asupra tuturor cererilor accesorii partajului, existând posibilitatea emiterii unei încheieri suplimentare dacă se constată existența și a altor coproprietari, comoștenitori, dacă au fost omise unele bunuri fără ca în prealabil să aibă loc o dezbatere contradictorie.

Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că în baza titlului de proprietate nr._/12.07.1999, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantului, numiților P. I., N. O., Z. E., E. E., P. G., decedat la 10.09.2001, în calitate de moștenitori ai defunctului Z. M. asupra terenurilor în suprafață totală de 3,5975 ha situate în ., din care 1270 mp. intravilan curți construcții T.7, P.105, ținându-se seama că defunctul Z. M. a dobândit în timpul vieții în temeiul actului de vânzare nr.877/07.11.1935 un teren de cca. 1800 mp. pct. Acasă, astfel încât de pe urma defuncților Z. M., decedat la 20.02.1961, Z. E., decedată la 02.05.1997 au rămas ca moștenitori legali reclamantul și autorii pârâților din prezenta cauză – în calitate de copii, precum și o masă succesorală compusă din imobilele situate în com. F., ., nr.736. jud.Prahova, constând într-un teren de cca. 1270 mp., o casă de locuit degradată, fără valoare, o magazie în valoare de 825 lei.

Ca atare, atât timp cât prin titlul de proprietate nr._/12.07.1999, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantului și a autorilor pârâților asupra unui teren de cca. 1270 mp. intravilan – curți construcții T.7, P.105, în calitate de moștenitori legali ai defunctului Z. M., titlu de proprietate necontestat pe cale judecătorească, în cuprinsul căruia au fost nominalizate persoanele care au formulat cereri de reconstituire în calitate de moștenitori legali ai defunctului, inclusiv autorii pârâților N. O., Z. E., E. E., înseamnă că în realitate acest titlu de proprietate produce efecte juridice, făcând dovada calității persoanelor nominalizate în cadrul acestuia cu privire la acceptarea succesiunii defunctului în urma repunerii în termenul de acceptare a succesiunii prin formularea cererilor de reconstituire în temeiul legilor fondului funciar, respectiv Legea nr.18/1991, aspecte care nu mai pot fi contestate de moștenitorii defuncților N. O., E. E. în temeiul unor declarații autentificate conform cărora cele două fiice ale defunctului nu ar fi acceptat succesiunile părinților lor, Z. M., Z. E..

Este imposibil din punct de vedere legal ca pârâții N. G., R. F., E. N., A. I., E. G. să dispună în temeiul unor declarații autentificate cu privire la drepturile succesorale ale autorilor lor care au avut un caracter strict personal, modalitatea în care aceștia și-ar fi manifestat voința în ceea ce privește acceptarea sau neacceptarea succesiunilor defuncților Z. E. și Z. M..

De altfel, în condițiile în care la data deschiderii succesiunilor defuncților Z. M., Z. E., numiții N. O., E. E. erau în viață, decedând ulterior deschiderii succesiunii părinților lor, înseamnă că numai cele două fiice ale defuncților puteau dispune de drepturile lor succesorale în baza vocației lor succesorale legale determinată de legătura de rudenie, de sânge existentă între cele două fiice și defuncți, la data deschiderii succesiunilor și nicidecum moștenitorii legali ai acestora care nu pot dispune, cu caracter retroactiv, în baza unor declarații autentificate, de drepturile autorilor lor privind acceptarea sau neacceptarea succesiunilor defuncților Z. M., Z. E. la data nașterii acestor drepturi, motiv pentru care la stabilirea calității persoanelor care au acceptat succesiunile celor doi defuncți, se ține seama de actele de stare civilă existente la dosar, de legătura de rudenie existentă între cei doi defuncți și copiii acestora, de titlul de proprietate nr._/12.07.1999, de inexistența niciunei dovezi privind neacceptarea succesiunii defuncților de către autorii pârâților.

De fapt, analizându-se toate probele administrate în cauză, inclusiv întâmpinările depuse la dosar în procedura prealabilă, poziția procesuală exprimată de către pârâți, inclusiv de apelanta pârâtă care a fost de acord cu admiterea acțiunii, recunoscând componența masei succesorale, calitatea tuturor pârâților de moștenitori legali acceptanți ai celor doi defuncți, reiese cu certitudine că de pe urma defuncților au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză a căror calitate nu a fost contestată în procedura prealabilă și nici la prima zi de înfățișare de către apelanta pârâtă, ținându-se seama inclusiv de titlul de proprietate nr._/1999, precum și o masă succesorală compusă din construcțiile în litigiu, respectiv o casă de locuit fără valoare, o magazie și un teren de cca. 1270 mp.

Mai mult chiar, potrivit rapoartelor de expertiză tehnică construcții și topometrică, inclusiv lotizare, valoarea totală a masei succesorale este de 13.609 lei, casa de locuit având valoare zero, datorită stării avansate de degradare, impunându-se demolarea acesteia, iar terenul de la pct. Acasă are suprafața reală de 1598 mp, ținându-se seama de suprafața de 1800 mp. dobândită prin actul de vânzare din 1935 de către defunctul Z. M., motiv pentru care se impune includerea la masa de partaj a suprafeței de 1598 mp. rezultată în urma măsurătorilor și nicidecum numai a suprafeței de 1270 mp., dovada întinderii reale a acestei suprafețe de teren realizându-se prin orice mijloc de probă, inclusiv prin intermediul expertizei topo efectuată în cauză, în scopul stabilirii exacte a suprafeței de teren existentă în patrimoniul celor doi defuncți la data efectuării partajului între moștenitorii acestuia.

Pe de altă parte, în urma analizării variantelor de lotizare, s-a stabilit că varianta nr.3 de la raportul de expertiză tehnică topometrică, inclusiv lotizare ing. Troașcă A., respectă criteriile instituite de disp. art. 988 cod pr. civilă, întrucât asigură pe cât posibil o repartizare în natură a terenului și construcțiilor, ținându-se seama de posesia exercitată de către părți asupra bunurilor, de imposibilitatea partajării terenului în diferite loturi, în raport de numărul moștenitorilor, de opțiunile de lotizare ale reclamantului și celorlalți pârâți, cu excepția apelantei, mai ales că omologarea unei variante prin intermediul căreia să i se atribuie apelantei diferite parcele de teren de 178 mp, 140 mp, are ca efect fărâmițarea excesivă a terenului, făcând imposibilă administrarea ulterioară a acestuia, pătrunderea în spatele construcțiilor.

Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a pronunțat încheierea interlocutorie din data de 10.11.2014, constatând deschise succesiunile celor doi defuncți, reținându-se numărul și calitatea moștenitorilor, bunurile ce compun masa succesorală, ținându-se seama de acordul tuturor părților exprimat anterior pronunțării acestei încheieri, neexistând nicio contestare din partea apelantei pârâte privind componența masei succesorale, calitatea pârâților de moștenitori legali ai defuncților, dispunându-se în mod corect partajarea bunurilor rămase de pe urma celor doi defuncți conform variantei nr.3 de la raportul de expertiză tehnică lotizare ing. Troașcă A., potrivit disp. art. 728 și urm. cod civil modificat în vigoare la data deschiderii succesiunilor, art.988 cod pr. civilă.

Faptul că de pe urma celor doi defuncți a rămas ca moștenitor legal și numitul P. G., în calitate de fiu, decedat la data de 10.09.2001, care nu a avut copii, nu înseamnă în mod automat că se impunea din oficiu partajarea averii rămasă de pe urma acestuia, întrucât procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, fiind imposibil din punct de vedere legal ca instanțele judecătorești să se pronunțe din oficiu asupra partajării bunurilor aparținând unor terțe persoane fără să existe o cerere expresă în acest sens din partea moștenitorilor respectivi, iar, în speță, la stabilirea drepturilor succesorale ce se cuvin reclamantului și pârâților, în raport de succesiunile defuncților Z. M., Z. E. s-a ținut seama de persoanele care aveau calitatea de moștenitoare legale ale celor doi defuncți la data deschiderii succesiunilor, de copiii aflați în viață efectiv la data partajării bunurilor în prezenta cauză, a nepoților, cota defunctului P. G. raportându-se la cotele succesorale ale fraților săi, preluate efectiv de părțile din prezenta cauză, pe cale indirectă, fiecare copil al celor doi defuncți având câte un drept de 1/5 din moștenire.

Susținerile apelantei conform cărora eronat s-a inclus la masa de partaj terenul de 1270 mp. sau cota de ½ din acesta, terenul neexistând în patrimoniul defuncților, nepoții având dreptul la succesiune după partajarea bunurilor rămase de pe urma părinților lor și că a fost calificată eronat acțiunea ca fiind partaj succesoral, fără să se țină cont de calitatea de coproprietari asupra terenului, nu pot fi avute în vedere deoarece titlul de proprietate nr._/1999 produce efecte juridice, făcând dovada dreptului de proprietate al defunctului Z. M. asupra terenului de la pct.Acasă de cca. 1270 mp., drept care nu poate fi contestat în prezenta cauză de către apelantă, o cotă parte din acest teren revenind și soției supraviețuitoare Z. E., transmisă ulterior decesului acesteia moștenitorilor săi, iar pârâții, în calitate de nepoți, au dreptul să vină la succesiunile bunicilor lor în urma retransmiterii drepturilor succesorale dobândite de către părinții acestora la data deschiderii succesiunilor defuncților Z. M., Z. E., prezenta acțiune fiind calificată corect ca fiind o acțiune de partaj succesorală datorită existenței stării de indiviziune asupra imobilelor în litigiu izvorâtă în urma deschiderii celor două succesiuni.

Afirmațiile apelantei în sensul că raportul de expertiză a fost efectuat în funcție și de drepturile succesorale rămase de pe urma defunctului P. G., deși nu a existat o cerere în acest sens, neexistând dovezi privind acceptarea, dezbaterea succesiunilor autorilor lor de către pârâți, nefiind soluționate excepțiile lipsei de obiect, lipsei calității procesual pasive, impunându-se partajarea doar a bunurilor rămase de pe urma defunctei Z. E. privind cota parte a acesteia din terenul de 1270 mp. împărțit în 6 loturi, nu au relevanță în cauză, întrucât era normal, firesc ca în momentul întocmirii variantelor de lotizare, drepturile valorice ale părților să fie stabilite proporțional, în raport de numărul moștenitorilor în viață la data partajării, atât timp cât de pe urma defunctului P. G. au rămas ca moștenitori legali părțile din prezenta cauză, pârâții neavând obligația să facă dovada acceptării succesiunilor autorilor lor, în condițiile în care au dobândit prin retransmitere drepturile succesorale dobândite de părinții lor.

În realitate, apelanta era decăzută din dreptul de a invoca excepții, de a formula cereri încă din data de 05.11.2014, deci inclusiv din etapa procedurii prealabile, iar în cazul în care apelanta pârâtă contesta calitatea pârâților de moștenitori legali ai defuncților, emitea anumite pretenții față de cererea reclamantului, avea obligația să formuleze pe parcursul derulării procedurii prealabile întâmpinări în cadrul cărora să invoce excepțiile sus menționate, o cerere reconvențională prin intermediul căreia să formuleze anumite pretenții față de toate părțile din prezenta cauză, drepturi pe care aceasta nu le-a exercitat, motiv pentru care nu poate emite anumite pretenții ulterior pronunțării încheierii interlocutorii și cu ocazia formulării căii de atac a apelului.

Împrejurările invocate de către pârâtă potrivit cărora eronat a fost calificată acțiunea ca fiind partaj succesoral, impunându-se ieșirea din indiviziune asupra terenului de 211,6 mp., casei de locuit rămase de pe urma defunctei Z. E., fiind lovit de nulitate absolută parțială titlul de proprietate invocat în cauză care a fost emis în anul 1999, deși Z. E. decedează în 1997, nefiind în viață la data emiteri titlului, reprezintă prin însăși natura lor simple aprecieri ale apelantei care nu pot face obiectul unei analize în prezenta cauză în condițiile în care apelanta nu a formulat asemenea pretenții în procedura prealabilă și până la prima zi de înfățișare, în primă instanță, fiind decăzută din dreptul de a contesta ulterior pronunțării încheierii interlocutorii din data de 10.11.2014 și implicit în calea de atac a apelului, titlul de proprietate nr._/1999, modalitatea de întocmire a acțiunii, componența masei succesorale, mai ales că aceasta a formulat întâmpinări în perioada 12.06.2014 – 05.11.2014 prin care a fost de acord cu acțiunea, achiesând la pretențiile formulate de către reclamant.

Aspectele invocate de către apelantă în sensul că eronat a fost respinsă cererea privind partajarea bunurilor rămase de pe urma defunctului P. G., fără să se țină seama de existența certificatului de deces al acestuia la dosar, impunându-se aplicarea disp. art.22 cod pr. civilă, soluția limitându-se doar la cererea de partaj succesoral formulată de reclamant și că nu a fost soluționată cererea privind modificarea încheierii interlocutorii din data de 10.11.2014 privind componența masei succesorale rămasă de pe urma defunctului Z. M. privind excluderea terenului de 1270 mp, a cotei de ½ din acest teren, fără să se țină seama de titlul de proprietate existent la dosar, nu au niciun temei legal, întrucât apelanta avea obligația să formuleze în primă instanță cerere reconvențională prin intermediul căreia să solicite partajarea averii defunctului P. G., cu respectarea disp. art.194-209 cod pr. civilă, cel târziu până la prima zi de înfățișare, fiind decăzută din dreptul de a formula o asemenea cerere ulterior pronunțării încheierii din data de 10.11.2014, aceasta neputându-și invoca propria culpă pentru a obține cu orice preț desființarea încheierii sus menționată, a sentinței pronunțată în primă instanță, mai ales că instanța de fond avea obligația să soluționeze acțiunea în raport de obiectul pretențiilor deduse judecății, nefiind posibilă modificarea încheierii din data de 10.11.2014, fără acordul tuturor moștenitorilor, ținându-se seama strict doar de interesele, opțiunile pur subiective ale apelantei care urmărește pe cale ocolită excluderea de la masa de partaj a întregului teren de 1598 mp. rămas de pe urma defunctului Z. M..

Motivele invocate de către apelantă conform cărora eronat s-a considerat cererea privind strămutarea de hotare ca fiind tardivă, existând posibilitatea disjungerii acesteia, impunându-se administrarea probei cu cercetare locală în scopul dovedirii modificării gardului de către reclamant, acaparării unei suprafețe de teren, sunt neîntemeiate deoarece apelanta avea obligația să formuleze diferite pretenții față de părțile din prezenta cauză, cu respectarea disp. art.194-209 cod pr. civilă, procedându-se în mod legal la respingerea cererilor formulate cu nerespectarea acestor dispoziții legale care au un caracter imperativ, obligatoriu de la care părțile nu pot deroga, existând posibilitatea disjungerii cererii reconvenționale numai în cazurile în care aceasta era formulată cu respectarea dispozițiilor legale sus menționate, iar în speță apelanta se află în imposibilitate legală să solicite aplicarea anumitor dispoziții procedurale, invocându-și propria culpă, constând în nerespectarea regulilor de procedură, instanța de fond neavând obligația să administreze probe, inclusiv cercetare locală, în cazul formulării unei cereri tardive, nefiind investită legal cu soluționarea unei asemenea cereri.

Criticile apelantei în sensul că eronat a fost atribuită .. conform variantei 3 de la expertiză, acordându-se mai mult decât s-a cerut, altceva decât s-a cerut, diferența de teren până la 1598 mp. nefiind solicitată la masa de partaj, inclusiv printr-o cerere de uzucapiune,nefăcând parte din patrimoniul defuncților, sunt nefondate întrucât la stabilirea întinderii reale a terenului rămas de pe urma defuncților se ține seama de măsurătorilor efectuate cu ocazia administrării probei cu expertiză tehnică topometrică, apelanta nefăcând dovada încălcării unui drept de proprietate asupra imobilului pe care îl deține în imediata apropiere a terenului în litigiu, dovada întinderii terenului, a componenței masei succesorale realizându-se prin orice mijloc de probă, neavând loc o atribuire a unei suprafețe de teren aparținând unei terțe persoane, iar în speță s-a acordat ceea ce s-a cerut în raport de întinderea reală a terenului rămas de pe urma celor doi defuncți, nefiind necesar ca reclamantul să facă dovada modalității de dobândire a diferenței de teren de până la 1598 mp. solicitată în mod expres la masa de partaj după efectuarea raportului de expertiză și determinarea exactă a întinderii reale a terenului.

Apărările apelantei privind necomunicarea expertizelor modificate, inexistența unor valori reale a bunurilor, fiind modice, efectuarea unei expertize suplimentare la cererea completului de judecată, aspecte confirmate de înregistrările audio ale ședințelor de judecată, de atitudinea expertului I. M., privind valoarea de circulație a imobilului, sunt nejustificate deoarece nu era obligatorie comunicarea expertizelor în condițiile în care apelanta a avut termen în cunoștință, aceasta exercitându-și toate drepturile procesuale față de modalitatea de întocmire a rapoartelor de expertiză, formulând obiecțiuni în scris, depuse la dosar,inclusiv la data de 29.01.2015, obținând copii de pe aceste expertize, inclusiv completarea expertizei topo, la data de 21.01.2015, iar instanța de fond în mod corect a respins obiecțiunile respective atât timp cât experții au evaluat corespunzător terenul, magazia, casa de locuit, stabilind valori în raport de starea actuală a construcțiilor, magazia fiind edificată din paleți, având o vechime de peste 60 de ani, în timp ce casa de locuit se află într-o stare de degradare avansată, punând în pericol siguranța persoanelor, impunându-se demolarea acesteia, împrejurări care atestă valoarea zero a acestei construcții, valoare ce nu poate fi contestată de către apelantă.

Mai mult chiar, analizându-se actele de procedură existente la dosar, reiese că la data de 26.02.2015, s-a comunicat apelantei și celorlalte părți raportul de expertiză topo lotizare depus la dosar la data de 25.02.2015, acordându-se termen de judecată la data de 22.04.2015, dată la care raportul de expertiză sus menționat a fost pus în discuția părților și când apelanta, deși avea termen în cunoștință, nu s-a prezentat în instanță, nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, motiv pentru care aceasta se află în imposibilitate legală să conteste direct în calea de atac a apelului raportul de expertiză sus menționat.

Faptul că în cuprinsul adresei nr.948/01.04.2015 s-a menționat că ar fi fost mutate limitele de delimitare a terenurilor de 1270 mp. care ar aparține defunctului Z. M. și de 1084 mp. care ar aparține defunctului P. I., tatăl apelantei, ajungându-se ca acesta din urmă să dețină o suprafață de 734 mp, nu înseamnă în mod automat că de pe urma defunctului Z. M. a rămas suprafața de 1270 mp și nicidecum de 1598 mp întrucât nu există nicio dovadă la dosar că autorului apelantei și apelantei însăși s-ar fi reconstituit sau constituit dreptul de proprietate în temeiul legilor fondului funciar asupra unei suprafețe de teren de 1084 mp în scopul stabilirii exacte a întinderii reale a terenului de cca. 1270 mp. dobândit în urma reconstituirii de către defunctul Z. M., iar în lipsa unei asemenea dovezi la stabilirea întinderii reale a terenului rămas de pe urma defunctului la pct. Acasă, se ține seama de măsurătorile efectuate cu ocazia deplasării expertului la fața locului, a modalității de împrejmuire a terenului.

Susținerile apelantei conform cărora nu a fost soluționată excepția insuficientei timbrări a acțiunii, nefiindu-i atribuită eronat parcelele de 211,6 mp., de 140 mp., 178 mp. pentru a avea acces la calea publică, la construcția proprietatea sa, fără să se țină seama de probele administrate în cauză, de modalitatea de partajare în natură a terenului, de deținerea unei suprafețe de teren în vecinătatea acestuia, de mutarea gardului de către reclamant, care are o ieșire la stradă foarte mare, nu pot fi avute în vedere, deoarece acțiunea a fost timbrată corespunzător în raport de valoarea reală a bunurilor supuse partajării, nefiind necesară admiterea excepției sus menționată, inclusiv din oficiu, iar atât timp cât apelanta nu a făcut dovada necesității dobândirii unei parcele din terenul în litigiu pe care nu îl posedă, nu era necesară atribuirea unei parcele din acest teren în favoarea acesteia, ajungându-se în caz contrar la fărâmițarea excesivă a terenului, la limitarea accesului la calea publică a parcelei de teren care ar reveni în lotul reclamantului.

Afirmațiile apelantei în sensul că are dreptul la atribuirea unei parcele de teren, reclamantul fiind cel care a mutat gardul care obturează poarta de acces, invocând excepțiile insuficientei timbrări, lipsei calității sale procesual pasive, a lipsei de obiect privind partajarea terenului de 1270 mp., impunându-se introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului P. G., partajarea bunurilor rămase de pe urma acestuia, sunt nejustificate întrucât apelanta nu poate invoca o cotă succesorală mai mare decât cea dobândită de la autorul său P. I., fiind imposibilă partajarea terenului, delimitarea acestuia în raport de drepturile succesorale ale defunctului P. G. a cărei cotă revine de drept tuturor părților din prezenta cauză în lipsa unui act de dispoziție încheiat de către acesta în timpul vieții în favoarea unuia sau altuia dintre moștenitori, iar în speță nu există nicio dovadă la dosar privind mutarea gardului de către reclamant, apelanta având calitate procesuală pasivă în calitate de moștenitore legală a defuncților, acțiunea fiind timbrată corespunzător, având ca obiect partajarea bunurilor rămase de pe urma defuncților Z. E., Z. M., neexistând nicio cerere formulată în mod expres privind partajarea bunurilor rămase de pe urma defunctului P. G..

Criticile apelantei conform cărora se impunea audierea expertului pentru a oferi lămuriri cu privire la teren, gardul mutat, atribuirea în lotul său a unei suprafețe de teren conform cotelor părți pe care le deține din bunurile defuncților Z. E., P. G., mai mari de 211,6 mp, recalificarea acțiunii, încadrarea corectă a acesteia, stabilirea exactă a calității părților, a cotelor, a terenurilor, sunt nefondate în condițiile în care expertul a identificat diferite parcele de teren în raport de titlul de proprietate nr._/1999, nefiind necesară audierea acestuia, neexistând nicio dovadă la dosar privind mutarea gardului, stabilindu-se corect situațiile de fapt, de drept deduse judecății în raport de obiectul acțiunii a cărei natură juridică nu poate fi schimbată în funcție de opțiunile apelantei, iar în speță este imposibilă atribuirea în lotul acesteia a unei parcele de teren de 211,6 mp., în caz contrar, ajungându-se la diminuarea parcelei de teren atribuită reclamantului care posedă efectiv terenul, încălcându-se drepturilor valorice ale celorlalți moștenitori.

În raport de aceste considerente, tribunalul, constând că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie, în baza disp. art.480 alin. 1 cod pr. civilă, va respinge apelul ca nefondat.

Totodată, tribunalul va respinge cererile de completare, refacere a probatoriilor ca neîntemeiate, nefiind îndeplinite condițiile prev. de disp. art.479 alin.2 cod pr. civilă în condițiile în care în primă instanță au fost administrate probe legale, concludente, pertinente, ținându-se seama de pozițiile procesuale exprimate de către părți, apelanta aflându-se în imposibilitate legală să-și invoce propria culpă constând în neformularea unor cereri, neemiterea unor pretenții, în cadrul procedurii prealabile și până la stabilirea primului termen de judecată, pronunțării încheierii interlocutorii, fiind decăzută ulterior din dreptul de a formula cereri, de a invoca excepții în temeiul disp. art.194 și urm. cod pr. civil, inclusiv în calea de atac a apelului, caz în care probele administrate în primă instanță au clarificat raporturile juridice dintre părți, în funcție de cererile formulate până la prima zi de înfățișare.

În baza disp. art.451 și urm cod pr. civilă, va fi obligată apelanta la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererile de completare, refacere a probatoriilor formulate de apelanta pârâtă împotriva intimatului reclamant și a intimaților pârâți, ca neîntemeiate.

Respinge apelul declarat de apelanta pârâtă G. Lucreția, domiciliată in București, ..99, ., ., sector 2 prin procurator G. A., domiciliat in București, ..99, . împotriva sentinței nr. 307/29.04.2015 pronunțată de Judecătoria M. in contradictoriu cu intimatul reclamant P. A., domiciliat Ploiești, ., .. A, ., si intimații pârâți E. N., domiciliată in Ploiești, .. 239, ., ., R. F., domiciliată in Ploiești, ., .. B, ., E. G., domiciliat in Ploiești, .. 7, ., ., A. I., domiciliată in București, .. 22, .. 13, sector 3, N. G., domiciliat în Ploiești, .. 122 D, ., ., ca nefondat.

Obligă pe apelantă la 500 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 Octombrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M. N. M. C.

GREFIER,

I. C. M.

Operator date cu caracter personal 5595

Red. MC/ tehnored. TS

9 ex /11.01.2016

d.f._ Judec. M.

j.f. P. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 2928/2015. Tribunalul PRAHOVA