Contestaţie la executare. Decizia nr. 107/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 107/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 107/2014
R.
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 107
Ședința publică din data de 22.01.2014
Președinte: Ș. O. C.
Judecător: P.-A. A.
Judecător: M. C. A.
Grefier: N. L. E.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții-contestatori ORAȘUL S., P. P., și C. L. AL ORAȘULUI S., ambii cu sediul ales la Societatea de Avocați „M.&Asociații”, cu sediul în București, ., sector 1, împotriva sentinței civile nr. 748/19.09.2013, pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimatele ., cu sediul în București, Șoseaua P., nr. 42, sector 2, și ., cu sediul în București, ., ., Mezanin, sector 3.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul recurenților-contestatori, avocat P. O., și reprezentantul intimatei ., avocat F. V., lipsind intimata ..
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul recurenților-contestatori și apărătorul intimatei ., având cuvântul pe rând, arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apărătorul recurenților-contestatori, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată, având în vedere că instanța de fond a respins contestația la executare cu motivarea că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile legale și că, deși contestatorii justifică un interes, nu au dovedit vătămarea, or, astfel cum rezultă și din textul de lege aplicabil, aceste condiții sunt alternative, rezultând, din perspectiva logică, concluzia că doar cei vătămați pot formula o astfel de cerere, dar și din punct de vedere gramatical, folosindu-se conjuncția „sau”, iar nu „și”. Totodată, arată că interesul contestatorilor există, acțiunea acestora putând fi primită, disp. art. 452 cod proc. civilă reglementând situația în care un terț poate primi calitatea de terț poprit, respectiv să existe la momentul înființării popririi raporturi juridice, precum și ca, în baza acestor raporturi, terțul să datoreze debitorului în prezent sau în viitor sume de bani. Astfel, deși contestatorii au dovedit că nu au existat raporturi juridice și că nu există datorii exigibile sau viitoare, instanța de fond nu a avut în vedere argumentele acestora și, deși a apreciat că există interes, nu a verificat condițiile prevăzute de art. 452 cod proc. civilă și inexistența raporturilor juridice, dar nici faptul că intimele nu au făcut dovada contrară, mai ales că soluția dată în dosarul nr._/300/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Sector 2 București, având ca obiect anulare act – ofertă reală de plată, nu poate influența lipsa calității de terț poprit al debitoarelor, în ambele situații, respectiv dacă acțiunea ar fi admisă și oferta de plată ar fi nulă, urmare lipsei calității de debitor a contestatorilor în raport de intimata ., fiind evident că recurenții nu pot avea calitatea de terți popriți, de vreme ce nu datorează nimic debitoarei, iar în cazul respingerii acțiunii respective, contestatorii nu ar dobândi calitatea de terți popriți și ar fi eliberați de orice obligație față de debitoare, încă de la momentul consemnării sumei de bani, respectiv data de 28.11.2011, cu mult înainte de începerea executării silite. În ceea ce privește vătămarea, instanța de fond în mod eronat a reținut că recurenții nu justifică o vătămare care să-i îndreptățească să efectueze demersurile în vederea desființării popririi instituite cu nerespectarea dispozițiilor legale, reținând chiar că ar fi putut exista eventual o vătămare în cazul în care s-ar fi dispus deja validarea popririi, ceea ce reprezintă un raționament greșit, întrucât în cazul în care se ajunge la validarea popririi, contestatorii nu mai pot contesta adresa de înființare a popririi, între părți neexistând raporturi juridice, justificând astfel vătămarea, accesul liber la justiție devenind condiționat de conduita unor terțe persoane.
Apărătorul intimatei ., având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că instanța de fond a motivat judicios soluția dată, susținerile apărătorului recurenților creând convingerea că deși nu au calitatea de pe parte vătămată în această executare, în realitate urmăresc să obțină o hotărâre judecătorească prin care să se constate implicit un raport între aceștia și intimata ., dar și inexistența unei relații, însă obiectul contestației este reprezentat de nelegalitate cu privire la actul de executare, față de care contestatorii au calitatea de terți, calitate în care adresa de înființare a popririi nu naște obligația de a plăti bani, mai ales că pe rolul Judecătoriei Sector 2 București există înregistrate două litigii care antamează valabilitatea plății între părți rezultată din contractul încheiat între acestea, astfel că nu poate fi formulată contestație la executare, aceasta fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată (depunând la dosar dovezi în acest sens).
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. la data de 15.04.2013 sub nr._ contestatorii Orașul S., prin P., si C. L. al orașului S., reprezentat legal prin P., au formulat în contradictoriu cu intimații . și B.E.J.A. D. SI D., cu sediul in București, ., ., ., in temeiul art. 399 si urm C.proc.civ., contestație la executare împotriva executării silite înseși prin poprire inițiate de B. D. si D. in contradictoriu cu C. L. S. in dosarul execuțional nr. 2237/2012 si a Adresei de înființare a popririi emisa in cadrul aceluiași dosar la data de 18.03.2013, solicitând a se dispune:
- anularea executării silite înseși prin poprire inițiate de B. D. si D. in contradictoriu cu contestatorii in dosarul execuțional nr. 2237/2012;
- anularea adresei de înființare a popririi emise la data de 18.03.2013 de B. D. si D. in dosarul execuțional in care petentul C. L. S. are calitatea de terț-poprit.
De asemenea, s-a solicitat obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În motivarea acțiunii, contestatorii au arătat că la data de 20.12.2006, între ., în calitate de locator, . calitate de antreprenor general și C. L. S., în calitate de utilizator s-a încheiat Contractul de achiziție publica pentru furnizare în sistem de leasing financiar nr. 26.452/20.12.2006, având ca obiect transferul dreptului de folosința în sistem de leasing financiar asupra Telegondolei S..
Ulterior, pentru a asigura o operare cât mai facila a telegondolei, reprezentantul Orașului S., C. L., în calitate de unic asociat, a înființat . SRL, ce a preluat contractul de leasing încheiat potrivit celor anterior menționate.
În acest sens, între D. I., C. L. S., în calitate de cedent-utilizator, și . SRL, în calitate de cesionar s-a încheiat, în data de 30.06.2009, Contractul de cesiune a contractului de leasing menționat.
Pe fondul nerespectării, de către locatorul D. I., a obligațiilor contractuale de efectuare a lucrărilor de reparații la stâlpul 6 al telegondolei, Transport U. S. și C. L. S. au invocat și notificat locatorului excepția de neexecutare a contractului, astfel că începând cu data de 01.05.2011, având în vedere, pe de o parte, oprirea funcționarii instalației iar, pe de alta parte, pasivitatea D. I. în îndeplinirea obligațiilor asumate contractual, Transport U. S. si C. L. S. au dat eficienta excepției de neexecutare a contractului si au procedat la refuzarea la plata a facturii nr._/30.06.2011, aferenta penultimei rate contractuale, pana la îndeplinirea obligațiilor de către locatorul D. I..
Ulterior începerii lucrărilor de remediere, de către locator, a acestor probleme tehnice apărute la stâlpul 6 al telegondolei, C. L. S. si Transport U. S. au achitat, la data de 25.10.2011, penultima rata de leasing si, la data de 23.11.2011, ultima rata de leasing, moment de la care Orașul S., C. L. S. si/sau Transport U. S. nu mai datorează nicio suma de bani intimatei D. I..
P. plata ultimei rate de leasing, întreaga contravaloare a telegondolei, aproximativ 7.700.000 eur, a fost achitată, contractul de leasing neprevăzând o valoare reziduală în mod distinct, aceasta fiind inclusă în ratele de leasing. Concomitent, Orașul S., prin reprezentantul sau C. L. al Orașului S., si-a exprimat opțiunea de a deveni proprietarul bunului, potrivit dispozițiilor art. 4.1. din Contractul de cesiune a contractului de leasing încheiat intre părți.
Cu toate acestea, încercând sa împiedice efectele dispozițiilor art. 4.1. din Contractul de cesiune al contractului de leasing, D. I. a restituit valoarea ultimei rate de leasing, in ziua imediat următoare achitării acesteia.
În aceste condiții, potrivit dispozițiilor art. 586 si urm. C.proc.civ. si ale art. 1510 si urm. NCC, . si C. L. S. au inițiat procedura ofertei reale de plată urmată de consemnațiunea sumei reprezentând ultima rata contractuala de leasing pe seama si la dispoziția D. I..
În acest sens, la data de 05.12.2011, în dosarul nr. 359N/2011 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați C. G. C. și N. G., Transport U. S. și C. L. S. au depus la sediul executorilor, în original, recipisa nr._/1/30.11.2011 prin care a fost consemnata suma de 1.415.580,20 lei reprezentând ultima rata de leasing aferenta contractului de achiziție publica mai sus menționat.
În aceste condiții, s-a apreciat de către contestatori că nu datorează nicio suma de bani debitoarei S.C. D. I. SA, astfel încât, în mod evident, adresa de înființare a popririi din data de 18.03.2013 a fost emisa în mod nelegal, motiv pentru care se impune anularea acesteia și, totodată, desființarea popririi instituite în mod nelegal.
De asemenea, contestatorii au mai invocat prin acțiune nelegalitatea adresei de înființare a popririi, invocând dispozițiile art. 399, alin. 1, teza I C.proc.civ., și art. 452, alin. (1) din C.proc.civ..
S-a apreciat că pentru instituirea unei astfel de masuri, pretinsul creditor trebuie sa facă dovada îndeplinirii celor doua condiții esențiale, necesare indisponibilizării sumelor de bani pretins a fi datorate către debitor de terțul poprit, respectiv: (i) popritorul sa fie creditor al debitorului urmărit iar (ii) debitorul urmărit sa fie creditor al terțului poprit1.
Astfel, s-a arătat că la data instituirii popririi de către creditoarea V. R., contestatorul C. L. S. nu datorează nicio suma de bani debitoarei D. I. si, totodată, la aceeași data, între cele doua părți nu mai exista raporturi juridice apte sa genereze vreo datorie, acestea fiind stinse, astfel cum am arătat in situația de fapt.
Astfel, ulterior finalizării lucrărilor de relocare a stâlpului 6, la data de 23.11.2011, prin ordinul de plata nr. 248, subscrisa a achitat și ultima rata contractuala, din acel moment, bunul obiect al contractului de leasing, telegondola. fiind achitata integral, la o valoare de aproximativ 7.700.000 EUR.
S-a mai arătat că prin Procesul Verbal emis de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. G. C. si N. G., la data de 05.12.2011, în dosarul nr. 359N/2011, întrucât creditoarea D. I. SA nu s-a prezentat în data de 28.11.2011 pentru a primi suma datorata, contestatorii au depus la sediul executorilor, în original, recipisa nr._/1/30.11.2011. prin care a consemnat suma de 1.415.580,20 lei, reprezentând ultima rata de leasing aferenta contractului de achiziție mai sus menționat.
În drept contestatorii au invocat dispozițiile art. 399 si urm., 452 si urm. C.proc.civ.
În dovedirea acțiunii contestatorii au solicitat proba cu înscrisuri și au depus în copie adresa de înființare a popririi și dovada de comunicare din 22.03.2013, adresa de înființare a popririi emisă la 18.03.2013 și procesul verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare.
La cererea instanței B. D. și D. din București a depus duplicatul dosarului de executare nr.2237/2012.
La termenul de judecată din 9 mai 2013 intimata . a invocat excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a B. D. și D. și tardivitatea contestației.
La data de 23 mai 2013 intimata . București, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de interes a contestatoarelor în formularea contestației, sens în care a solicitat respingerea contestației ca lipsita de interes, având în vedere dispozițiile art. 399 alin. 1 C.proc.civ. care stabilesc ca și condiție esențiala pentru promovarea contestației la executare existenta interesului. Interesul trebuie sa existe, cu atât mai mult cu cât, prin contestația la executare formulata, terțul intervine într-o executare silita a unui titlu executoriu în care nu este parte.
S-a apreciat de către intimată că, raportat la situația dedusa judecații, interesul contestatoarelor nu este născut, actual, personal și direct, iar dispozițiile art. 452 C.proc.civ. prevăd faptul ca sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani datorate debitorului de o a treia persoana.
Intimata a apreciat că potrivit susținerii contestatoarelor, aflata în penultimul alineat din pagina 5 a contestației, acestea nu mai datorează nicio suma de bani acesteia, astfel că fata de aceasta situație este cert ca interesul contestatoarelor în formularea contestației nu exista la momentul formulării contestației la executare, câtă vreme prin neformularea contestației nu ar fi prejudiciate în niciun fel, întrucât înființarea popririi nu obliga la plata unor sume de bani ce nu sunt datorate debitoarei.
De asemenea, intimata a mai invocat excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarelor în formularea contestației, urmare a lipsei calității de parte vătămata prin actele de executare. În acest sens s-au invocat dispozițiile art. 399 alin. 1 C.proc.civ. ce conferă calitate procesuala activa in contestațiile la executare persoanelor vătămate prin executare. S-a apreciat că pentru a justifica calitatea de părți vătămate prin executare și implicit dreptul de imixtiune într-o executare a unui titlu în care nu sunt părți, contestatoarele din prezenta cauza ar fi trebuit sa probeze producerea unui prejudiciu prin executarea silita prin poprire.
Cum contestatoarele au afirmat că nu datorează nici-o suma de bani debitoarei, iar înființarea popririi nu obliga la plata sumelor ce nu sunt datorate și potrivit art. 454 alin. 2 C.proc.civ., în situația în care ar exista sume datorate, prin poprire se instituie interdicția de a plați debitorului executat sumele respective, este fără dubiu ca nu exista nici-o vătămare a contestatoarelor prin poprirea înființată, situație ce lipsește contestatoarele de calitate procesuala activa.
Pe fondul cauzei intimata a solicitat ca în situația în care se va trece peste excepțiile invocate să se dispună respingerea contestației formulată, ca neîntemeiata, având în vedere textul art. 452 C.proc.civ. care stabilește ca sunt supuse executării prin poprire sumele datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor.
Intimata a apreciat că situația învederată de contestatoare, potrivit căreia acestea au achitat ultima rata de leasing pe calea ofertei reale de plata urmata de consemnațiune și în consecința nu mai exista sume datorate si nici raporturi juridice obligaționale între contestatoare si debitoare, care sa nască sume datorate in viitor, este contrazisa de existenta pe rolul Judecătoriei sectorului 2 București a litigiului dintre contestatoare, in calitate de pârâtă, . SRL, în calitate de pârâtă și ., în calitate de reclamanta, ce formează obiectul dosarului nr._/300/2012 si care are ca obiect «anulare act oferta reala de plata» cu prim termen de judecata la data de 02.09.2013.
Legal citată, intimata . nu a formulat întâmpinare în cauză.
La termenul de judecată din 23 mai 2013 instanța de fond a constatat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă din 1865, în vigoare anterior datei de 15.02.2013 (în raport de data depunerii cererii de executare silită la executor, respectiv 14.12.2012), a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. D. și D. invocată de către apărătorul intimatei . la termenul anterior și a dispus scoaterea din cauză a acestuia, cu motivarea inserată in cuprinsul respectivei Încheieri.
La termenul de judecată din 23.07.2013 instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea intimatei . de suspendare a judecății cauzei.
P. sentința civilă nr. 784/19.09.2013 Judecătoria S. a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de intimata . în întâmpinare, respectiv excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale active a contestatorilor în formularea contestației la executare, a respins ca neîntemeiată contestația la executare și a obligat contestatorii să plătească intimatei . cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a luat mai întâi în considerare, conform art. 137 alin. 1 C.proc.civ., excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale active a contestatoarelor în formularea contestației - invocate de intimata . București în întâmpinare - a constatat că sunt neîntemeiate, având în vedere că intimata a motivat, în esență - excepțiile prin aceea că dispozițiile art. 399 alin. 1 C.proc.civ. stabilesc ca si condiție esențiala pentru promovarea contestației la executare existenta interesului.
Instanța de fond a constatat, față de această motivare a excepțiilor că, de fapt, sunt invocate apărări care antamează fondul cauzei (contestația fiind întemeiată de către contestatori pe disp. art. 399 si 452 C.proc.civ.) - așa încât respectivele apărări au fost examinate în consecință.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a constată că, la data de 14.12.2012 creditoarea . a depus la Biroul Executorilor Judecătorești Asociați „D. si D.” București cererea de executare silită - in toate formele prevăzute de lege - împotriva debitoarei . București:
- în ceea ce privește bunurile mobile/imobile aflate in patrimoniul acestuia conform titlurilor executorii - convenții de credit 164/ BUA/2007 si 219/BUA/2007.
- în cea ce privește garanția mobiliară constituită asupra bunului imobil Instalație „la cheie” de transport pe cablu, tip telegondolă, cu 2 stații, de la cota 998 la cota 1400, or. S., ce garantează creditul aferent titlului executoriu - convenție 164/BUA/2007.
- prin poprire, inclusiv a sumelor consemnate la dispoziția . către C. L. S. si/sau . SRL, până la recuperarea integrală a creanței aferentă convenției 164/BUA/2007.
Biroul Executorilor Judecătorești Asociați „D. si D.” București a format astfel dosarul execuțional nr. 2237/2012, iar executarea silită a fost încuviințată - în toate formele reglementate de lege - prin Încheierea 181/25 februarie 2013 dată de Judecătoria S. în dosarul nr._ îndreptată prin Încheierea din 29.04.2013.
La datele de 25.01.2013 si 18.03.2013 au fost emise de către executor adresele de înființare a popririi până la concurența sumei totale de 3.521.832,96 lei care au fost comunicate către CEC BANK SA, . SRL si C. L. S..
La data de 18.03.2013 debitoarea . a fost înștiințată prin adresă despre faptul că împotriva ei se desfășoară procedura de executare silită, in modalitatea popririi asupra conturilor, la cererea creditoarei ., suma pentru care s-a solicitat executarea silită fiind in cuantum total de 3.521.832,96 lei.
. SRL a învederat - atât creditoarei ., cât si Consiliului L. S. - prin adresa nr. 1584/29.03.2013, faptul că a consemnat pe seama si la dispoziția . suma de 1.415.580,20 lei reprezentând ultima rata de leasing aferenta contractului de achiziție publica nr._/20.12.2006, potrivit procesului verbal din data de 05.12.2011 emis de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați C. G. C. si N. G., in dosarul nr. 359N/2011. S-a mai învederat si că nu se cunoaște dacă . a ridicat recipisa de consemnare a sumei sau dacă a fost prezentată CEC Bank pentru încasare.
P. prezenta contestație la executare, contestatorii au formulat critici care vizează nelegalitatea adresei de înființare a popririi din data de 18.03.2013, invocând dispozițiile art. 399, alin. 1, teza I C.proc.civ., și art. 452, alin. 1 din C.proc.civ..
Astfel, contestatorii au susținut că nu datorează nicio suma de bani debitoarei ., astfel încât, in mod evident, au apreciat că adresa de înființare a popririi din data de 18.03.2013 a fost emisa în mod nelegal, motiv pentru care se impune anularea acesteia si, totodată, desființarea popririi instituite în mod nelegal. Au mai susținut că la momentul înființării popririi, 18.03.2013, între contestatori și debitoare nu mai existau raporturi juridice actuale, apte de a naște în viitor un astfel de datorii. Contestatorii au invocat în dovedirea susținerilor lor și adresa nr._/06.06.2012 emisă de Orașul S. - Serviciul Venituri si Cheltuieli, din care rezultă că la data de 05.06.2013 C. L. S. nu are înregistrate in contabilitate datorii către ., iar in prezent nu există raporturi contractuale între instituția emitentă si această firmă.
Instanța de fond a apreciat că sunt neîntemeiate criticile contestatorilor, având în vedere că sub un prim aspect, s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 399 alin. 1 teza I C.proc.civ. (temei legal pe care contestatorii și-au fundamentat contestația) împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
P. urmare, s-a apreciat că motivele ce pot fi primite pe calea contestației la executare vizează, atât situația în care fie persoanele direct implicate în raporturile execuționale, respectiv creditorul și debitorul, fie orice alte persoane invocă o vătămare adusă prin nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea unui act de executare, cât și situația în care se pretind de către terțe persoane față de executare silită începută un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit.
Instanța de fond a constatat însă că, în cauza de față, contestatorii in calitate de terț poprit nu au justificat nici una din aceste situații.
Contestatorii au susținut nelegalitatea adresei de înființare a popririi, cu motivarea că nu datorează nicio sumă de bani debitoarei - însă nu fac in nici un fel dovada că li s-ar fi produs vreun prejudiciu care să justifice interesul sau vătămarea prin executare si care să-i îndreptățească la formularea prezentei contestații, in baza temeiului legal sus-indicat; in cauză nu sunt așadar întrunite cerințele acestui text de lege, care eventual ar fi fost incident in cazul in care s-ar fi dispus deja validarea popririi in condițiile art. 460 C.proc.civ.
Sub un al doilea aspect, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 452 alin. 1 C.proc.civ., (celălalt temei legal pe care contestatorii și-au fundamentat contestația) sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
Contestatorii au insistat în susținerea lor, conform căreia nu sunt înregistrate in contabilitate datorii către ., iar in prezent nu există raporturi contractuale între C. L. S. (Orașul S.) si această firmă.
Instanța de fond a apreciat că, în cauză, constatarea existenței sau neexistenței raporturilor juridice dintre aceste părți nu poate face însă obiectul prezentei contestații la executare, in cadrul căreia se examinează exclusiv executarea silită însăși precum și oricare act de executare. Aspecte legate de o astfel de problemă se pot tranșa în cadrul unui alt litigiu și anume în dosarul nr._/300/2012 al Judecătoriei Sector 2 București, având ca obiect „anulare act - ofertă reală de plată”, acțiune promovată de reclamanta . si pârâtele C. L. S. si . SRL (f. 152-175).
S-a reținut si că la data de 05.12.2011, in dosarul nr. 359N/2011 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați „C. G. C. si N. G.” - București, . si C. L. S. au depus la sediul executorilor (așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la aceeași dată - f. 125 verso), in original, recipisa nr._/1/30.11.2011 prin care a fost consemnata suma de 1.415.580,20 lei reprezentând ultima rata de leasing aferenta contractului de achiziție publica nr. 26.452/20.01.2006. Astfel, s-a inițiat procedura ofertei reale de plată urmată de consemnațiunea sumei reprezentând ultima rata contractuala de leasing pe seama si la dispoziția D. I.. Din adresa nr. 359N/04.04.2013 emisă de executorul judecătoresc C. G. C. (f. 125) la solicitarea B. D. si D., rezultă că recipisa de consemnare sus-menționată nu a fost ridicată de către . până la data prezentei adrese (04.04.2013).
In aceste condiții, s-a constatat că la data înființării popririi, 18.03.2013, nici C. L. S. si nici . SRL nu mai dispuneau in nici un fel de suma in valoare de 1.415.580,20 lei, din moment ce aceasta a fost consemnată, iar recipisa nr._/1/30.11.2011 a fost depusă in original la executorul judecătoresc in dosarul execuțional nr. 359N/2011. Astfel, in consecință, contestatorii nu puteau proceda la indisponibilizarea sumei de bani, iar prin adresa de înființare a popririi (f. 117) nu li s-a produs nici un prejudiciu de natură a fi considerat vătămare prin executare si care să îndreptățească instanța la anularea respectivei forme de executare si, cu atât mai mult, nici la anularea executării silite însăși.
Examinându-se prezenta contestație la executare prin prisma motivelor invocate de către contestatori, cu raportare la prevederile legale în materie (anterior menționate) instanța de fond a constatat că toate formele de executare au fost emise de către B. D. si D., in dosarul execuțional nr. 2237/2012, cu respectarea dispozițiilor procedurale in materie.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorii Orașul S. prin P. și C. L. al Orașului S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând instanței admiterea recursului și pe cale de consecință modificarea sentinței instanței de fond în sensul anulării executării silite înseși prin poprire, inițiata de B. D. și D. în contradictoriu cu C. L. S. in dosarul execuțional nr. 2237/2012; Anularea adresei de înființare a popririi emise la data de 18.03.2013 de B. D. și D. în dosarul execuțional nr. 2237/2012, in care C. L. S. are calitatea de terț - poprit.
Astfel, contestatorii au solicitat instanței să observe ca prezentul recurs este întemeiat pe art. 3041 C.proc.civ., astfel încât nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304, cauza putând fi examinata sub toate aspectele, atât cele de nelegalitate cât si cele de netemeinicie.
Sub primul aspect, au învederat recurenții că, în mod greșit prima instanța a reținut necesitatea îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute de art. 399 alin. (1) C.proc.civ., de a fi persoana interesata sau vătămata prin executare, pentru a exercita contestația la executare, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 399 alin. (1) „împotriva executării silite, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare". Formularea textului citat indica în mod clar intenția legiuitorului de a acorda posibilitatea exercitării contestației la executare, atât persoanei interesate, cat si celei vătămate.
În aceiași sens, Curtea Suprema a statuat ca „orice executare silita se poate exercita de cei interesați sau vătămați prin executare, prevedere din care rezulta ca, dintre persoanele care pot exercita aceasta cale, fac parte si terții, adică persoanele străine de raportul juridic dintre creditor si debitor, cu condiția sa poată demonstra un interes, ori ca prin actele de executare întocmite, au fost vătămați".
Astfel recurenții au reiterat că justifică interesul de a iniția o contestație la executare, atâta vreme cât poprirea a fost instituita cu nerespectarea condițiilor legale impuse de art. 452 C.proc.civ., care prevede că pentru instituirea calității de terț poprit, este necesar ca, pe de o parte, între terț și debitor să existe raporturi juridice Ia momentul înființării popririi, iar, pe de alta parte, în baza acestor raporturi juridice terțul sa datoreze debitorului in prezent sau in viitor sume de bani.
În speța dată, au arătat recurenții, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinita în persoana subscriselor, după cum reiese, cu evidenta, din probatoriul administrat în fața primei instanțe și în consecință Judecătoria S. a reținut în mod greșit ca aspectele legate de constatarea existentei sau neexistentei raporturilor juridice dintre părți se pot transa în cadrul unui alt litigiu, și anume în dosarul nr._/300/2012 al Judecătoriei Sector 2 București, având ca obiect „anulare act - oferta reala de plata", de vreme ce soluția pronunțata in cadrul acestui dosar nu poate influenta lipsa calității de terț poprit al subscriselor.
Astfel, în raport de susținerile debitoarei . din cadrul dosarului nr._/300/2012, in ipoteza admiterii cererii de anulare a ofertei reale de plata urmata de consemnațiune, instanța investita ar urma sa constate ca plata astfel efectuata este nula urmare a lipsei calității de debitor a subscriselor in raport de .. In atare condiții, este evident ca subscrisele nu putem avea calitatea de terți popriți, de vreme ce nu datoram nimic debitoarei.
Recurentele au mai arătat că, nici în ipoteza în care acțiunea în anularea ofertei reale de plata urmata de consemnațiune s-ar respinge, nu ar dobândi calitatea de terți popriți, de vreme ce prin respingerea acestei acțiuni, oferta reala de plata ar fi considerata valida și pe cale de consecința ar fi eliberate de orice obligație fata de debitoarea ., încă de la momentul consemnării sumei de bani, respectiv din data de 28.11.2011, adică cu mult înainte de începerea executării silite care face obiectul prezentei contestații.
P. urmare, recurentele au apreciat că, deși instanța a reținut în mod corect faptul că exista interesul de a exercita contestația la executare, a continuat argumentarea cu un raționament eronat arătând ca în calitate de terți popriți nu justifică o vătămare, or art. 399 alin. (1) C.proc.civ. nu impune condiția existentei cumulative a unei vătămări pe care partea care exercita contestația la executare ar trebui sa o dovedească, atâta vreme cat aceasta justifica un interes.
Sub al doilea aspect, recurenții au precizat că, prin aplicarea raționamentului expus de prima instanța, le-ar fi anihilata orice posibilitate de a solicita ridicarea popririi instituite cu încălcarea condițiilor impuse de art. 452 C.proc.civ., iar în baza unui astfel de raționament, nu ar avea niciodată posibilitatea de a iniția o acțiune prin intermediul căreia să solicite desființarea unei popriri instituite în mod nelegal și care oricum nu poate produce efecte având în vedere lipsa calității de debitor al acestora.
Or, intenția legiuitorului nu a fost aceasta, de vreme ce a acordat si terțului poprit posibilitatea de a exercita contestația la executare, iar interpretarea contrara, reținuta de prima instanța ar conduce la îngrădirea liberului acces la justiție.
Sub al treilea aspect, recurenții au precizat că, deși nu este absolut necesar sa justifice o vătămare pentru a putea exercita contestația la executare, de vreme ce sunt persoane interesate, totuși aceasta vătămare exista și în acest sens, în mod eronat a reținut prima instanța faptul că nu justificam o vătămare care sa îi îndreptățească sa efectueze demersuri în vederea desființării unei popriri instituite cu nerespectarea dispozițiilor legale.
De asemenea, au arătat recurenții că instanța de fond a apreciat că ar fi putut exista eventual o vătămare „în cazul în care s-ar fi dispus deja validarea popririi", însă acest raționament nu poate fi validat de instanța de control judiciar având în vedere că daca s-ar fi exercitat validarea de poprire in condițiile art. 460 C.proc.civ., exercitarea ulterioara a unei contestații la executare ar fi devenit inutila, întrucât toate apărările ar fi fost susținute in cadrul acțiunii având ca obiect validarea popririi, hotărârea astfel pronunța bucurându-se de putere de lucru judecat și prin urmare ar fi lipsita de aplicabilitate practic posibilitatea oferita terțului poprit de a exercita contestația la executare.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova la data de 14.11.2013, sub același număr de3 dosar, nr._ .
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurenții-contestatori, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
În fapt, tribunalul observă că în mod corect instanța de fond a reținut faptul că societatea bancară V. R. SA a solicitat executarea silită a debitoarei ., în baza titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. 164/BUA/2007 și contractul de credit nr. 219/BUA/2007, precum și a convențiilor accesorii la aceste contracte (acte adiționale sau contracte de garanții), formându-se dosarul de executare nr. 2237/2012 al B. D. și D..
La solicitarea creditoarei, au fost pornite mai multe modalități de executare silită, printre care și executarea silită prin poprire. În acest sens, executorul judecătoresc a emis la data de 25.01.2013, respectiv 18.03.2013 adrese de înființare poprire către următoarele societăți ori instituții: CEC Bank SA, . și C. L. S., solicitându-le să poprească și să vireze în contul executorului judecătoresc orice sumă de bani pe care acești terți popriți le datorau la acel moment ori le vor datora în viitor către ..
Tribunalul mai reține că prin cererea introductivă de instanță terțul poprit C. L. S. a solicitat anularea adresei de înființare poprire ce i-a fost comunicată în acest dosar de executare la data de 18.03.2013, considerându-se că această poprire este nelegală, deoarece la acel moment nu mai datora nicio sumă de bani către ..
Din această perspectivă, se constată că în mod corect instanța de fond a respins ca neîntemeiată această contestație la executare.
Astfel, chiar dacă sunt corect susținerile recurentei, în sensul că ar face parte din categoriile de persoane fizice sau juridice îndreptățite în a formula o contestație la executare, în calitate de terț poprit, fiind o persoană interesată în desfășurarea în condiții de deplină legalitate și temeinicie a executării silite, totuși, în concret, în cauza de față, recurenta nu a dovedit că ar fi suferit vreo vătămare prin emiterea acestei adrese de înființare poprire.
Astfel, nu pot fi primite susținerile recurentei, atât din cererea de chemare în judecată, cât și cele reiterate în cererea de recurs, în sensul că, atâta timp cât la momentul emiterii adresei de înființare poprire contestate nu mai datora vreo sumă de bani către ., prin nedesființarea acestei adrese i s-a produs un prejudiciu.
Mai întâi, după cum a arătat și instanța de fond, la momentul emiterii adresei de înființare poprire, dar și la momentul pronunțării hotărârii atacate, raporturile juridice dintre debitoare (.) și terțul poprit (C. L. S. nu erau pe deplin clarificate, pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București fiind o acțiune având ca obiect anulare act ofertă reală de plată, cu prim termen de judecată la data de 02.09.2013.
De asemenea, tribunalul constată că, prin simpla emitere a adresei de înființare poprire nu s-a produs nicio vătămare recurentei, urmând ca aceasta să procedeze în conformitate cu prevederile art. 456 C.proc.civ. astfel, în termen de 15 zile de la primirea adresei, avea obligația de a popri și de a vira sumele de bani în contul executorului judecătoresc pentru eventualele sume de bani deja scadente, iar pentru sumele de bani scadente în viitor să le rețină și să le vireze la scadență.
În mod evident, în situația în care terțul poprit aprecia că, la momentul emiterii adresei de înființare poprire, între acesta și debitoare nu mai existau raporturi juridice care să presupună obligația terțului poprit de a plăti debitoarei, la acel moment ori în viitor vreo sumă de bani, terțul poprit putea comunica direct executorului judecătoresc această situație. Așadar, tribunalul constată că, prin simpla emitere a acestei adrese de înființare poprire, contestate în cauza de față, nu s-a produs nici un prejudiciu terțului poprit, de natură a îndreptăți pe acesta să se adreseze instanței de judecată pentru a solicita anularea respectivului act de executare.
D. în situația în care, spre exemplu, societatea bancară creditoare ar fi solicitat validarea acestei popriri, fără a avea acest drept, în mod cert această situație ar fi fost de natură a îndreptăți pe terțul poprit să se considere vătămat prin executarea silită respectivă.
Nu pot fi reținute susținerile recurentei, în sensul că își justifică vătămarea față de riscul iminent al chemării în judecată pentru validare poprire. Acest argument despre o posibilă, eventuală acțiune în justiție a creditoarei, îndreptată împotriva sa, nu poate constitui o justificare de către terțul poprit a pretinsei vătămări prin emiterea adresei de înființare poprire.
Pe de altă parte, se observă că în mod corect instanța de fond a apreciat că adresele de înființare poprire respectă dispozițiile procedurale în materie, vizând adresa de înființare poprire.
În consecință, în raport de toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 raportat la art. 3041 C.proc.civ., tribunalul va respinge recursul declarat de recurenții-contestatori Orașul S., prin primar, și C. L. al orașului S., împotriva sentinței civile nr. 748/19.09.2013, pronunțată de Judecătoria S., ca fiind nefondat.
De asemenea, ținând seama și de prevederile art. 274 C.proc.civ., tribunalul va obliga recurenții să plătească intimatei . cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții-contestatori ORAȘUL S., P. P., și C. L. AL ORAȘULUI S., ambii cu sediul ales la Societatea de Avocați „M.&Asociații”, cu sediul în București, ., sector 1, împotriva sentinței civile nr. 748/19.09.2013, pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimatele ., cu sediul în București, Șoseaua P., nr. 42, sector 2, și ., cu sediul în București, ., ., Mezanin, sector 3, ca nefondat.
Obligă recurenții la plata sumei de 372 lei cheltuieli de judecată către intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.01.2014.
Președinte, Judecători,
Ș. O.-C. P.-A. A. M. C.-A.
Grefier,
N. L.-E.
Fiind în C.O. semnează
P. Grefier
Red. O.C.Ș.
2 ex/04.08.14
d. f._ Judecătoria S.
j. f. P. R.
Operator de date cu caracter personal notificare nr. 5595
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 3102/2013. Tribunalul... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 175/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
