Pensie întreţinere. Decizia nr. 2277/2015. Tribunalul PRAHOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 2277/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 2277/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.2277
Ședința publică din data de 26.05.2015
PREȘEDINTE – M. R.
JUDECĂTOR - A. G. H.
GREFIER – A. D.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul – pârât B. G., având CNP_, domiciliat în B., ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 136/16.01.2015 pronunțate de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimatul – reclamant B. A. G., având CNP_, domiciliat în B., ., județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul – pârât reprezentat de avocat B. M. S., lipsind intimatul – reclamant.
Cerere pentru care a fost achitată taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit chitanței . nr._/05.03.2015, anulată și atașată la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelantului – pârât depune la dosar împuternicirea avocațială și dezvoltarea motivelor de apel, arătând că a făcut încadrarea juridică a situației.
Instanța ia act că apărătorul apelantului – pârât B. G. depune la dosar dezvoltarea motivelor de apel.
Tribunalul, în baza dips. Art. 470 alin. 1 și 3 Cod de Procedură Civilă decade pe apelantul – pârât B. G. din dreptul de a formula motive de apel, instanța urmând a se pronunța numai asupra motivelor de apel inițiale, respectiv cele formulate la data de 9.02.2014.
Având cuvântul apărătorul apelantului – pârât B. G. solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care urmează să le depună la dosar.
În baza disp. art. 479 alin. 2 Cod de Procedură Civilă încuviințează pentru apelantul – pârât proba cu înscrisurile depuse la acest termen de judecată.
Apărătorul apelantului – pârât arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Având cuvântul apărătorul apelantului – pârât B. G. solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise. Astfel, solicită admiterea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 136/16.01.2015 pronunțate de Judecătoria Câmpina, având în vedere motivele de apel formulate. Apreciază că procentul de 25% stabilit în sarcina apelantului este împovărător. Din actele depuse la acest termen de judecată, respectiv fluturașii de salariu, rezultă situația materială a apelantului, în sensul că după ce achită pensia de întreținere apelantului îi rămâne o sumă mai mică decât însăși pensia de întreținere. Mai mult decât atât arată că fiul apelantului locuiește cu mama lui într-un imobil proprietatea părinților apelantului. Mai arată că ori de câte ori fiul apelantului a avut nevoie de ceva, apelantul l-a ajutat. De asemenea, arată că fiul apelantului este încadrat la o școală militară, unde locuiește aproape 11 luni pe an, precum și că primește soldă de la școală. Totodată, învederează instanței că la stabilirea pensiei de întreținere de către instanța de fond a fost luată în considerare și prima de concediu a apelantului. În final, solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței instanței de fond în sensul stabilirii unui procent de 16,5% din salariu reprezentând pensie de întreținere, având în vedere că numai în acest mod apelantul va putea achita și creditele încheiate în cursul căsătoriei
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Câmpina sub nr. _ la data de 30.10.2014 reclamantul B. A. G. a chemat în judecată pe pârâtul B. G. pentru ca prin sentința ce se va pronunța pârâtul să fie obligat la plata unei pensii lunare de întreținere, întrucât se află în continuarea studiilor. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul arată că este fiul pârâtului și prin sentința civilă nr. 1168/15.04.2008 a Judecătoriei Câmpina a fost încredințat spre creștere și educare mamei, urmând ca tatăl să-i plătească pensie de întreținere până la majorat, însă se află în continuarea studiilor, fiind elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri din loc. B., jud. B., nu are venituri materiale, iar pârâtul nu mai dorește să contribuie la întreținerea sa.
Se mai arată că pârâtul lucrează la ., nu mai are alți copii în întreținere, astfel că pensia poate fi stabilită al 1/4 din veniturile pe care le obține, sub forma unei sume fixe de bani, de la data introducerii acțiunii.
Solicită judecarea în lipsa sa și invocă disp. art. 499 alin. 3, art. 529, 530 alin 2 și 3 C. civ.
În dovedirea cererii s-a depus: chitanță plată onorariu avocat, împuternicire avocațială, act identitate, adeverința nr. 95/24.10.2014, certificat naștere, sentința civilă nr. 1168/15.04.2008 (f.4-10).
Prin rezoluția din 31.10.2014 în baza disp. art. 201 alin. 1 C. pr. civ. instanța a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor către pârât și s-au solicitat relații de la locul de muncă al pârâtului cu privire la veniturile nete realizate de acesta în ultimele 6 luni.
Astfel la data de 18.11.2014 S.C. Distrigaz Sud Rețele SRL a comunicat adresa nr. 8965/13.11.2014 (f. 25).
În conformitate cu prev. art. 205 C. pr. civ. pârâtul a formulat întâmpinare (f. 15) prin care a învederat că este de acord cu admiterea acțiunii însă a se ține seama la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere de disp. art. 529 C. civ. prin care se arată că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
Mai arată pârâtul că din înscrisurile depuse rezultă că este căsătorit, soția sa fiind șomeră, și are un credit la bancă pentru care achită lunar 679,36 lei.
Solicită pârâtul a se constatat că are obligații financiare și față de noua familie, și de altfel ambii părinții au obligația de a da întreținere în bani sau în natură copilului, astfel că și mama reclamantului are această obligație.
Pentru aceste considerente solicită a se stabili pensia de întreținere în cotă procentuală de 15% din venitul net lunar.
Întâmpinarea a fost comunicată reclamantului cu respectarea disp. art. 201 alin. 2 rap. la art. 206 alin. 1 C. pr. civ., reclamantul formulând un răspuns la întâmpinare (f. 30) prin care a arătat că solicitarea pârâtului nu poate fi primită, înscrisurile depuse de pârât și susținerile acestuia nu sunt motive suficiente pentru diminuarea cotei procentuale.
Menționează reclamantul că mama sa contribuie la întreținerea lui și are și aceasta un credit bancar.
În urma probelor administrate în cauză, Judecătoria Câmpina a pronunțat sentința civilă nr. 136/16.01.2015 prin care a admis acțiunea obligând pârâtul la plata pensiei de întreținere în cotă de 25% din venitul net realizat începând cu data promovării acțiunii până la terminarea studiilor de către reclamant, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 320 lei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 1168 pronunțată la data de 15.04.2008 de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._ (f. 9,10) s-a declarat desfăcută căsătoria dintre B. G. și B. E., iar reclamantul din prezenta cauză, B. A. G., minor fiind, a fost încredințat spre creștere și educare mamei.
Prin aceiași hotărâre judecătorească tatăl, B. G., a fost obligat la plata pentru minor a unei pensii de întreținere în cotă procentuală de 25 % din venitul net lunar al acestuia, până la majoratul fiului său.
Din certificatul de naștere al reclamantului (f. 8) rezultă că acesta a devenit major, împlinind la data de 26.09.2008 vârsta de 18 ani, conform art. 38 alin. 2 C. civ., însă este elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri ai Forțelor Aeriene „T. V.” din B., jud. B., astfel cum rezultă din adeverința nr. 94/24.10.2014 depusă la dosar (f.7).
Potrivit art. 516 din C. civ. există obligația de întreținere între rudele în linie dreaptă, obligație care subzistă atâta timp cât cel îndreptățit la întreținere se află în nevoie, neputându-se întreține din muncă sau din bunurile sale în sensul disp. art. 524 din C. civ.
Practica judiciară (Decizia de îndrumare nr. 2/1971 a Plenului fostului Tribunal Suprem) și literatura de specialitate au asimilat acestei stări și imposibilitatea de a munci a copilului major aflat în continuarea studiilor. Această incapacitate este prezumată și de legiuitor prin dispozițiile art. 84 alin. 1 lit. b din Legea pensiilor nr. 263/2010‚ privind durata acordării pensiei de urmaș pentru copiii care își continuă studiile, care limitează în timp această obligație până la împlinirea vârstei de 26 de ani.
De asemenea se au în vedere și disp. art. 499 alin. 3 C. civ. ce stabilesc că părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 ani.
Întrucât pârâtul nu mai are în întreține un alt copil, se au în vedere dispozițiile art. 529 alin. 2 din C. civ. potrivit cărora „Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil……..”.
Susținerea pârâtului potrivit căreia are obligații față de noua familie, acesta recăsătorindu-se la 01.03.2014, ca și faptul că plătește lunar un credit bancar, este mai puțin relevant față de interesul superior al copilului.
În primul rând instanța a constatat că pârâtul nu face dovada susținerii potrivit căreia soția sa este șomeră, iar în al doilea rând se constată că pârâtul realizează un venit net lunar peste media venitului mediu al salariaților, ajungând în unele luni a obține un venit de 6.331 lei.
În condițiile în care reclamantul locuiește cu mama sa și a fost încredințat acesteia, este evident faptul că aceasta se ocupă de îngrijirea acestuia, contribuind cu mult mai mult la întreținerea reclamantului decât pârâtul.
Interesul superior al copilului trebuie să primeze în toate aspectele referitoare la autoritatea părintească, iar conform art. 2 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 „…orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu ( al respectării și promovării drepturilor copilului) se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului, iar educația copilului reprezintă un aspect principal al copilului.
Așadar faptul că pârâtul are de achitat un credit bancar, contractat încă din 2008, constituie un aspect mai puțin relevant decât întreținerea propriului copil, iar prin achitarea unui procent de 25 % din venitul obținut nu este periclitată întreținerea noii familii, compusă de altfel din numai 2 persoane.
Astfel fiind, instanța a apreciat că acțiunea civilă formulată de reclamant fiind întemeiată, a admis-o și a dispus obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea reclamantului, în cotă de 25 % din venitul net lunar al acestuia, ce este angajat la S.C. Distrigaz Sud Rețele SRL și realizează un venit net lunar de 3.268 lei (f. 25), cu începere de la data promovării acțiunii (30.10.2014) și până la terminarea studiilor de către reclamant, fără a depăși vârsta de 26 de ani, iar față de disp. art. 453 C. pr. civ. l-a obligat să-i plătească reclamantului și cheltuielile de judecată în cuantum de 320 lei, reprezentând taxă timbru și onorariu avocat.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, în termen legal, pârâtul B. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că are o contribuție ce poate fi apreciată ca plată în natură prin faptul că domiciliul reclamantului este în locuința sa pentru care plătește împrumuturile contractate în timpul căsătoriei cu mama reclamantului pentru edificarea construcției, telefonul reclamantului și orice alte taxe pe care acesta e are de plătit.
Mai arată că instanța de fond nu a avut în vedere că reclamantul este elev al Școlii Militare de Maiștrii și Subofițeri a Forțelor Aeriene T. V., instituție care asigură în proporție de 90% întreținerea reclamantului, situație față de care trebuia avut în vedere atât persoana obligată la întreținere și mijloacele acesteia de a contribui la întreținere, cât și nevoile celui ce solicită întreținere.
In raport de motivele de apel, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, având în vedere că apelantul nu arata clar motivele pentru care considera netemeinica si nelegala hotărârea instanței de fond, respectiv care sunt criticile concrete aduse acesteia, ci reia pe scurt apărarea formulata la fond, invocând disp.art. 529 C.civ. în condițiile în care apelantul nu mai are copii in întreținere si „când întreținerea este datorata de părinte ea se stabilește pana la 1/4 din venitul sau net lunar pentru un copil...,,.
Susținerea apelantului ca are obligații fata de noua familie si faptul ca plătește un credit lunar este, așa cum arata si instanța de fond mai puțin relevant fata de interesul superior al copilului.
Consideră ca instanța de fond in mod corect a reținut ca achitarea creditului bancar constituie un aspect mai puțin relevant decât întreținerea copilului aflat in nevoie, cu atât mai mult cu cat apelantul realizează un venit net lunar peste media venitului mediu al salariaților.
înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către apelant respectiv graficul de rambursare, certificat de căsătorie, nu sunt suficiente pentru diminuarea cotei procentuale in stabilirea pensiei de întreținere la care acesta urmează sa fie obligat.
Arată ca instanța de fond a încuviințat apelantului proba cu înscrisuri, proba fiind concludenta si necesara soluționării cauzei, insa a respins in mod corect completarea probatoriilor cu interogatoriu si martori deoarece acestea din urma nu au fost solicitate prin întâmpinare.
Ca urmare, apelantul a fost decăzut din dreptul de a mai solicita probatorii, deoarece eventuala admitere a administrării lor ar fi dus la amânarea nejustificata a cauzei.
In legătura cu susținerea apelantului privind un pretins loc de munca al intimatului, aceasta este nereala, deoarece, intimatul asa cum am arătat in fata instanței de fond, este elev al Scolii Militare de Maiștri Militari si Subofițeri ai Forțelor Aeriene T. V. din loc.B. jud.Buzau, curs de zi, calitate in care, nu doar ca nu poate avea un ioc de munca, dar nici ca timp material nu ar avea posibilitatea desfășurării unei activități remunerate.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Obligația de întreținere este o îndatorire impusă de lege părinților de a asigura copiilor lor minori sau majori, aflați în continuarea studiilor, mijloacele necesare educării și pregătirii profesionale; având drept criterii orientative pentru stabilirea cuantumului pensiei, nevoia celui care pretinde întreținere și mijloacele celui care urmează a o plăti, după cum se arată în art. 529 C.civ.
Potrivit art. 499 alin (3) din Codul Civil „Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani”.
Așadar, legiuitorul a prezumat starea de nevoie în care se află, nu doar copilul minor, ci și copilul major aflat în continuarea studiilor și care nu realizează venituri proprii, până la împlinirea vârstei de 26 de ani. Prin urmare, nici copilul major, aflat în continuarea studiilor și care nu realizează venituri proprii, nu este ținut să facă dovada stării de nevoie în care se găsește, atunci când pretinde întreținere de la părinții săi aflați în viață.
Cât privește cuantumul pensiei de întreținere, plafoanele maxime ale întinderii pensiei de întreținere când aceasta este datorată de părinți sunt indicate în art.529, alin.2 C.civ, și sunt raportate la veniturile nete obținute de debitorul întreținerii.
Pentru că descendentul să beneficieze de pensie de întreținere după vârsta majoratului, art.499, alin.3 din Codul Civil impune trei condiții: să se afle în continuarea studiilor, să nu fi împlinit vârsta de 26 de ani și să nu realizeze venituri proprii. Așadar, unde legea nu distinge, nici noi nu putem distinge, iar până la împlinirea vârstei de 26 de ani, reclamanta pârâtă poate beneficia de pensie de întreținere de la părinți, cu condiția de a nu obține venituri proprii și de a urma cursurile unei forme de învățământ.
Ori, în mod corect prima instanță a apreciat ca fiind temeinică acțiunea, susținerile apelantului potrivit cu care intimatul ar realiza venituri fiind nedovedite.
Mai mult decât atât, apelantul s-a mulțumit doar a face anumite susțineri în cuprins cererii de apel, fără a depune vreun înscris în dovedire.
Este adevărat faptul că intimatul este elev al unei școli militare, însă această situație nu echivalează cu o exonerare a apelantului de la plata obligației legale.
Nevoile intimatului nu se limitează doar la asigurarea cazării și a hranei, ci și la pregătire profesională și educație, astfel că o astfel de obligație din partea apelantului subzistă, în continuare.
Pe de altă parte, împrejurarea că soția apelantului ar fi șomeră și ar avea datorii la bănci, nu este de natura a diminua cuantumul pensiei de întreținere, existând această obligație în sarcina apelantului.
Pentru toate aceste motive, având în vedere și dispozițiile art.480 cod pr. Civ., Tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul – pârât B. G., având CNP_, domiciliat în B., ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 136/16.01.2015 pronunțate de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimatul – reclamant B. A. G., având CNP_, domiciliat în B., ., județul Prahova, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. R. A. G. H.
Grefier,
A. D.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. R.M./tehnored. A.L.E.
ex./04.06.2015
d.f. nr._ - Judecătoria Câmpina
j.f. Ș. M. A.
← Nulitate/anulare act. Sentința nr. 1445/2015. Tribunalul PRAHOVA | Pensie întreţinere. Decizia nr. 2037/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
---|