Pretenţii. Decizia nr. 2930/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2930/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 2930/2015
ROMÂNIA |
TRIBUNALUL PRAHOVA |
SECȚIA I CIVILĂ |
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2930 | |
Ședința publică din data de 15.10.2015 | |
Președinte: | M. N. |
Judecător: | M. C. |
Grefier: | M. C. |
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul pârât H. P.-P., cu domiciliul în Câmpina, ., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 526/09 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Viliga F. Ș., moștenitorul def. reclamante U. J. decedată pe parcursul procesului, domiciliat înCâmpina, ., ., ..
Cererea de apel a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50,00 lei, conform chitanței . nr._/16.04.2015, care a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns numitul Viliga F. Ș..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Tribunalul procedează la legitimarea numitului Viliga F. Ș., cu CI . nr._/26.06.2012, luând act că acesta domiciliază in Câmpina, ., ., având CNP_.
In continuare, numitul Viliga F. Ș. arată că este fratele reclamantei U. J., decedată pe parcursul procesului, precum si că nu a fost dezbătută succesiunea acesteia, neexistând testament sau moștenitori. Față de toate aceste considerente, solicită respingerea apelului si menținerea sentinței instanței de fond.
Tribunalul reține cererea spre soluționare.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._, reclamanta U. J., a chemat în judecată pe pârâtul H. P.-P., pentru ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 5.100 LEI reprezentând echivalentul prejudiciului ce i-a fost cauzat de animalul aflat în paza juridică a pârâtului, cu plata cheltuielilor de judecata
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 18.09.2013, în jurul orelor 10.30 s-a dus la domiciliul numitei C. F., pe ..22, din mun. Câmpina, pentru a lua o sticla cu lapte, iar în timp ce se afla la poarta acesteia fără nici un motiv, un câine de talie mare, ciobănesc, de culoare gri închisă, s-a repezit la ea si a mușcat-o de mâna dreapta, cu care încerca să se apere, a trântit-o la pământ, mușcând-o si de abdomen. A fost ajutată să scape de câine de către C. F. care i-a spus că acel câine care a muscat-o aparține pârâtului Haseganu P.-P. și a scăpat de pe proprietatea acestuia.
In urma acestui incident, datorita rănilor provocate de mușcăturile câinelui, a fost transportată cu o ambulanta la Spitalul Municipal Câmpina, unde i s-au acordat primele îngrijiri medicale, ulterior fiind îndrumata către Spitalul de boli infecțioase (unde a fost nevoie de șase deplasări). De asemenea a arătat că pe data de 19.09.2013 s-a prezentat la Serviciul de Medicina Legală de unde i-a fost eliberat Certificatul medico-legal nr. 1594/19.09.2013 care a constatat necesitatea a 8-9 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
Suma solicitată reprezintă cheltuieli în cuantum de 100 lei (taxa IML-38 lei bilete călătorie - 42,4 lei, taxe poștale-6,5 lei taxe xerox-13 lei) și daune morale in cuantum de 5.000 lei.
IN D. reclamanta își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 1.375 si 1.377 Cod civil.
In dovedirea acțiunii a depus la dosar în copie Certificatul medico-legal nr. 1594/19.09.2013, factură, bilete de călătorie, examen veterinar, chitanțe, (f.7-11).
Pârâtul H. P.-P. a formulat întâmpinare în cauză (f.15) prin care a susținut că afirmațiile din cuprinsul acțiunii cu privire la desfășurarea evenimentelor astfel cum au fost ele prezentate de către reclamanta U. J., nu sunt conforme realității.
In realitate reclamanta U. J. obișnuia regulat dimineața să meargă la o groapa de gunoi aflata pe . caută diverse obiecte.
Tot de regula, în zona respectiva își avea teritoriul o haita de cca. 12 câini vagabonzi de, hrănindu-se cu resturile aruncate la groapa de gunoi. La vremea respectiva haita de câini era în perioada de împerechere. In cadrul acestei haite existau si trei câini mari negru cu alb extrem de rai, din care unul era liderul haitei, precum si cinci câini gri si patru albi.
Precizează pârâtul că are în zonă o mica fermă, pentru uz personal, închisa cu garduri din sârma care nu permit . din curtea fermei. La aceste animale (găini, vacă, porc, rate) are si doi angajați care se ocupa direct de toate animalele și sunt prezenți în permanență de dimineața de la ora 7°° pana seara la ora 23°°.
In dimineața zilei de 18.09.2013 în jurul orei 9-10 dimineața a fost informat telefonic că d-na U. J., care era plină de sânge pe mână și în stare de ebrietate evidentă, a solicitat primul ajutor de la angajații săi și anume de la d-na Ș. E. si d-1 Ș. P.. Aceștia i-au acordat primul ajutor și au rugat o a treia persoană să o ducă până la policlinică pentru asistență medicală dar d-na U. J. a refuzat să fie transportată la policlinică, a plecat la ea acasă (casa ei fiind în zona) și a chemat poliția.
Organul de politie s-a prezentat la locul faptei și a luat declarații inclusiv de la angajații săi. Aceste declarații se regăsesc în dosarul 3610/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, dosar în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale fata de pârât întrucât nu s-a săvârșit o faptă prevăzuta de legea penală.
Tot în întâmpinare pârâtul a menționat de asemenea că nu deține nici un câine alb cu negru așa cum apare menționat în declarațiile inițiale și cum martorii pot declara, ci are un câine gri care se afla la fermă, dar care la data respectivă era închis în padocul său unde se afla de regula.
Reclamanta a formulat Răspuns la întâmpinare (f.24) prin care a solicitat respingerea apărării formulată de pârât ca neîntemeiată, întrucât se bazează pe afirmații eronate pentru a încerca sa distorsioneze realitatea și să o discrediteze moral.
In ceea ce privește incidentul din dimineața zilei de l8.09.2013, pârâtul încearcă să modifice starea de fapt prin afirmații neadevărate. Astfel, reclamanta a arătat că nu a afirmat niciodată că a fost muscata de un câine de culoare negru cu alb, cum susține pârâtul, ci de un câine de talie mare, de culoare închisă, iar martora CMEJNQIU F. descrie câinele care a muscat-o ca fiind de talie înalta tip ciobănesc de culoare gri, recunoscându-l ca fiind proprietatea pârâtului fiind vecină cu ferma acestuia.
De asemenea, reclamanta a susținut că a fost agresată de un câine solitar, nu de "liderul" unei haite de 12 câini vagabonzi și nu la lada de gunoi, aflata la cca. 300 metri de poarta fermei ci chiar la poarta acesteia. În întâmpinarea sa pârâtul afirmă ca deține un câine de culoare gri, dar care în ziua incidentului se afla închis in padoc. Dar în declarația pe care acesta a dat-o la politie data de 10.10.2013, recunoaște că în ziua respectivă câinele său a scăpat in jurul orei 07.00 dimineața, reușind sa-l recupereze in jurul orei 18.00 în aceeași zi.
In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului și proba cu martori respectiv C. F., fila 40, F. G. și Ș. E., Ș. P. (f.43-44).
Prin sentința civilă nr. 526/09.02.2005 pronunțată de Judecătoria Câmpina s-a admis acțiunea formulata de reclamanta U. J. împotriva pârâtului H. P.-P. și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 5100 lei despăgubiri civile din care 100 lei despăgubiri materiale și 5000 lei daune morale și a fost obligat pârâtul la 700 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în data de 18.09.2013, orele 9 reclamanta U. J. domiciliată fără forme legale în municipiul CÂMPINA, .. lA, Jud. PRAHOVA aflându-se pe . dreptul imobilului de la nr. 22, proprietar C. F., a fost mușcată de un câine de talie înaltă, tip ciobănesc, culoare gri, fiindu-i produse leziuni, plăgi mușcate în regiunea abdomenului și mâna dreaptă ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale conform CML eliberat de SML Ploiești la data de 26.09.2013.
Împrejurarea ca animalul nu este cel prezentat în planșele fotografice depuse la dosar rezultă din declarația martorei C. F., dată în fața organelor de poliție în dosarul 3610/P/2013, fila 9, precum și în fața instanței de judecată, fila 40 dosar, coroborată cu declarația reclamantei și răspunsul pârâtului la interogatoriu, întrebarea nr.1, susținerea pârâtului din întâmpinare cu referire la recunoașterea câinelui ciobănesc de culoare gri avut în proprietate care nu poate fi cel de culoare maro prezentat de pârât în planșele fotografice.
Chiar dacă declarația martorului F. G. nu va fi reținută de instanță față de susținerea pârâtului în legătură cu relația de concubinaj a părților, instanța va avea în vedere desfășurarea ulterioară a evenimentelor recunoscută parțial de pârât și dovedită cu probele testimoniale administrate coroborate cu înscrisurile medicale depuse la dosar, desfășurare care dovedește prejudiciul material și moral produs reclamantei .
Se va avea în vedere că cei doi martori audiați la propunerea pârâtului sânt angajații acestuia fiind subiectivi în relatări, și totuși susținerea acestuia fila 46, confirmă împrejurarea că la momentul incidentului câinele pârâtului era scăpat din incinta fermei, aflându-se pe stradă, un câine cenușiu (conform susținerii reclamantei gri). Chiar daca este recunoscut și câinele din planșa fotografica prezentată, și este apreciat cenușiu ca culoare este evidentă subiectivitatea martorului cu privire la culoare, fila 39, acesta nefiind de talie mare, având altă culoare, chiar daca poate aparține aceluiași pârât.
Astfel, deplasările repetate la spitalul de boli infecțioase din Ploiești și tratamentul administrat, locul leziunilor, abdomen și mâna dreaptă, ce îngreunează activitatea specifica de întreținere a reclamantei, în vârstă de 70 de ani, gravitatea leziunilor, rezultată din declarațiile martorilor și numărul de 8,9 zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare dovedesc temeinicia cererii de chemare în judecată și justifică cuantumul despăgubirilor materiale și morale solicitate de reclamanta .
Conform art. 1375 Cod civil, proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar daca acesta a scăpat de sub paza sa.
În consecință, constatând îndeplinite condițiile răspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale în persoana pârâtului, instanța de fond a apreciat că în conformitate cu art. 1385 cod civil care prevede că prejudiciul se repara integral, ținând cont de împrejurările în care a fost comisă fapta și situația concretă a victimei, față de art. 1387 care prevăd acoperirea cheltuielilor de îngrijire medicală dar și acoperirea reducerii capacității de muncă dar și art. 1391 cod civil cu referire la repararea prejudiciului nepatrimonial, a admis acțiunea astfel cum a fost formulată și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 5100 lei despăgubiri civile din care 100 lei despăgubiri materiale și 5000 lei daune morale.
În temeiul art. 453 C., instanța de fond a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 700 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător conform chitanței depuse la fila 38-dosar.
Împotriva acestei soluții, a declarat apel pârâtul H. P. P., solicitând admiterea apelului, schimbarea in tot a hotărârii atacate și obligarea reclamantei – intimate la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.
Apelantul a susținut că hotărârea instanței este nelegală si neîntemeiată pentru următoarele motive:
In fapt, acțiunea reclamantei U. J., pornește de la faptul că în data de 18.09.2013 mergând spre domiciliul unei alte persoane (C. F. ) a fost muscată de un câine de talie mare, ciobănesc, de culoare gri închisă.
Ca urmare a acestui incident, a primit îngrijiri medicale și a efectuat cheltuieli medicale constând în taxa IML, bilete călătorie Ploiești dus întors și taxe poștale în cuantum de 100 lei.
Singura parte care a "identificat" câinele ca fiind al pârâtului H. P. P. este martora C. F., aceeași persoana către care se deplasa reclamanta în ziua respectivă ( vecina a ei ).
Pentru acest motiv, reclamanta a solicitat obligarea sa la plata sumei de 100 lei (daune materiale reprezentând cheltuieli medicale) si 5000 lei reprezentând daune morale.
In fapt, apelantul – pârât contestă sentința atacată sub următoarele aspecte:
In ceea ce privește realitatea faptelor descrise de către reclamanta:
a. Reclamanta nu a dovedit în nici un fel, cu probe de necontestat, identitatea dintre câinele care a muscat-o în ziua de 18.09.2013 și câinele aparținând familiei apelantului.
Dimpotrivă, din declarațiile martorilor audiați, singura persoana care a văzut câinele a fost reclamanta, căreia ulterior i s-a transmis că ar fi vorba despre câinele său.
In acest context, aprecierea de către instanță că singurele lămuriri pertinente au fost ale vecinei și bunei prietene a reclamantei - martora C. F. - martora care nu a asistat la producerea evenimentului ci așa cum a declarat a fost strigată de către reclamantă nu sunt de natura a aduce lămuriri asupra evenimentelor reale petrecute.
Trebuie avut în vedere faptul că s-a solicitat de către instanța martorilor rememorarea unor evenimente care s-au petrecut în anul 2013, litigiul derulându-se în cursul anului 2015. In analizarea acestor declarații, trebuia să se aibă în vedere și gradul de pregătire al martorilor, capacitatea lor intelectuala și nu în ultimul rând legăturile comunitare din colectivitatea în care locuiesc.
Apelantul – pârât a susținut că instanța a preferat să elimine declarațiile martorilor săi motivând sumar că aceștia sunt angajații săi și ca atare subiectivi în relatări, dar ignora cu desăvârșire să analizeze (până când nu i s-a adus la cunoștința de către avocatul său) faptul că unul din martorii reclamantei este concubinul ei (F. G.) și nu a participat în nici un fel la evenimente și celalalt martor (C. F.) nu a fost martor ocular la incident, are o vârsta înaintata, o pregătire modesta, în schimb da detalii ale unor evenimente de acum aproape 2 ani de parca s-ar fi întâmplat ieri.
Mai mult, apelantul – pârât a arătat că instanța de fond ignoră să observe faptul că starea de sărăcie în care se afla mica comunitate a celor din locația respectivă, ar putea genera o mișcare de susținere, aproape normala fata de " bogatul" care are o mică fermă în vecinătatea lor.
Pe cale de consecința, apelantul – pârât a menționat că instanța a ignorat faptul ca nici unul din martorii săi, deși recunosc că . un câine de talie, de culoare cenușiu (descrierea lor) și care era liber în ziua respectivă, îl identifica foarte exact în poza depusă la dosar ca fiind câinele proprietății.
Mai mult, mai arata apelantul – pârât că instanța ignoră cu desăvârșire să observe faptul că martora "cheie" a reclamantei - dna C. F. - observând poza spune că nu acesta este câinele care a muscat-o pe reclamanta.
Apelantul – pârât susține că, în realitate, instanța de fond trebuia să ceară mai multe detalii și sa solicite reclamantei sa facă dovada celor afirmate, mulțumindu-se să culeagă selectiv declarațiile pârtilor și sa le analizeze în așa fel încât să poată susține poziția reclamantei.
In ceea ce privește acordarea daunelor morale în cuantum de 5000 lei prin raportare la art. 1391 NCC, apelantul – pârât a arătat că instanța de fond a omis să analizeze corect cauza și probatoriile administrate prin prisma normei de drept utilizate.
Art. 1391 (1): în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată si o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viata familiala si socială.
Apelantul – pârâta a susținut că în aceeași "goană" după vinovat, instanța de fond nu a observat faptul că reclamanta nu a depus la dosarul cauzei nici un fel de probatoriu din care să rezulte care erau posibilitățile de viata familială si socială ale reclamantei, care era nivelul veniturilor ei anterior incidentului și cum au evoluat ele ulterior ( s-au diminuat sau nu). Reclamanta nu a dovedit în nici un fel daca au fost restrânse în vreun fel veniturile ei, posibilitățile ei de deplasare si socializare.
În concluzie, apelantul – pârât menționează că, în lipsa unor probe concludente care să unească incidentul de câinele său, instanța de fond nu numai ca dă putere unor prezumții inexistente de vinovăție (câinele său era liber, deci câinele său a muscat) dar individualizează niște daune morale într-un cuantum pentru care nu exista nici măcar o urma de proba administrata.
Consideră apelantul - pârât că în acest caz trebuie readministrate toate probele administrate în fata primei instanțe pentru a se putea evidenția lipsa de consistență a declarațiilor martorilor reclamantei și certitudinea unor identificări efectuate de martorii lor.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr._, la data de 04.05.2015.
Legal citat intimatul reclamant nu a formulat întâmpinare.
Tribunalul, examinând cauza, în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate in cauză, de criticile formulate, ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauza, în temeiul art. 479 N.C.p.c., constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În fapt, așa corect a reținut și instanța de fond, în data de 18.09.2013, orele 9 reclamanta U. J. domiciliată fără forme legale în municipiul CÂMPINA, .. lA, Jud. PRAHOVA aflându-se pe . dreptul imobilului de la nr. 22, proprietar C. F., a fost mușcată de un câine de talie înaltă, tip ciobănesc, culoare gri, fiindu-i produse leziuni, plăgi mușcate în regiunea abdomenului și mâna dreaptă ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal eliberat de SML Ploiești la data de 26.09.2013.
În raport de această situația de fapt, instanța de fond prin soluția pronunțată a făcut o corectă aplicare în speță a dispozițiilor art. 1375 Cod civil, potrivit cărora proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar daca acesta a scăpat de sub paza sa, art. 1385, art. 1387 și art. 1391 cod civil care prevăd modalitatea de reparare a prejudiciului, respectiv integral, ținând cont de împrejurările în care a fost comisă fapta și situația concretă a victimei, acoperirea cheltuielilor de îngrijire medicală dar și acoperirea reducerii capacității de muncă dar și repararea prejudiciului nepatrimonial.
Susținerea apelantului că reclamanta nu a dovedit cu probe de necontestat, identitatea dintre câinele care a muscat-o în ziua de 18.09.2013 și câinele aparținând familiei sale, nu este întemeiată, și urmează a fi înlăturată de instanța de apel având în vedre următoarele:
Tribunalul constată că planșele foto depuse de apelantul pârât nu pot constitui probe concludente atâta timp cât nu s-a făcut și dovada că ele au fost executate în asemenea condiții încât să asigure obiectivitatea necesară unei probe legale sau că au fost însușite de partea adversă.
În ce privește depozițiile martorilor, tribunalul reține că în mod legal și întemeiat instanța de fond a reținut că unul din martorii reclamantei este concubinul ei (F. G.) și nu a participat în nici un fel la evenimente iar martorii propuși de către apelantul pârât sunt salariați ai acestuia, astfel că nu a avut în vedere depozițiile acestora.
Astfel, tribunalul constată că susținerea reclamantei din acțiune este dovedită și se coroborează cu declarația martorei C. F., dată în fața organelor de poliție în dosarul 3610/P/2013, atașat la dosarul de fond, precum și cu cea dată în fața instanței de judecată, fila 40 dosar fond, precum și cu răspunsul pârâtului la interogatoriu, întrebarea nr.1, precum și cu susținerea pârâtului din întâmpinare, cu referire la recunoașterea câinelui avut în proprietate.
În aceste condiții tribunalul apreciază că pretențiile reclamantei sunt probate, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile răspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale în sarcina pârâtului iar întinderea prejudiciului a fost dovedit, așa cum s-a reținut de instanța de fond cu deplasările repetate la spitalul de boli infecțioase din Ploiești și tratamentul administrat, locul leziunilor, abdomen și mâna dreaptă, ce îngreunează activitatea specifica de întreținere a reclamantei, în vârstă de 70 de ani, gravitatea leziunilor, rezultată din declarațiile martorilor și numărul de 8,9 zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare.
Susținerile apelantului privind martorul C. F. nu pot fi primite în sensul de înlăturare a depoziției acestuia, deoarece, împrejurarea că a putut „da detalii ale unor evenimente de acum aproape 2 ani de parca s-ar fi întâmplat ieri”, cum susține apelantul, nu este condiționată de vârsta sau de nivelul de pregătire, ci de capacitatea de memorare și de stocare a informațiilor, capacitate care nu este în toate cazurile și nici de regulă într-un raport anume cu cele două aspecte invocate de către apelant.
In ceea ce privește susținerea apelantului privind nedovedirea daunelor în cuantum de 5000 lei prin raportare la art. 1391 NCC, tribunalul constată că aceasta este nefondată, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus și a reținut motivat instanța de fond, aceste pretenții au fost dovedite, rezultând din înscrisurile de la dosar și depoziția martorei susmenționate deplasările repetate la spitalul de boli infecțioase din Ploiești, tratamentul administrat, locul leziunilor, abdomen și mâna dreaptă, demonstrând îngreunarea/ limitarea activității specifice de întreținere a reclamantei, în vârstă de 70 de ani.
Astfel, apelantul nu poate susține că leziunile situate la nivelul abdomenului și mânii drepte, leziuni ce au necesitate 8,9 zile de îngrijiri medicale nu limitează activitățile specifice de întreținere a reclamantei, care este în vârstă de 70 de ani sau că nu i-au cauzat vreo restrângere a veniturilor sau a posibilităților de deplasare si socializare.
Pentru toate aceste considerente, apreciind ca neîntemeiate motivele de apel, tribunalul, în temeiul art. 480 C.p.c., va respinge apelul declarat de apelantul pârât H. P.-P., împotriva sentinței civile nr. 526/09 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în dosarul nr._, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul H. P.-P., cu domiciliul în Câmpina, . județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 526/09 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Viliga F. Ș., moștenitorul reclamantei U. J., decedată pe parcursul procesului, domiciliat în Câmpina, ., ., ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. N. M. C.
Fiind în C.O, semnează
Președintele completului
GREFIER,
C. M.
Fiind în C.o., semnează
P.-grefier
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. N.M../Tehnored. B.G.G.
4 ex./ 30.12.2015
D.f._ – Judecătoria Câmpina
J. f. V. N.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 2924/2015. Tribunalul PRAHOVA | Uzucapiune. Decizia nr. 2927/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
