Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1282/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1282/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 1282/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P. - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1282
Ședința publică din data de 25.09.2013
PREȘEDINTE: P.-A. A.
JUDECĂTORI: Ș. O. C.
: M. C. A.
GREFIER: N. L. E.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții-reclamanți I. A. și I. R., domiciliați în S., ., jud. P., împotriva sentinței civile nr. 1375/3.05.2013, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimații-pârâți ORAȘUL B., P. P., cu sediul în B., ., jud. P., și P. JUDEȚEULUI P., cu sediul în Ploiești, ., jud. P..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-reclamant I. A. personal și asistat de avocat M. S. B., care reprezintă și recurenta-reclamantă I. R., lipsind intimații-pârâți.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul recurenților-reclamanți, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apărătorul recurenților-reclamanți, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei la aceiași instanță în vederea continuării judecății, având în vedere că acțiunea reclamanților se întemeiază pe disp. art. 36 pct. 3 din Legea nr. 18/1991, privind constituirea dreptului de proprietate cu referire la Prefect și Primărie, dar și pe disp. art. 36 pct. 6 din același act normativ, potrivit cărora „atribuirea în proprietate a terenurilor…se face prin ordin al prefectului la solicitarea primarilor..”, ceea ce reprezintă o excepție de la regula Legii nr. 18/1991, astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată de instanța de fond, a fost admisă în mod greșit, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._ la data de 31.01.2013, reclamanții I. A. și I. R. au chemat în judecată Orașul B. prin P. și P. Județului P., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/10.05.2000, precum și a procesului verbal de punere în posesie pentru terenul de 0,624 ha, situat în B., ., jud.P., întrucât suprafața înscrisă în titlu, respectiv în procesul verbal de punere în posesie, nu corespunde realității din teren, ceea ce face imposibilă intabularea proprietății.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că în anul 1984 au cumpărat un imobil, în orașul B., ., compus din teren și casă. Terenul aferent construcției a trecut in proprietatea statului iar, după apariția legii fondului funciar, au solicitat constituirea dreptului de proprietate pentru terenul pe care îl foloseau în exclusivitate de la data cumpărării lui. Potrivit actelor pe care le dețin terenul măsura 625 m.p., doar că in realitate el măsoară 678 m.p. Au mai învederat reclamanții că diferența de suprafață nu provine din vreo extindere sau denaturare a hotarelor existente la data preluării proprietății, ci din simpla aplicare a tehnologiilor avansate în măsurarea suprafețelor de teren. Terenul se află si în prezent în aceleași limite de proprietate, așa cum l-au preluat în anul 1984, singura modificare fiind aceea provenită din îndreptarea pantei terenului.
În aceste condiții, consideră aplicabile în speță disp. art.977 C.civ. raportat la disp art.23 pct.21 din Legea fondului funciar așa cum a fost ea modificată, având în vedere ca reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în baza art. 36 pct.3 din aceeași lege iar voința reală a părților a fost aceea de a se atribui terenul în limitele de folosință pe care le aveau. Având în vedere faptul că suprafața deținută este alta decât cea înscrisă în titlul de proprietate solicită constatarea nulității titlului invocat si obligarea pârâtelor, potrivit competențelor ce le revin, să emită un nou titlu de proprietate care să cuprindă suprafața reala a terenului pe care îl dețin.
În drept, a invocat art.977 C.civ. raportat la disp art.23 pct.21, art. 36 pct.3 din Legea fondului funciar.
Pârâtul Orașul B. prin P. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a orașului B. prin primar. În motivarea excepției, a arătat că potrivit art.52 alin.2 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, comisia județeană si locala, prin derogare de la codul de procedura civila, au calitate procesuala pasiva si activa. In condițiile in care obiectul dosarul il formează constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/I0.05.2000, consideră ca are calitate procesuala pasiva Comisia Locala B. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar.
Pe fondul cauzei, au arătat că nu se opun admiterii acțiunii, in sensul constatării nulității absolute a titlului de proprietate si emiterea unui nou titlu care sa cuprindă suprafața reala a terenului pe care îl dețin reclamanții, in condițiile in care din probele administrate rezulta ca limitele proprietății nu au fost modificate si nu sunt afectate proprietățile vecine (inclusiv domeniul public), aspect învederat prin cererea de chemare in judecata.
Pârâtul a mai învederat că reclamanții au dobândit, prin contractual de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.497/15.02.1984 si decizia nr.753/ 1989 a Tribunalului P., un drept de proprietate asupra construcției situata in B., ., jud. P., pe un teren in suprafața de 625 mp. Conform art.36 alin.3 din legea fondului funciar, prin Ordinul nr.559/1991 a Prefectului județului P., s-a constituit dreptul de proprietate in favoarea celor doi reclamanți pentru suprafața de 624 mp, așa cum se menționa in actele de proprietate sus menționate. Ulterior a fost eliberat si titlul de proprietate nr._/10.05.2000 pentru aceeași suprafața situata in B., T28, P606/1, jud. P., având ca vecinătăți pe o latura . celelalte laturi G. Sarmiza S..
In drept, a invocat dispozițiile art. 115-118 Cod proc.civ.
Pârâtul P. Județului P. nu a formulat întâmpinare.
La termenul de judecată de astăzi instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. Județului P..
P. sentința civilă nr. 1375/10.05.2013 Judecătoria Câmpina a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Orașul B. prin P., invocată de acesta prin întâmpinare, și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. Județului P., invocată de instanță din oficiu, dispunând respingerea acțiunii reclamanților, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit art.52 din Legea nr.18/1991 „(1) In sensul prezentei legi, comisia locala este autoritate publica cu activitate administrativa, iar comisia județeana este autoritate publica cu autoritate administrativ - jurisdicțională.
(2) Comisia județeana si cea locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozițiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat”.
Raportat la dispozițiile legale mai sus menționate, s-a reținut că în litigiile funciare calitate procesuală pasivă au Comisiile locale si județene de fond funciar, iar nu unitatea administrativ – teritorială și nici prefectul, care are doar calitatea de reprezentant legal al comisiei județene.
Așadar, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. JUDEȚULUI P., invocată de instanță din oficiu și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Orașul B. prin P., invocată de acesta prin întâmpinare, și a respins cererea ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamanții I. A. și I. R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, în mod greșit, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți, excepție ridicată din oficiu.
În motivarea cererii de recurs, reclamanții au învederat că, așa cum au arătat în cererea introductivă de instanță, potrivit dispozițiilor art.36 pct. 3 din Legea nr. 18/1991 republicată, li s-a constituit un drept de proprietate, pe o anumită suprafață de teren, suprafață care nu corespunde cu cea real existentă .
Potrivit disp. Art. 36 pct. (6) din legea fondului funciar," atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute la alin (2)-(5), se va face prin ordin al prefectului, la propunerea primarilor, făcuta pe baza verificărilor situației juridice a terenurilor".
Având în vedere faptul că titlul de proprietate s-a emis ca urmare a ordinului prefectului, iar acesta a emis ordinul la propunerea primarului, ambii însă ca reprezentanți ai instituțiilor pe care le conduc, considerăm că tot ei trebuie să fie obligați atât la anularea actului dedus judecății cât și la întocmirea documentației, emiterea ordinului și eliberarea titlului potrivit situației de fapt existente.
Situația este una derogatorie de la dispozițiile generale ale Legii 18/1991 si se aplică doar situațiilor strict delimitate de art.36 pct. (2)-(5) .
Având în vedere aceste aspecte, în mod greșit, instanța de fond a admis excepțiile, impunându-se admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța de fond competentă, respectiv Judecătoria Câmpina,
În drept, au fost invocate prevederile art. 36 din Legea fondului funciar.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului P. sub același număr unic de dosar, iar intimatele, legal citate, nu au depus întâmpinări și nici nu s-au prezentat în fața instanței de control judiciar la termenele de judecată.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de reclamanți, a dispozițiilor legale incidente, precum și sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art.3041 c.pr.civ., tribunalul apreciază că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Calitatea procesuală reprezintă una dintre condițiile esențiale de exercițiu al oricărei acțiuni civile, reclamantul care pornește acțiunea trebuind să justifice atât calitatea sa procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei/persoanelor chemate în judecată.
Calitatea procesuală pasivă presupune verificarea identității dintre persoana chemată în judecată și aceea care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
În cauza de față, prin demersul procesul inițiat, recurenții-reclamanți au investit prima instanță cu o acțiune în constarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/10.05.2000, emis de Comisia Județeană P. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, și a procesului-verbal de punere în posesie nr.618/21.02.2000, întocmit de Comisia Locală a or.B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, privind suprafața de 0,624 ha teren situat în or. B., ., jud. P..
Este adevărat că reclamanții au beneficiat de măsura reparatorie a constituirii dreptului de proprietate potrivit prevederilor art.36 alin.3 din Legea nr.18/1991, republicată, modificată și completată, în baza Ordinului Prefectului jud.P. nr.559/1991, la propunerea Primăriei or.B., pe baza verificării situației juridice a terenului cu suprafața de 624 m.p. (filele 19-22 dosar fond)
Tribunalul constată că, atât întocmirea propunerii Primăriei or.B., cât și emiterea Ordinului Prefectului Jud.P., au natura juridică a unor operațiuni administrative prealabile, fără a fi fost atacate, pe calea acțiunii deduse spre soluționare, de către recurenții-reclamanți.
Practic, în baza acestora, s-a trecut la etapa următoare, a punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate, operațiuni de competența Comisiei Locale a or.B., ce a întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr.618/21.02.2000, și, respectiv, Comisiei Județene P. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, ce a emis titlul de proprietate nr._/10.05.2000 .
Pe cale de consecință, în mod justificat, prima instanță a reținut incidența prevederilor art.52 din Legea nr.18/1991, actualizată, care conferă comisiei județene si comisiei locale, în limitele competentei lor si prin derogare de la dispozițiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, în litigiile generate de punerea în aplicare a acestui act normativ.
Cum acțiunea promovată de reclamanți trebuie să fi soluționată în contradictoriu cu emitenții actelor atacate, în baza art.312 alin.1 cu aplicarea art.137 alin.1 cod procedură civilă, coroborate cu art.52 din Legea nr.18/1991, actualizată, tribunalul va respinge recursul declarat de I. A. și I. R. împotriva sentinței civile nr. 1375/3.05.2013, pronunțate de Judecătoria Câmpina, ca fiind nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți I. A. și I. R., domiciliați în S., ., jud. P., împotriva sentinței civile nr. 1375/3.05.2013, pronunțate de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimații-pârâți ORAȘUL B., P. P., cu sediul în B., ., jud. P., și P. JUDEȚEULUI P., cu sediul în Ploiești, ., jud. P., ca nefondat
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 25.09.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. P.-A. O. C. Ș. C. A. M.
GREFIER
L. E. N.
operator date cu caracter personal 5595
red.PAA/ tehnored.PAA
2 ex./04.03.2014
d.f._ Judec. Campina,
j.f. L. A.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2308/2013.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1433/2013. Tribunalul... → |
|---|
