Fond funciar. Decizia nr. 1669/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1669/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 1669/2013
ROMÂNIA |
TRIBUNALUL PRAHOVA |
SECȚIA I CIVILĂ |
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.1669 | |
Ședința publică din data de 12 decembrie 2013 | |
Președinte: | M. C. |
Judecători: | M. N. |
G. M. | |
Grefier: | E. M. |
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul P. C. G., cu sediul în . împotriva deciziei civile nr. 1073/13.06.2013, pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S. E., domiciliată în București, ., ., ., R. D., domiciliat în Comuna Ștefănești, ., R. V., domiciliat în București, ., nr. 35, ., C. C., domiciliat în Pitești, .. C1, ., județul Argeș, R. G., domiciliat în ., R. I., domiciliat în București, ., ., sector 5 și BABADIȚA M., domiciliată în București, ., ., ., C. LOCALĂ DE A. A L. F. F. G. PRIN PRIMAR, cu sediul în ., PREȘEDINTELE C. L. DE F. F. G., cu sediul în ., și C. JUDEȚEANĂ DE A. A L. F. F. PRAHOVA – PRIN PREFECT, cu sediul în Ploiești, .-4, județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul R. I. personal și asistat de avocat I. Ginia și ceilalți intimați persoane fizice reprezentați de avocat I. Ginia, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus la dosar, prin serviciu registratură, o cerere formulată de apărătorul contestatorului P. C. G., avocat B. D., prin care solicită lăsarea cauzei la ultima strigare, după care,
Apărătorul intimaților persoane fizice, depune la dosar un set de înscrisuri, și având cuvântul arată că invocă excepția tardivității formulării contestației și de asemenea, mai arată că se opune ca prezenta cauză să fie lăsată la ultima strigare fiind luată la orele 13.
Tribunalul respinge cererea formulată de apărătorul contestatorului P. C. G., avocat B. D., de lăsare a cauzei la ultima strigare întrucât prezenta cauză a fost strigată la ora 1255 la ordine și nu este posibilă strigarea unor cauze după posibilitatea unui apărător de a se prezenta în instanță.
Apărătorul intimaților persoane fizice având cuvântul arată că alte cererii nu mai formulează.
Tribunalul urmează a se pronunța asupra excepției tardivității formulării contestației invocată de intimații persoane fizice prin apărător după . acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apărătorul intimaților persoane fizice având cuvântul solicită admiterea excepției tardivității formulării contestației și respingerea contestației ca tardiv formulată. Pe fond solicită respingerea contestației ca nefondată, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 318 c.pr.civ., nu există greșeală materială. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra contestației în anulare de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr. 4031/331 din 18 decembrie 2012, petenții S. E., R. D., R. V., C. C., R. G., R. I., Babadita M. au formulat plângere in contradictoriu cu intimatele C. locală de fond funciar G. – prin primar, P. comunei G. și C. județeană de fond funciar Prahova – prin prefect, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată intimata C. locală de fond funciar G. să întocmească procesul verbal de punere in posesie pentru suprafața totală de 1,01 ha. teren aflat pe raza comunei G., așa cum a fost obligată prin sentința civila nr. 968/2011 a Judecătoriei Vălenii de M.; obligarea C. locale G. la înaintarea documentației C. Județene Prahova pentru emiterea titlului de proprietate; obligarea C. Județene Prahova la emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 1,01 ha., conform sentinței civile nr. 968/2011; obligarea la plata daunelor cominatorii transformate in daune interese, a Primarului comunei G. în calitate de președinte al C. locale de fond funciar G., așa cum a fost obligat prin sentința civilă nr. 968/2011 de la data de când a rămas definitiva si irevocabilă pana la eliberarea procesului verbal de punere in posesie pentru suprafața de 1,01 ha. aflat pe raza comunei G., jud. Prahova; cu cheltuieli de judecată.
In motivarea plângerii, petenții au arătat că in calitate de moștenitori legali ai defuncților R. I. si R. A., au solicitat punerea in posesie pentru terenul de 1,01 ha., conform adeverinței nr. 1255/23 dec.1992 eliberată de C. locală G., insă aceasta nu a pus in posesiei nici pe părinții lor si nici până când s-a pronunțat sentința civilă nr. 968 din 24 mai 2011, intimata C. Locală G., fiind obligată să le elibereze procesul verbal de punere in posesie, astfel că solicită admiterea plângerii.
In drept, au invocat Legea 18/1991 modificată si completată prin Legea 247/2005 si HG 890/2005.
Au depus alăturat, in copie, înscrisuri.
La data de 21 ianuarie 2013 intimata C. locală de fond funciar G. a formulat întâmpinare, prin care a invocat exceptia autoritătii de lucru judecat, iar pe fond respingerea actiunii ca neintemeiată.
A depus alăturat, in copie, înscrisuri.
La data de 22 ianuarie 2013, petentii au formulat precizare la actiune, prin care solicită transformarea daunelor cominatorii admise prin sentinta civilă nr. 968/2011, in daune interese (fila 39).
In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Pentru a pronunța această soluție, prin sentința civila nr. 363/26.02.2013 Judecătoria Vălenii de M. a reținut următoarele:
Prin sentința civila nr.968/24 mai 2011 pronunțata de Judecătoria Vălenii de M. in dosar nr._ s-a admis plângerea formulata de reclamanții din prezenta cauza fiind obligata C. locala de fond funciar G. sa emită proces verbal de punere in posesie pentru suprafața de 1,01 ha teren potrivit adeverinței de reconstituire nr.1255/1992 pe raza comunei G., jud. Prahova prin aceeași hotărâre fiind obligata si C. Județeana de fond funciar Prahova sa emită titlu de proprietate in favoarea reclamanților.
De asemenea in baza art.64 alin.2 din Legea18/1991 a fost obligat primarul comunei G. la plata daunelor cominatorii de 100 lei / zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii pana la data punerii in posesie a reclamanților.
La termenul de judecata din data de 19 februarie 2013 reclamanții au învederat instanței ca renunță la capătul de cerere privind punerea in posesie si si-au micșorat câtimea pretențiilor solicitate in sensul ca solicita câte 100 lei pentru un număr de 174 de zile pentru perioada 28.02.2012 – 22.08.2012.
Analizând condițiile pentru acordarea daunelor prevăzute de art. 1073 Cod civil, raportat la art. 998, 999 Cod civil, instanța de fond a constatat ca reclamanta S. E. a fost încunoștințată atât la data de 14.09.2012 (f.33) 31.10.2012 (f.31) cat si la data de 08.01.2013 sa se prezinte (comunicări efectuate cu confirmare de primire) sau sa împuternicească o alta persoana pentru a participa la operațiunea de punere in posesie cu atât mai mult cu cat la data de 22.08.2012 se emisese procesul verbal de punere in posesie (f.29) pentru suprafața reconstituita de 1,0100 ha teren. Prin urmare, judecătoria a reținut culpa pârâtei C. locala G. de aplicare a legii fondului funciar care a încunoștințat reclamanta abia la data de 14.09.2012 cu privire la îndeplinirea obligațiilor ce-i reveneau
Totodată, judecătoria a constatat si împrejurarea ca reclamanții prin probele administrate, nu au dovedit întinderea prejudiciului pe care îl reclamă, prejudiciu ce putea fi constatat eventual pe calea unei expertize de specialitate pe care insa reclamanții nu au solicitat-o, astfel încât nu s-a făcut dovada sumei ce reprezintă prejudiciul efectiv, cauzat prin întârzierea executării sau executarea necorespunzătoare a obligației conform hotărârii judecătorești, situație care sa aibă drept consecința transformarea daunelor cominatorii in dane compensatorii, transformare care nu se face automat.
Hotărârea este susceptibila de executare numai in limita daunelor interese compensatorie ocazie cu care trebuie dovedita întinderea prejudiciului.
Împotriva sent.civ.nr. 363/26.02.2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. au declarat recurs petenții, apreciind ca sentința este nelegala si netemeinica.
In motivarea cererii de recurs, petenții – recurenți au arătat că s-au adresat C. L. de F. F. G. cu cerere la care au anexat sentința cu mențiunea "DEFINITIVA" si "IREVOCABILA"., la data de 28.02.2012, in vederea punerii ei in executare, dar Președintele C. L. de F. F., nu i-a pus in posesie, recurenții fiind nevoiți sa se adreseze din nou instanței de judecata. După primirea citației, la data de 14.09.2012, numita S. E., a fost invitata sa primească si sa semneze procesul-verbal de punere in posesie, care fusese întocmit la data de 22.08.2012. Deci, fata de cererea pe care au întocmit-o su depus-o la data de 28.02.2012 si pana la data de 22.08.2012, au trecut un număr de 174 de zile, motiv pentru care au solicitat obligarea Președintelui C. de F. F. sa plătească conform sent.civ . nr. 968/24.05.2011, suma de_ lei, daune cominatorii transformate in daune interese, așa cum a si fost precizata acțiunea la data de 26.02.2013, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 998, 999 Cod civil, existând un prejudiciu, o cauzalitate intre fapta si prejudiciu si vinovăția Primarului G. in Calitate de Președinte al C. L. de F. F. .
Recurenții mai arata ca, instanța in mod greșit, a considerat ca P. in calitate de Președinte al C. de F. F., nu este vinovat, respingând acțiunea, așa cum a fost precizata la termenul de judecata din data de 26.02.2013.
De asemenea, instanța nu a avut in vedere prejudiciul pe care l-au avut si părinții recurenților cat si recurenții, deoarece reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut in anul 1991, deci de 22 de ani nu au putut sa folosească terenul de 1,01 ha, neavând procesul-verbal de punere in posesie si nici Titlul de Proprietate.
S-a mai arătat de către recurenți faptul ca nu se justifica efectuarea unei expertize deoarece in sentința 968/24.05.2011, este foarte clar menționata suma de 100 lei/zi de întârziere, putând fi calculate un număr de 174 de zile, de când s-au adresat cu cerere la Președintele C. L. si pana când le-a fost eliberat procesul-verbal de punere in posesie.
Pentru aceste motive, recurenții au solicitat admiterea recursului, așa cum a fost formulat, desființarea in tot a sentinței nr. 363/26.02.2013, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost precizata, in sensul de a obliga P. C. G. la plata daunelor interese, transformate din daune cominatorii conform sentinței nr. 968/24.05.2011, in suma de_ lei.
Prin decizia civilă nr. 1073/13.06.2013 Tribunalul Prahova a admis recursul declarat de recurenții – petenți și a modificat în tot sentința recurată în sensul că a admis, în parte acțiunea astfel cum a fost precizată și a dispus obligarea Primarului C. G. la plata daunelor compensatorii în sumă de 5.000 lei conform sentinței civile nr. 968/24.05.2011 a Judecătoriei Vălenii de M., aferentă perioadei 28.02.2012 (data cererii punerii în posesie) și 28.08.2012 (data eliberării procesului – verbal de punere în posesie) și a luat act că nu se solicită de către recurenții – petenți plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această decizie instanța de recurs a reținut că, prin sentința civila nr.968/24 mai 2011 pronunțata de Judecătoria Vălenii de M. in dosar nr._ s-a admis plângerea formulata de reclamanții - recurenți din prezenta cauză, fiind obligata C. locala de fond funciar G. să emită proces verbal de punere in posesie pentru suprafața de 1,01 ha teren potrivit adeverinței de reconstituire nr.1255/1992, pe raza comunei G., jud. Prahova, prin aceeași hotărâre fiind obligata si C. Județeana de fond funciar Prahova sa emită titlu de proprietate in favoarea reclamanților.
De asemenea, in temeiul art.64 alin.2 din Legea 18/1991 a fost obligat primarul comunei G. la plata daunelor cominatorii de 100 lei / zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii pana la data punerii in posesie a reclamanților.
Obligația instituita in sarcina intimatului – primar al .-i pune efectiv in posesie pe recurenți asupra terenului cuvenit a fost îndeplinită cu întârziere, respectiv la data de 28.08.2012 ( data eliberării procesului-verbal de punere in posesie ), deși aceștia au formulat si depus cerere in acest sens, la data de 28.02.2012.
Referitor la dispozițiile legale aplicabile in cauză, tribunalul a avut in vedere împrejurarea ca instituția daunelor cominatorii reprezintă un mijloc juridic pus de lege la îndemâna creditorului pentru a constrânge pe debitor sa execute in natura obligația de a face sau de a nu face, cu excepția cazurilor in care executarea in natura este posibil a se realiza pe cale silita, prin intermediul executorilor judecătorești sau de către creditor, pe contul debitorului, situație care însă nu era aplicabilă in prezenta speță, obligația stabilita in sarcina primarului având caracter intuituu personae.
Instanța a mai reținut că, in temeiul dispozițiilor art. 1073 cod civil „creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligației si, in caz contrar, are dreptul la dezdăunare”, iar art. 1075 Cod civil prevede ca, „orice obligație de a face sau de a nu face se schimba in dezdăunări, in caz de neexecutare din partea debitorului”.
A mai reținut instanța că, în sistemul nostru de drept, in final, refuzul definitiv de executare a obligației nu atrage altă consecință decât aceea a transformării daunelor cominatorii in daune compensatorii, adică repararea prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării.
În privința daunelor cominatorii la plata cărora a fost obligat primarul . avut în vedere că ele reprezintă un mijloc indirect de asigurare a executării în natură a obligației de a face stabilita in sarcina intimatului, prin amenințarea pe care o reprezintă pentru acesta ; din această trăsătură esențială, rezultă caracterul nedeterminat al daunelor cominatorii, din punct de vedere al întinderii lor, deoarece nu se cunoaște cît timp debitorul nu va executa obligația sa, motiv pentru care instanța are îndatorirea, după executarea obligației, să transforme daunele cominatorii în daune compensatorii, stabilind suma ce reprezintă prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin întârzierea executării.
Având in vedere întârzierea cu care petenții au fost puși in posesie asupra terenului ce li se cuvenea, raportat la momentul formulării cererii lor, consecutiv pronunțării sent.civ. nr. 968 /2011 a Judecătoriei Vălenii de M., instanța a reținut că este evident ca reclamanții-recurenți sunt îndreptățiți la repararea prejudiciului cauzat prin întârzierea cu 174 de zile în executarea obligației instituita in sarcina intimatului – primar al . caracter intuituu personae si prin urmare este deplin justificata cererea acestora de transformare a daunelor cominatorii in daune compensatorii .
Tribunalul a reținut și că, prin tergiversarea punerii in posesie si implicit a emiterii titlului de proprietate, petenții –recurenți au suferit un prejudiciu constând in faptul ca s-au aflat in imposibilitate de a-si exercita toate prerogativele dreptului de proprietate asupra terenului, respectiv de a-l folosi și de a dispune de teren așa cum doresc. Totodată, tribunalul constata că intimatul nu a făcut nicio dovadă in sensul ca nu-i este imputabila neexecutarea imediata a obligației ce-i revenea, din cauza unor impedimente mai presus de voința sa .
Prin soluția adoptata, instanța de fond a condiționat transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii de existenta unui prejudiciu efectiv, cuantificabil in bani, ceea ce înseamnă a lipsi de efecte hotărârea judecătorească prin care s-au stabilit daunele cominatorii destinate constrângerii debitorului de a executa o obligație intuituu personae, dând naștere liberului arbitru al acestuia, in detrimentul unei hotărâri judecătorești, irevocabile.
Fapta ilicita a debitorului care a adus la îndeplinire cu întârziere obligația stabilita in sarcina sa nu poate rămâne nesancționată, dar in lipsa unor criterii de cuantificare, tribunalul a apreciat in echitate si in consecință a considerat ca suma de 5.000 lei cu titlu de daune interese compensatorii este o despăgubire rezonabilă si suficientă .
Împotriva deciziei civile nr. 1073/13.06.2013a Tribunalul Prahova a formulat contestație în anulare pârâtul P. C. G., cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ , solicitând anularea deciziei atacate si menținerea ca temeinica si legala a sentinței civile nr. 363/26.02.2013 pronunțata de Judecătoria Vălenii de M..
În motivarea contestației în anulare a arătat contestatorul că soluția data de instanța de recurs este o greșeala materiala așa cum aceeași instanța si-a îndreptat propria hotărâre prin "încheierea de îndreptare" eroare materiala pronunțata in Camera de Consiliu la data de 02.08.2013.
În continuare a susținut contestatorul că Tribunalul a fost in eroare când a considerat ca s-a creat un prejudiciu petenților deoarece „s-au aflat in imposibilitate de a-si exercita toate prerogativele dreptului de proprietate asupra terenului, respectiv de a-1 folosi si de a dispune de teren așa cum doresc .. .",deoarece aceștia au exercitat in mod continuu dreptul de folosința asupra terenului (corpus) si este adevărat ca pana la emiterea titlului de proprietate (animus) nu-si puteau in mod legal exercita dreptul de înstrăinare al terenului (excepție făcând promisiunea de a vinde), astfel ca fata de neexercitarea celui din urma element al dreptului de proprietate pe perioada celor 174 de zile „întârziere" se putea crea un prejudiciu material real constând in diferența de preț al terenului /m.p. din prima zi si prețul acestuia din ultima zi daca ar fi existat.
Mai mult, contestatorul a arătat că, nu considera „rezonabila " suma de 5000 lei ce trebuie sa o achite primarul comunei petenților in condițiile in care o suprafața de teren de 2 ha situata in aceeași zona de extravilan cu a petenților valorează 2500-3000 lei, aspect fata de care in mod corect si legal a motivat instanța de fond acordarea daunelor cominatorii pentru obligația „ de a face explicând ca nu exista un prejudiciu material determinat sau determinabil. În atare condiții instanța de recurs a acordat petenților mai degrabă „daune morale " decât daune compensatorii, suma respectiva fiind apreciata constant de instanțele penale pentru anumite infracțiuni contra persoanei ca fiind mare (insulta ,calomnie, vătămări corporale din culpa, etc.).
De asemenea, a precizat contestatorul că, instanța de recurs a apreciat ca instanța de fond „ a condiționat transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii de existenta unui prejudiciu efectiv, cuantificabil in bani, ceea ce înseamnă a lipsi de efecte hotărârea judecătoreasca...dând naștere liberului arbitru ...in detrimentul unei hotărâri judecătorești, irevocabile ."
Contestatorul a mai susținut că instanța de fond a dat „multa eficienta " executării hotărârii judecătorești (deja executate) prin încălcarea disp.art.1073 si 1075 C.pr. civ.considerandu-1 pe primar debitor, fără a invoca si normele juridice speciale care primează si din care rezulta ca primarul nu poate avea calitatea de debitor.
De asemenea, a menționat contestatorul că, pentru apărarea intereselor unităților administrativ - teritoriale, primarul sta in judecata ca reprezentant legal si nu in nume propriu Legea 74/2012), astfel că unitatea administrativ-teritoriala, . in proces, nu-i poate fi opozabila sentința civilă nr. 968/24.05.2011 pronunțata de Judecătoria Vălenii de M., iar singura situație in care primarul poate efectua plați de la bugetul local in temeiul unor hotărâri judecătorești este prevăzuta de art.21(5) din Legea 215/2001 care arata ca :...." Despăgubirile pe care trebuie sa le plătească unitatea administrativ - teritoriala (. hotărârilor pronunțate de instanța de judecata si ramase definitive sunt asigurate de la bugetul local".
În drept, contestatorul a invocat prevederile art. 318, alin. 1 C.p.c.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma excepției tardivității formulării prezentei contestații în anulare, invocată de intimații persoane fizice, în conformitate cu dispozițiile art. 137, alin. 1, C.proc.civ., potrivit cărora „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”, tribunalul constată și reține următoarele:
Potrivit art. 319, alin. 2 C.p.c., „contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite iar în timpul ei, până la împlinirea a termenului stabilit la art. 401, alin. 1, lit. b, sau c…” .
În raport cu aceste dispoziții legale, tribunalul constată că intimații persoane fizice nu au făcut dovada că a început executarea silită și că s-ar fi împlinit termenul de 15 zile pentru formularea contestației la executare ce curge împotriva debitorului obligației, conform art. 401, alin. 1, lit. c C.p.c. sau pentru cel interesat, potrivit art. art. 401, alin. 1, lit. b C.p.c.
Pentru aceste considerente, tribunalul, apreciind ca nefondate aceste susțineri le intimaților persoane fizice privind tardivitatea formulării prezentei contestații în anulare, va respinge excepția invocată de aceștia cu privire la tardivitate.
Examinând contestația in anulare dedusa spre soluționare, în raport cu prevederile art. 318 și urm. C.p.c., tribunalul apreciază ca este neîntemeiata, conform considerentelor ce urmează a fi arătate.
Contestația în anulare reglementată prin dispozițiile art. 318 C.p.c. este o cale extraordinara de atac, de retractare, prin care se cere însăși instanței care a pronunțat hotărârea atacata, în cazurile si în condițiile limitativ prevăzute de lege sa își desființeze propria hotărâre si sa procedeze la o noua judecata.
Contestația în anulare speciala, ca prim motiv prevăzut de art. 318 Cod pr.civila - dezlegarea dată recursului, este rezultatul unei greșeli materiale - are în vedere erori materiale în legătura cu aspectele formale ale judecării recursului si care au avut drept consecința darea unor soluții greșite.
Este deci vorba despre acea greșeala pe care o comite instanța prin confundarea unor elemente sau a unor date materiale si care determina soluția pronunțata.
Textul vizează greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecata, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural. S-a arătat, în practica, ca a da pârtilor posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea, de modul în care a apreciat probele si a stabilit raporturile dintre parti, ar însemna sa se deschidă dreptul pârtii de a provoca rejudecarea caii de atac, ceea ce ar echivala cu o opoziție, astfel încât contestația în anulare ar deveni o cale ordinara de atac, mai rea decât recursul la recurs.
Așadar, nu pot fi invocate pe calea contestației în anulare erorile de interpretare a probelor care fac decizia netemeinica; neconcordanta dintre motivare, prin care recursul este declarat fondat si dispozitiv; prin care recursul este respins ca neîntemeiat; omisiunea soluționării cererii privind cheltuielile de judecata; etc.
Greșeala materiala se apreciază în raport cu situația existenta în dosar la data pronunțării hotărârii ce se ataca.
Prin urmare, nu pot fi invocate pe calea contestației în anulare erorile de interpretare a probelor care fac decizia netemeinica, neconcordanta dintre motivare si dispozitiv, aplicarea greșita a unor dispoziții legale la situația de fapt.
Aceasta cale de atac tinde la anularea unei hotărâri nu pentru ca judecata nu a fost bine făcuta, ci pentru motivele expres prevăzute de lege, altfel s-ar ajunge, pe o cale ocolita, la judecarea încă o data a acelui recurs, ceea ce legiuitorul nu a urmărit.
Fiind o cale de retractare si nu de cenzura juridica, contestația in anulare nu poate fi exercitata pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, nefiind admisibila repunerea in discuție a unor probleme de fond ce au fost soluționate de instanța care s-a pronunțat asupra motivelor de casare.
Prin prezenta contestație in anulare, contestatorul critică soluția instanței de recurs susținând că tribunalul a fost in eroare când a considerat ca s-a creat un prejudiciu petenților și că nu considera „rezonabilă" suma de 5000 lei ce trebuie să o achite primarul comunei petenților in condițiile in care o suprafața de teren de 2 ha situata in aceeași zona de extravilan cu a petenților valorează 2500-3000 lei.
Contestatorul a mai susținut că, pentru apărarea intereselor unităților administrativ - teritoriale, primarul sta in judecata ca reprezentant legal si nu in nume propriu Legea 74/2012), astfel că unitatea administrativ-teritoriala, . in proces, nu-i poate fi opozabila sentința civilă nr. 968/24.05.2011 pronunțata de Judecătoria Vălenii de M., iar singura situație in care primarul poate efectua plați de la bugetul local in temeiul unor hotărâri judecătorești este prevăzuta de art.21(5) din Legea 215/2001 care arata ca :...." Despăgubirile pe care trebuie sa le plătească unitatea administrativ - teritoriala (. hotărârilor pronunțate de instanța de judecata si ramase definitive sunt asigurate de la bugetul local".
Pentru considerentele susmenționate, tribunalul constată că prin toate criticile sale, contestatorul a formulat apărări de fond, critici privind soluția adoptată și care nu poate fi primite ca motive ale contestației în anulare, întrucât nu se regăsesc in cazurile expres prevăzute la art. 318 c.p.c., text legal pe care și-a întemeiat contestatorul prezenta cerere.
Pentru aceste considerente, tribunalul, respingând excepția tardivității introducerii contestației, invocată de către intimații persoane fizice, va respinge ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestatorul P. C. G..
În temeiul art. 274 C.p.c., tribunalul va lua act că intimații persoane fizice nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Respinge excepția tardivității introducerii contestație, ca neîntemeiată.
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul P. C. G., cu sediul în . împotriva deciziei civile nr. 1073/13.06.2013, pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații S. E., domiciliată în București, ., ., ., R. D., domiciliat în ., R. V., domiciliat în București, ., nr. 35, ., ., C. C., domiciliat în Pitești, .. C1, ., județul Argeș, R. G., domiciliat în ., R. I., domiciliat în București, ., ., sector 5 și BABADIȚA M., domiciliată în București, ., ., ., C. LOCALĂ DE A. A L. F. F. G. PRIN PRIMAR, cu sediul în ., PREȘEDINTELE C. L. DE F. F. G., cu sediul în ., și C. JUDEȚEANĂ DE A. A L. F. F. PRAHOVA – PRIN PREFECT, cu sediul în Ploiești, .-4, județul Prahova, ca neîntemeiată.
Ia act că intimații persoane fizice nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.12. 2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTORI,
M. C. M. N. G. M.
GREFIER,
E. M.
Operator de data cu caracter personal 5595.
Red./ Tehnored.: N.M./B.A.
2 ex. / 03.03.2014
Dosar recurs nr._
J.r. G.D. – C.I. – C.R.I
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1602/2013. Tribunalul PRAHOVA | Pretenţii. Decizia nr. 1630/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
