Fond funciar. Decizia nr. 1345/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1345/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 1345/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1345
Ședința publică din data de 28.10.2014
PREȘEDINTE - A. G. H.
JUDECĂTORI - G. M.
- N. C.
GREFIER - R. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentele – interveniente D. F., domiciliată în Ploiești, ., ., . și A. E., domiciliată în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, ambele cu domiciliul ales la C.. Av. Sbarcea C. L. din B., Piața Daciei, ., ., jud. B. împotriva sentinței civile nr. 2910/04.03.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații O. M., T. C. E. și O. F. L., toate cu domiciliul ales la C.. Av. I. R. din Ploiești, .. 12, .. 6, ., O. N. I., domiciliat în Râmnicu V., ., ., ., O. M. M., O. G. F. și O. R. M., toți domiciliați în com. P. Noi, .. 194, jud. Prahova, U. C. S., domiciliată în com. P. Noi, ., Y. O. V., cu domiciliul ales la J. G. din com. P. Noi, .. Prahova, intimatele – pârâte C. LOCALĂ DE F. F. D. C. PRIMĂRIEI COMUNEI P. NOI, cu sediul în .. Prahova și C. JUDETEANĂ DE F. F. D. C. PREFECTURII PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, jud. Prahova și intimata – reclamantă J. G., domiciliată în .. Prahova.
Cererea scutită de taxă judiciară de timbru si timbru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimatele O. M., personal și asistată de av. I. R., T. C. E. și O. F. L., reprezentate de av. I. R., intimata O. M. M., personal și intimata – reclamantă J. G. reprezentată de av. I. N., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Prin serviciul Registratură s-a depus la dosarul cauzei cerere formulată de apărătorul intimatei C. Locală P. Noi de F. F., av. S. C. prin care solicită acordarea unui termen de judecată pentru când i se vor comunica motivele de recurs si a pregăti apărarea.
Tribunalul pune în discuția părților cererea formulată de apărătorul intimatei C. Locală P. Noi de F. F., av. S. C. prin care solicită acordarea unui termen de judecată.
Intimatele O. M., T. C. E. și O. F. L. și intimata - reclamantă J. G., prin apărători, învederează că se opun cererii formulată de av. S. C. prin care solicită acordarea unui termen de judecată pentru a lua la cunoștință de motivele de recurs.
Tribunalul, având în vedere cererea formulată de apărătorul intimatei C. Locală P. Noi de F. F. prin care solicită acordarea unui termen de judecată pentru a lua la cunoștință de conținutul motivelor de recurs și a pregăti apărarea, motivat de faptul că nu i-au fost comunicate motivele de recurs, o respinge ca neîntemeiată, întrucât, pe de o parte, potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare intimata C. Locală P. Noi de fond funciar a primit citația la data de 23.09.2014, astfel încât, se apreciază că a avut timpul material necesar pregătirii apărării, iar pe de altă parte, potrivit mențiunilor inserate în cuprinsul procesului - verbal de îndeplinire a procedurii de citare se constată că intimata C. Locală P. Noi de fond funciar a fost citată cu o copie a motivelor de recurs.
Intimatele O. M., T. C. E. și O. F. L., prin apărător, depun la dosarul cauzei întâmpinare care are caracterul de note scrise.
Tribunalul ia act că intimatele O. M., T. C. E. și O. F. L., în calitate de moștenitoare a defunctului O. G., prin apărător, au depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care au invocat excepția inadmisibilității recursului în raport de decizia civilă nr.1594/ 26.11.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, iar în ceea ce privește criticile formulate pe calea motivelor de recurs, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Pe rând, părțile prin apărători învederează instanței că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză și solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile părților, prin apărători în sensul de mai sus, în temeiul disp. art.150 C.pr.civ., constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimatele O. M., T. C. E. și O. F. L., prin apărător, având cuvântul pe fondul cauzei, solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, având în vedere că, în primul ciclu procesual, s-a dispus respingerea recursului ca fiind tardiv formulat, astfel încât, intervenientele nu mai puteau formula, pe fond, după casare, motiv pentru care apreciază că prezentul recurs este inadmisibil.
Totodată arată că, o altă critică, se referă domiciliul la care s-au comunicat actele de procedură ale intervenientelor D. F. și A. E., în sensul că nu s-a avut în vedere domiciliul ales la C.. Av. S. C. L., însă recursul a fost respins ca tardiv formulat, nefiind formulate critici pentru nelegala citare, astfel încât, hotărârea judecătorească este irevocabilă.
Mai arată intimatele O. M., T. C. E. și O. F. L., prin apărător, că intervenientele au semnat procesul - verbal de îndeplinire a procedurii de citare la adresele indicate, astfel încât, procedura de citare a fost legal îndeplinită si, mai mult, instanța după casare, judecând cauza pe fond a respins cererea de intervenție motivat de faptul că intervenientele nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate chiar dacă se susține că a mai existat o cerere de intervenție ce nu ar fi fost pusă în discuția părților, iar instanța nu s-ar fi pronunțat, susținere neconformă cu realitatea, deoarece la fila 149 dosar fond se află încheierea din care rezultă că a fost pusă în discuția părților și respinsă ca inadmisibilă, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefundat; cu cheltuieli de judecată.
Intimata – reclamantă J. G., prin apărător, având cuvântul pe fondul cauzei respingerea recursului ca nefondat, întrucât, în cuprinsul motivelor de recurs se face vorbire de împuternicire legală, fără însă a se depune la dosar un mandat de reprezentare, astfel încât, cererea de recurs este informă, fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală.
Mai arată intimata – reclamantă, prin apărător, că nu se invocă textul de lege prevăzut de disp. art.304 C.pr.civ. care vizează legalitatea hotărârii instanței de fond și, concluzionând, arată că înțelege să invoce excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Mai învederează intimata – reclamantă că, potrivit încheieri din data de 20.04.2012 aflată la f.27, cererea de intervenție formulată de intervenientele D. F. și A. E. a fost pusă în discuția părților și admisă în principiu, iar faptul că se invocă excepția lipsei calității procesuale este lipsită de fundament, motiv pentru care solicită respingerea recursului; cu cheltuieli de judecată
Intimata O. M. având cuvântul pe fondul cauzei solicită respingerea recursului declarat de recurentele, ca nefondat.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ 2011, reclamanta J. G. a chemat în judecată pe pârâtele C. Locală de F. F. . C. Județeană de F. F. Prahova solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a titlurilor de proprietate nr.49/23.07.2002 și nr.284/21.04. 2004 ca nelegale, fiind emise cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor Legii nr.18/1991, în cazul admiterii primului petit al cererii, să se dispună anularea parțială a H.C.J. nr.1973/02.03.2000 și nr.87/15.08.1991 și în cazul admiterii, să se dispune obligarea pârâtelor la reconstituirea dreptului de proprietate al defunctului autor A. C., pe numele său, ca singur moștenitor cu vocație succesorală care a valorificat acest drept și care, în condițiile legii, a cerut reconstituirea dreptului de proprietate funciară al acestuia.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că defunctul autor A. (Antonica) C. a avut un singur descendent, pe mama sa, născută la data de 18.06.1929 - A. E., devenită O. E., prin căsătorie, iar din relația de căsătorie a rezultat reclamanta, precum și alți patru frați O. G., O. V., O. N. și O. I..
Reclamanta a precizat că, la data intrării în vigoare a Legii nr.18/1991, bunicul său matern - A. C. și unicul său descendent - O. E. care este mama sa, erau decedați, singurii moștenitori cu vocație succesorală la averea lui A. (A.) C. fiind A. I., în calitate de soție supraviețuitoare și cei cinci copii ai lui O. E., nepoți de fiică predecedată ai lui A. (A.) C..
Reclamanta a mai susținut că, prin cererea înregistrată sub nr.1879/19. 03.1991, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.18/1991, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru defunctul său bunic - A. C., pentru o suprafață totală de 9,44 ha., la cerere anexând copia certificatului de căsătorie, a certificatului de naștere, declarație și cerere semnate de moștenitori.
Reclamanta a apreciat că, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991, se face numai la cerere, iar reclamanta a fost singurul moștenitor ai lui A. C. care a solicitat, în mod expres, prin cererea nr.1879/19.03.1991, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile deținute de acesta înainte de cooperativizare, în mod nelegal, au fost emise titlurile de proprietate nr.49/23.07.2002 și nr.284/21.04.2004 pe numele mamei sale - O. E. și al soției supraviețuitoare - A. I., în situația în care aceste două persoane nu au formulat cerere în condițiile legii, O. E. fiind decedată la apariția Legii nr.18/1991.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. III lit. a) din Legea nr. 169/1997 și art.8 alin 2 din Legea nr.18/1991, solicitând în temeiul art.242 C.pr.civ., judecarea cauzei și în lipsă.
Anexate acțiunii s-au depus înscrisuri, respectiv: titlul de proprietate nr. 49/23.07.2002 și certificatul de naștere al lui O. G..
La data de 09.05.2011 s-a depus de către C. Locală de F. F. P. Noi documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate constând în: cererile înregistrate sub nr.1876/19.03.1991, nr.1877/19.03.1991, nr.1878/19.03.1991, nr.1879/19.03.1991, Anexa nr.3 P. Noi, Anexa nr.3 Valea D., registrul agricol anii 1959 - 1963 O. N., registrul agricol 1959 - 1963 O. I., registrul agricol 1959 - 1963 A. C., H.C.J. nr.87/1991 și acte de stare civilă.
La data de 12.05.2011 s-a depus de către C. Județeană de F. F. Prahova în copie certificată pentru conformitate cu originalul H.C.J. nr. 1973/02.03.2000 și procesul - verbal al ședinței, precum și H.C.J. nr.87/15.08. 1991 și procesul - verbal al ședinței.
La data de 25.05.201,2 numitele O. M., T. C. E. și O. F. L. au formular cerere de intervenție în interes propriu și cerere de chemare în judecată a altor persoane, arătând că autorul comun al reclamantei J. G. și al acestora - defunctul A. (A.) C. a avut un singur descendent - O. E. care, la rândul său, a avut 5 copii, și anume J. G., O. I., O. N. - decedat și O. G. - decedat, intervenientele având calitate de moștenitoare ale acestuia, în calitate de soție, respectiv fiice.
Au menționat că autoarea comună - defuncta O. E. nu a decedat înainte de apariția Legii nr.18/1991, cum greșit s-a arătat în cererea de chemare în judecată, ci la data de 27.07.1993, potrivit certificatului de deces . nr._, astfel că, O. E. care este singura moștenitoare a defunctului A. C., mai precis, fiica acestuia, trăia la momentul apariției Legii nr. 18/1991 și, în raport de aceste aspecte, corect titlul de proprietate a fost emis pe numele numitei O. E., în calitate de moștenitoare a lui A. (A.) C., terenurile reconstituite în baza titlului de proprietate nr.49/ 23.07.2002, precum și cele din titlul de proprietate nr.284/21.04.2004 urmând a fi împărțite, în cote egale, de către toți moștenitorii def. O. E., aceste fiind motivul pentru care au solicitat introducerea în cauză, în calitate de intervenienți forțați și a celorlalți moștenitori ai defunctei, respectiv: O. I. - fiu, O. V. - fiu, moștenitorii def. O. N., respectiv: O. M., O. S., O. F. .
Față de aceste considerente, intervenientele au arătat că nu sunt de acord cu solicitarea reclamantei în sensul întocmirii unor noi titluri de proprietate numai pe numele său, în calitate de pretinsă unică moștenitoare a def. A. (A.) C., cele două titluri de proprietate contestate fiind corect emise pe numele autoarei comune - O. E., în calitate de fiică a def. A. (A.) C..
Cu privire la excluderea din titlu a numitei A. G. I. care a fost cea de a doua soție a defunctului A. (A.) C., aceștia neavând moștenitori direcți, intervenientele au învederat că nu cunosc dacă această persoană a formulat sau nu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după apariția Legii nr.18/1991, astfel că, în măsura în care A. G. I. nu a urmat procedura instituită de legea, sunt de acord să fie exclusă din titlurile de proprietate în discuție, reconstituirea urmând a se face numai numitei O. E., în calitate de unică moștenitoare - fiică a defunctului A. (A.) C..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.49 și urm. C.pr.civ.
Prin fax s-a depus cerere de intervenție în interes propriu formulată de numitele D. F. și A. E., solicitând instanței admiterea în principiu a acestei cereri și, pe fond, să se constate că defuncta A. I., în calitate de succesoare a defunctului A. C., este indicată în mod legal în titlurile de proprietate, urmând a se constata faptul că titlurile de proprietate a căror anulare se solicită au fost emise pentru defunctul A. C., cu moștenitorii săi - A. I., soția supraviețuitoare și O. E., fiica lui A. C..
Interesul propriu este acela de a-și proteja dreptul la succesiune și a asigura că întreaga masă succesorală de pe urma defuncților A. C. și A. I. să fie legal dezbătută, întrucât, prin acțiunea promovată se încearcă a se încălca un drept consfințit prin lege și Constituție, dreptul de proprietate și la a succeda.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.49 C.pr.civ.
La termenul de judecată de la data de 27.05.2011, s-a dispus, în temeiul art.1551 C.pr.civ., suspendarea judecății cauzei pentru neîndeplinirea de către reclamanta a obligațiilor stabilite de instanță prin încheierea de ședință de la data de 15.04.2011, constatând că desfășurarea normală a procesului este împiedicată în acest fel din vina părții reclamante.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, reclamanta J. G. a declarat recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, iar prin decizia civilă nr. 61/17.01.2012, Tribunalul Prahova a admis recursul, a casat în tot încheierea recurată și a trimis cauza la Judecătoria Ploiești, în vederea continuări judecăți.
La termenul de judecată de la data de 20.04.2012, a fost admisă în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de numitele D. F. și A. E., iar la data de 18.05.2012, a fost admisă cererea de intervenție în interes propriu a numitelor O. M., T. C. E. și O. F. L., fiind încuviințată și cererea de introducere în cauză, în calitate de intervenienți forțați, a moștenitorilor defunctei O. E., indicați în cuprinsul cererii depuse la f.78 și urm., respectiv: O. I., O. V. și O. N. - decedat având ca moștenitori: O. M., O. S. și O. F..
La termenul de judecată de la data de 12.10.2012, reclamanta a precizat cererea de chemare în judecată în sensul că numele corect al intervenientei este O. M. M., iar numele intervenientului O. V. este Y. O. V., partea fiind reprezentată de reclamanta J. G., potrivit procurii încheiate la data de 22.09.1997.
La același termen de judecată, a fost respinsă, motivat, în principiu cererea de intervenție în nume propriu formulată de către numitul S. M..
Prin sentința civilă nr._/26.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantă, constatându-se nulitatea absolută parțială a Hotărârilor nr.87/15.08.1991 și nr.1973/02.03. 2000 emise de pârâta C. Județeană Pentru Stabilirea Drepturilor De Proprietate Asupra Terenurilor Prahova, în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate pe numele moștenitorilor def. A. C., precum și nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr.49/23.07.2002 și nr. 284/21.04.2002 emise de aceeași pârâtă, fiind respinsă în rest acțiunea și în rest cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele O. M., T. C. E. și O. F. L. și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele D. F. și A. E..
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, intervenientele în nume propriu D. F., A. E., O. M., T. C. E. și O. F. L. și reclamanta J. G., astfel încât, prin decizia civilă nr.1549/26.11.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, a fost admisă excepția tardivității recursului declarat de recurentele - interveniente în nume propriu și a fost respins recursul declarat de acestea, ca tardiv formulat, au fost admise recursurile declarate de recurentele O. M., T. C. E. și O. F. L. și de recurenta - reclamantă J. G., a fost casată sentința recurată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, reținându-se că instanța de fond a soluționat numai parțial cererile cu care a fost investită, având în vedere că nu a arătat, în conținutul sentinței recurate, dacă pentru cele două titluri de proprietate se dispune constarea nulității absolute în totalitate sau doar parțial.
D. modalitatea în care a fost soluționată cererea recurentei - reclamante nu poate fi trasă concluzia că aceasta a fost soluționată în mod concret, având în vedere că s-a solicitat constarea nulității absolute parțiale a titlurilor de proprietate nr.87/15.08.1991 și nr.1973/02.03.2000.
Instanța de control judiciar a mai constatat că, în mod greșit, s-a reținut și faptul că, atâta timp cât trăia mama recurentei - reclamante O. E., aceasta nu putea avea calitatea de moștenitor legal al defunctului A. C., având în vedere prevederile exprese ale art.8 alin.2 din Legea nr.18/ 1991, de prevederile acestei legi beneficiind, în condițiile legii, moștenitorii acestora.
Pe de altă parte, în considerentele sentinței recurate, instanța de fond a reținut că este întemeiată susținerea recurentelor - interveniente, în sensul că reconstituirea pe numele defunctei A. I. care nu a formulat cerere de reconstituire este lovită de nulitate și a admis în parte cererea de intervenție, pentru ca, în dispozitiv, să dispună admiterea în parte a cererii de intervenție și respingerea în rest a cererii de intervenție în interes propriu formulată de cele trei interveniente, fără să motiveze, în concret, conform dispozițiilor Legii nr.18/ 1991 temeiul aceste respingeri.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost reînregistrată sub nr._ la data de 09.01.2014.
În urma probei cu înscrisuri administrată în cauză, Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr.2910/04.03.2014 prin care a admis atât acțiunea formulată de reclamantă, cât și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele în interes propriu O. M., T. C. E. și O. F. L., constatându-se nulitatea absolută parțială a Hotărârilor nr.87/15.08.1991 și nr.1973/02.03.2000 emise de pârâta C. Județeană de F. F. Prahova, precum și nulitatea absolută parțială a titlurilor de proprietate nr.49/23.07.2002 și nr.284/21.04.2002 în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate pe numele moștenitoarelor defunctului A. C., și anume defunctele A. G. I. și O. E..
Prin aceeași sentință a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele în interes propriu D. F. și A. E., fiind obligată pârâta C. Locală de F. F. P. Noi la întocmirea unei noi documentații, iar pârâta C. Județeană de F. F. Prahova la eliberarea unor noi titluri de proprietate, pe numele reclamantei J. G., ale lui O. N. N., O. N. I. și O. G., ultimul având ca moștenitori pe O. M., T. C. E. și O. F. L., care au autor comun pe A. (A.) C..
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, la data de 23.07.2002, s-a emis titlul de proprietate nr.49, pe numele A. G. I. și O. E., în calitate de moștenitoare ale defunctului A. C., pentru suprafața totală de teren de 1 ha. cu destinație forestieră, situată pe raza .. Prahova, iar la data de 21.04.2004, s-a emis titlul de proprietate cu nr. 284, pe numele A. I. și O. E., în calitate de moștenitoare ale defunctului A. C., pentru suprafața totală de teren de 3,6032 ha. pe raza satului P. Noi, .. Prahova.
Reconstituirea dreptului de proprietate, în numele defunctului A. C., s-a făcut ca urmare a cererilor depuse la .. Prahova de către O. N. G. - cererea nr.1876/19.03.1991; O. N. – cererea nr.1877/19.03.1991; O. N. I. – cererea nr. 1878/19.03. 1991 și J. N. G. – cererea nr.1879/19.03.1991, potrivit documentației depuse de pârâta C. Locală P. Noi și adresei nr.4180/05.05.2011, prin validarea propunerilor de reconstituire de către pârâta C. Județeană Prahova, prin Hotărârile nr.87/15.08.1991 și nr.1973/02.03.2000.
Potrivit art.8 alin.3 din Legea nr.18/1991, modificată, „Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere…”, iar potrivit H.G. nr.860/2005, art.11 alin.1 „stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoana îndreptățită. Când sunt mai mulți moștenitori cererea se poate face și în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.”
Instanța de fond a constatat că titlurile de proprietate au fost emise pe numele A. G. I. și O. E., în calitate de moștenitoare ale defunctului A. C. și, având în vedere înscrisurile aflate la dosar, s-a reținut că cele două titulare menționate nu au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul deținut de defunctul A. C., astfel că susținerea reclamantei în sensul că titlurile de proprietate și hotărârile Comisiei Județene Prahova care au validat reconstituirile sunt lovite de nulitate potrivit art. III, lit. a) din Legea nr.169/1997, fiind emise pe numele unor persoane care nu au formulat cereri de reconstituire, este întemeiată, fiind admisă acțiunea sub acest aspect.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamanta J. G., constatând nulitatea absolută parțială a Hotărârilor nr.87/15.08.1991 și nr.1973/02.03.2000 emise de pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor Prahova, în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate pe numele moștenitoarelor def. A. C., A. G. I. și O. E., constatând totodată și nulitatea absolută parțială a titlurilor de proprietate nr.49/23.07. 2002 și nr.284/21.04.2002 emise de aceeași pârâtă.
Instanța a mai constatat că O. E. era mama reclamantei și fiica def. A. C., conform actelor de stare civilă, decedând la data de 27.07.1993, potrivit certificatului de deces nr.1136/ 29.07.1993 și, cum și instanța de control judiciar a reținut, reclamanta J. G. avea calitate de moștenitor la momentul formulării cererii de reconstituire de pe urma def. A. C. - bunicul matern, având în vedere disp. art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991, indiferent dacă mama sa trăia sau nu la momentul depunerii cererii de reconstituire, astfel că cererea reclamantei de obligare a pârâtelor - comisii la reconstituirea dreptului de proprietate a fost admisă, alături de O. N. N., O. N. I. și O. G., ultimul cu moștenitori O. M., T. C. E. și O. F. L., cu precizarea că, O. V. nu a formulat cerere de reconstituire, astfel că titlul de proprietate nu se va elibera pe numele acestuia.
Analizând cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele O. M., T. C. E. și O. F. L., instanța de fond a constatat că acestea sunt moștenitoare legale ale def. O. G., fiul def. O. E. și au solicitat admiterea în parte a acțiunii, menținerea titlurilor de proprietate ca fiind corect emise pe numele def. O. E. și constatarea nulității absolute parțiale a acestor acte, în ceea ce privește reconstituirea și pe numele def. A. I., care nu a formulat cerere de reconstituire.
Având în vedere că titlurile de proprietate nr.49/23.07.2002 și nr.284/21. 04.2004 emise pe numele A. G. I. și O. E., în calitate de moștenitoare ale defunctului A. C., sunt lovite de nulitate absolută parțială, fiind eliberate pe numele unor persoane care nu au formulat cereri de reconstituire și că Hotărârile nr.87/15.08.1991 și nr.1973/02.03.2000 ale Comisiei Județene Prahova sunt lovite de nulitate absolută parțială, respectiv cu privire la reconstituirile dreptului de proprietate de pe urma def. A. C., aceste reconstituiri fiind validate pe numele unor persoane care nu au formulat cereri de reconstituire, respectiv A. G. I. și O. E., potrivit art. III, lit. a) din Legea nr.169/1997, instanța de fond a admis cererea de intervenție, reținând ca întemeiată susținerea că reconstituirea pe numele def. A. I., care nu au formulat cerere de reconstituire, este lovită de nulitate.
Totodată, prima instanță a reținut că cererea intervenienților, în sensul de a menține titlurile de proprietate ca fiind corect emise pe numele def. O. E., reprezintă în fapt și în drept apărări care nu au înrâurire asupra fondului cererii lor de constatare a nulității parțiale a titlurilor, atâta timp cât autorul lor - O. G. a formulat cerere de reconstituire, cu respectarea condițiilor legale.
Prin prisma motivelor admiterii cererii de chemare în judecată, s-a reținut că și cererea de intervenție este întemeiată, iar în privința corectitudinii emiterii titlurilor de proprietate pe numele def. O. E., aceasta reprezintă doar apărări menite să justifice propria calitate a intervenienților, care însă nu împietează asupra fondului cererii lor.
Același este considerentul pentru care instanța de fond a constatat că titlurile de proprietate atacate sunt lovite de nulitate absolută parțială, iar nu totală, respectiv că și moștenitorilor lui O. E., prin O. G., li se cuvine dreptul de proprietate, chiar dacă în fapt, titlurile vor fi înlocuite în tot.
În concluzie, constatând nulitatea absolută parțială a Hotărârilor nr.87/ 15.08.1991 și nr.1973/02.03.2000 emise de pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor Prahova, în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate pe numele moștenitorilor def. A. C. și nulitatea absolută parțială a titlurilor de proprietate nr.49/ 23.07.2002 și nr.284/21.04.2002 emise de aceeași pârâtă, a fost admisă această cerere de intervenție.
Față de cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele D. F. și A. E., instanța de fond a apreciat că, prin decizia civilă nr.1549/26.11.2013, instanța de control judiciar, a respins ca tardiv formulat recursul declarat de recurentele - interveniente D. F. și A. E., însă având în vedere că sentința instanței de fond a fost casată în tot, instanța trebuie să ia, din nou, în analiză, această cerere de intervenție, chiar dacă li se va deschide acestora o altă cale de atac, după ce hotărârea cu privire la acestea rămăsese irevocabilă.
Astfel, potrivit actelor de stare civilă aflate la dosar, aceste interveniente sunt moștenitoare legale - fiicele defunctei A. I., aceasta din urmă fiind cunoscută și sub numele de A. I., N. I., L. E., potrivit declarațiilor de notorietate și, având în vedere considerentele potrivit cu care instanța a constatat că titlurile de proprietate nr.49/23.07.2002 și nr.284/ 21.04.2004 emise pe numele A. G. I. și O. E., în calitate de moștenitoare ale defunctului A. C., sunt lovite de nulitate absolută parțială, fiind emise pe numele unor persoane care nu au formulat cereri de reconstituire și că Hotărârile nr.87/15.08.1991 și nr.1973/02.03.2000 ale Comisiei Județene Prahova sunt lovite de nulitate absolută parțială, respectiv cu privire la reconstituirile dreptului de proprietate de pe urma def. A. C., fiind emise pe numele unor persoane care nu au formulat cereri de reconstituire, potrivit art. III, lit. a) din Legea nr.169/1997, instanța de fond a respins această cerere de intervenție ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs, in termen legal, intervenientele D. F. și A. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, arătând ca sunt în termenul legal de exercitare a căii de atac a recursului, în condițiile în care, la instanța de fond s-au formulat mai multe cereri prin care s-a solicitat comunicarea tuturor actelor de procedură la domiciliul procesual ales.
În ceea ce privește sentința recurată, intervenientele au învederat că înțeleg să invoce împrejurarea că pronunțarea acesteia s-a făcut fără respectarea prevederilor legale în materie și împotriva unor persoane care trebuiau să aibă calitatea de pârâte in această cauză, iar nu de interveniente.
Modalitate în care a fost soluționată cauza implică faptul că cererea de intervenție a fost admisă în principiu, iar pe fondul cauzei, în urma administrării probatoriilor și după ce intervenientele primeau calitatea de pârâte, instanța s-ar fi putut pronunța, cu precizarea că, instanța de fond trebuia să solicite reclamantei să precizeze cadrul procesual în sensul de a indica persoanele în contradictoriu cu care înțelege să se judece.
Neprocedându-se în acest mod, prima instanță nu a făcut altceva decât să rescrie sentința care a fost casată, fără a verifica fondul pricinii deduse judecății și cererile formulate de către părți, astfel încât, s-a păstrat aceeași situație din dosarul inițial.
Susțin intervenientele faptul că, în afara cererilor de intervenție, mai există o altă cerere tot de intervenție, care a fost omisă de instanța de fond, cu precizarea că, în cauza dedusă judecății, nu se poate face nici o apărare, câtă vreme, cererea de intervenție formulată de interveniente nu a fost pusă niciodată în discuția părților, în virtutea principiului contradictorialității și nici nu a fost încuviințată această cerere în principiu.
Intervenientele D. F. și A. E. au solicitat, în baza art. 312 C.pr.civ., admiterea recursului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanța de fond, în vederea pronunțării asupra cererii de intervenție.
În raport de motivele de recurs formulate de recurentele interveniente D. F. și A. E., intimatele - interveniente O. M., T. C. E. și O. F. L., în calitate de moștenitoare ale defunctului O. G. au formulat, în baza disp. art.308 alin. 2 C.pr.civ., întâmpinare, prin care au invocat, în principal, excepția inadmisibilității recursului, în raport cu decizia civilă nr.1549/26.11.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost respins ca tardiv declarat recursul promovat de interveniente, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea recursului ca nefondat (f. 36).
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp. art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Potrivit art.137 alin.1 C.pr.civ. „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”.
Prin decizia civilă nr.1549/26.11.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, irevocabilă, a fost admisă excepția tardivității recursului declarat de recurentele - interveniente în nume propriu D. F. și A. E. împotriva sentinței civile nr._/26.10.2012 a Judecătoriei Ploiești și, pe cale de consecință, a fost respins recursul declarat de acestea ca fiind tardiv formulat, au fost admise recursurile declarate de recurentele - interveniente O. M., T. C. E. și O. F. L. și de recurenta - reclamantă J. G. împotriva aceleiași sentințe care a fost casată, fiind trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentele – interveniente D. F. și A. E., s-a reținut că, sentința recurată a fost comunicată acestora la data de 07.12.2012, așa cum rezultă din dovezile de primire și procesul - verbal de predare privind comunicarea hotărârii, acestea exercitând calea de atac a recursului la data de 28.12.2012, după cum rezultă din dovada (ștampila poștei), de pe plicul cu care a fost înaintat recursul.
Pe cale de consecință, dată fiind caracterul irevocabil al deciziei sus – menționate privind recursul declarat de recurentele – interveniente D. F. și A. E. împotriva sentinței civile nr._/26.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, soluția intrând, așadar, în puterea lucrului judecat, este evident că instanța de fond nu trebuia să se mai pronunțe asupra cererii de intervenție în interes propriu formulată de acestea, în condițiile în care, s-a reținut în considerentele sentinței recurate faptul că, „prin decizia civilă nr.1549/ 26.11.2013, instanța de control judiciar, a respins ca tardiv formulat recursul declarat de recurentele - interveniente D. F. și A. E., însă având în vedere că sentința instanței de fond a fost casată în tot, instanța trebuie să ia, din nou, în analiză, această cerere de intervenție, chiar dacă li se va deschide acestora o altă cale de atac, după ce hotărârea cu privire la acestea rămăsese irevocabilă”, această motivare fiind străină de natura pricinii.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul urmează să admită excepția inadmisibilității recursului declarat de recurentele – interveniente D. F. și A. E., invocată de intimatele - interveniente O. M., T. C. E. și O. F. L. și, pe cale de consecință, va fi respins recursul ca inadmisibil.
Dată fiind modalitatea de soluționare a recursului, în sensul respingerii acestuia ca inadmisibil, tribunalul nu va mai analiza și nu se va mai pronunța asupra excepțiilor lipsei dovezii calității de reprezentant a avocatului recurentelor – interveniente și a nulității recursului pentru nemotivare, ambele invocate de intimata – reclamantă J. G..
În temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ., vor fi obligate în solidar recurentele - interveniente D. F. și A. E. la plata către intimatele - interveniente O. M., T. C. E. și O. F. L. a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr.814/28.10.2014 (f.31).
În ceea ce privește cererea intimatei – reclamante J. G. de acordare a cheltuielilor de judecată, aceasta va fi admisă în parte, sens în care se va dispune obligarea în solidar a recurentele - interveniente D. F. și A. E. la plata către aceasta a sumei de 1.000 lei, redusă de la suma de 1.500 lei, având în vedere că, în conformitate cu disp. art.274 alin.3 C.pr.civ., judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
De asemenea, prin decizia nr.401/14.07.2005 Curtea Constituțională a reținut ca prerogativă a instanței posibilitatea de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu complexitatea activității depuse, aceasta fiind cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuielile de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil.
Ori, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, care este terț, în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărui efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil.
În sensul celor arătate, este și jurisprudența C.E.D.O. care, investită fiind cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuielile necesare care au fost, în mod real, făcute în limita unui cuantum rezonabil.
În speță, dat fiind faptul că, în faza procesuală a recursului pricina a parcurs un singur termen de judecaytă, dar și modalitatea în care a fost soluționată cauza, respectiv prin respingerea recursului ca inadmisibil, tribunalul apreciază că suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocatului intimatei – reclamante J. G. reflectă, în mod obiectiv, munca depusă de acesta în raport de complexitatea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatele - interveniente T. C. E., O. M. și O. F. L..
Respinge recursul declarat de recurentele – interveniente D. F., domiciliată în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova și A. E., domiciliată în Ploiești, ., ., ., ambele cu domiciliul ales la C.. Av. Sbarcea C. L. din B., Piața Daciei, . împotriva sentinței civile nr. 2910/04.03.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații O. M., T. C. E. și O. F. L., toate cu domiciliul ales la C.. Av. I. R. din Ploiești, .. 12, .. 6, ., O. N. I., domiciliat în Râmnicu V., ., ., ., jud. V., O. M. M., O. G. F. și O. R. M., toți domiciliați în com. P. Noi, .. 194, jud. Prahova, U. C. S., domiciliată în com. P. Noi, ., Y. O. V., cu domiciliul ales la J. G. din com. P. Noi, .. Prahova, intimatele – pârâte C. LOCALĂ DE F. F. D. C. PRIMĂRIEI COMUNEI P. NOI, cu sediul în .. Prahova și C. JUDETEANĂ DE F. F. D. C. PREFECTURII PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, jud. Prahova și intimata – reclamantă J. G., domiciliată în com. P. Noi, .. Prahova, ca inadmisibil.
Obligă în solidar recurentele la plata către intimatele - interveniente a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Admite în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata – reclamantă J. G..
Obligă în solidar recurentele la plata către intimata – reclamantă a sumei de 1.000 lei cu același titlu.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 octombrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. G. H. G. M. N. C.
GREFIER
R. C.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./tehnored. A.G.H.
2 ex. – 12.11.2014
d.f.nr._ – Judecătoria Ploiești
j.f. D. Srgiu I.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2320/2014. Tribunalul PRAHOVA | Fond funciar. Decizia nr. 1371/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
