Grăniţuire. Decizia nr. 613/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 613/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 13-11-2012 în dosarul nr. 613/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.613
Ședința publică din data de 13 noiembrie 2012
PREȘEDINTE - N. C.
JUDECĂTOR - A. G. H.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanții - pârâți E. I. domiciliat în ., ., nr.536, județ Prahovași E. M. domiciliată în ., ., nr.387, județ Prahova, împotriva sentinței civile nr.604/16.02.2012 pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimatul-reclamant E. V. D. domiciliat în Ploiești, ., .. 1, . și intimații pârâți S. I. domiciliată în C., ., J. Prahova, S. C. domiciliată în C., . G., nr. 23 A, J. Prahova, S. A. domiciliat în C., . G. nr. 23 A, J. Prahova, S. AL. C. domiciliat în C., . G., nr.23 A, J. Prahova, S. M. prin ocrotitor legal S. I. domiciliată în C., ., J. Prahova, S. E. domiciliată în . Jos, .. 969, J. Prahova, S. C. domiciliat în C., . G. nr. 23, J. Prahova, D. P. domiciliat în C., ., J. Prahova și MUNICIPIUL C. - P. P. cu sediul în C., ., J. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții pârâți personal și intimatul-reclamant personal, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 85,00 lei conform chitanței . nr._ si timbrul judiciar in valoare de 1,5 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul parat M. C. prin P. a depus la dosar, prin serviciul registratură, în timpul ședinței de judecată, o notă de ședință prin care arată că este de acord cu stingerea prezentului litigiu pe cale amiabilă, prin încheierea unei tranzacții, după care
Părțile prezente, având cuvântul pe rând, arată că sunt de acord să stingă litigiul ce face obiectul cauzei de față, prin încheierea unei tranzacții.
Tribunalul procedează la identificarea părților, conform cărților de identitate ale acestora.
Instanța dă citire conținutului tranzacției, după care părțile declară că sunt de acord cu conținutul acesteia, semnând-o fiecare, arătând că nu au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, tribunalul constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apelanții pârâți și intimatul reclamant, având cuvântul pe rând, în dezbateri, solicită admiterea apelului, schimbarea a în tot a sentinței apelate urmând să se ia act de înțelegerea intervenită între părți și consfințită sub forma tranzacției.
TRIBUNALUL
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul E. V. D. a chemat în judecată pe pârâții S. I., D. P., S. V., Stranciulescu E., E. I. și M. C. - prin primar, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să stabilească linia de hotar ce desparte proprietatea sa de a pârâților, să oblige pârâții să demoleze gardurile edificate care nu respectă limita proprietății și să respectarea dreptului său de proprietate și posesie asupra terenului său în suprafață de 1.372 mp.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul terenului în suprafață de 1.372 mp. situat în mun. C., ., jud. Prahova, conform certificatului de moștenitor nr.399/13.09.2007 și, deși, între proprietatea sa și cea a pârâților există în prezent garduri, acestea au suferit modificări succesive, astfel încât, demarcația se prezintă fizic ca o linie sinuoasă, care nu concordă cu realitatea.
A mai precizat reclamantul că a dorit să reglementeze situația juridică, din punct de vedere cadastral, în toamna anului 2008 și, după efectuarea măsurătorilor de teren, i s-a adus la cunoștință că, deși, este proprietar al unei suprafețe de 1.372 mp., în realitate, fizic, există doar 1.246 mp., procedura intabulării și înscrierii în cartea funciară a dreptului său de proprietate nefiind posibilă decât dacă dă o declarație pe proprie răspundere în fața unui notar public în sensul că este de acord cu suprafața de 1.246 mp. constatată, situație pe care nu a acceptat-o, promovând prezenta acțiune pentru stabilirea limitelor de hotar și revendicarea celor 112 mp. care îi lipsesc.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art.480 - 481 C.civ., art.584 C. civ., art.1 alin.1 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art.112 C.pr.civ., iar în temeiul disp. art.242 C.pr.civ. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus, în copie, la dosar: plan de încadrare în zonă, tabel de mișcare parcelară (fișa imobilului), releveu construcție, plan de amplasament și delimitare a imobilului, calcul analitic al suprafeței de teren, schiță topografică, schița drumuirii și a punctelor de sprijin, inventar de coordonate, carnet de teren, contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.2899/7.08.1967, încheierea de legalizare copie nr.2371/3.04.2008, certificatul de moștenitor nr.399/13.09.2007, adresa nr.7436/2.04.2008 emisă de Primăria Mun. C., încheierea de legalizare copie nr.2370/3.04.2008, schiță plan și certificatul nr._/2.04.2008 de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local eliberat de Direcția Economică a Mun. C..
În raport de susținerile reclamantului, legal citat, pârâtul S. I. a formulat, în baza art.115 – 118 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea în totalitate a celor trei capete de cerere, ca neîntemeiate, motivat de faptul că situația prezentată de acesta nu corespunde realității.
Astfel, potrivit contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.2783/ 04.09.1980 de notariatul de Stat Local C. a cumpărat de la tatăl său un teren în suprafață de 825 mp. împreună cu casa construită pe acesta și, conform expertizei extrajudiciară întocmită de expertul S. F. T., în prezent, are doar 814 mp., diferența până la 825 mp. fiind suprafața acaparată de reclamant prin mutarea gardului ce desparte proprietățile cu circa 20 cm. de la colțul casei și până la . acestuia, tot de către reclamant, din plasă de sârmă, pe stâlpi de metal.
Pe calea cererii reconvenționale, pârâtul a solicitat obligarea reclamantului de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie suprafața de 11 mp. aflată între actualul amplasament al gardului de plasă (mutat de reclamant) și vechiul aliniament, car poate fi identificat prin vechile semne de hotar și stabilirea liniei de hotar ce le desparte proprietățile.
În motivarea cererii reconvenționale, pârâtul S. I. a susținut că în vara anului 1996 a fost montată conductă aeriană de gaze de la . la colțul casei sale, pe lângă gard, când distanța dintre gard și conductă era de circa 20 cm. și, ulterior, reclamantul a început fie să încline gardul de plasă, fie să mute câte un stâlp de țeavă sau să îl curbeze, culminând cu legarea efectivă a gardului de conducta de gaze, în prezent gardul de plasă fiind lipit de conducta de gaze și chiar trece dincolo de aceasta.
În drept, pârâtul a invocat disp. art.115, art.119 C.pr.civ., art.480 - 482 C.civ., art.584 C.civ.
Pârâtul D. P. nu a formulat în cauză întâmpinare, dar s-a prezentat în instanță și a depus actele sale de proprietate.
La termenul de judecată din 09.10.2009, pârâta S. V. a învederat că soțul său - S. A. este proprietar al terenului, iar pârâtul E. I. a susținut că este proprietar împreună cu soția sa - E. M..
Ca urmare a susținerilor pârâților, la data de 04.12.2009 reclamantul a completat acțiunea introductivă, prin lărgirea cadrului procesual în pasiv, solicitând introducerea în cauză, în calitate de pârâți, și a numiților S. A. și E. M..
O nouă completare a acțiunii a formulat reclamantul la data de 09.04.2010, prin care, de asemenea, a solicitat lărgirea cadrului procesual în pasiv prin introducerea în cauză a numitului S. C., în calitate de pârât.
La același termen de judecată, pârâții S. A. și S. C. au formulat, în temeiul disp. art.115 C.pr.civ., întâmpinare, prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată formulată împotriva acestora, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, motivat de faptul că terenul limitrof proprietății reclamantului, respectiv cel situat în mun. C., . nr. 23, jud. Prahova, nu se mai află în patrimoniul lor.
L. citat și noul pârât, S. C., a formulat în cauză întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, arătând că prin contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere aut. sub nr.2709/5.06.2008 a devenit proprietarul terenului în suprafață de 503 mp. situat în mun. C., . nr. 23, jud. Prahova și a construcției edificată pe acesta, terenul fiind deținut anterior de părinții săi, cumpărat de mama sa înaintea căsătoriei.
A mai precizat că terenul proprietatea reclamantului se învecinează cu imobilul său pe latura nordică, iar reclamantul nu a indicat faptele fiecărui pârât care l-au determinat să promoveze cererea sau măcar latura proprietății sale din punct de vedere geografic care i-ar fi fost încălcată de fiecare pârât, scopul introducerii cererii fiind șicanatoriu și fără bază reală, în condițiile în care linia de hotar între proprietăți a rămas aceeași de la momentul cumpărării bunului imobil de către autoarea sa, pe teren existând semne vechi de hotar, aliniamentul gardului despărțitor între cele două proprietăți fiind neschimbat de peste 30 ani.
Pârâtul S. C. a menționat, totodată, că la momentul la care a înscris în cartea funciară dreptul său de proprietate asupra imobilului reclamantul a semnat, fără nicio obiecție, procesul - verbal de bună vecinătate în care se indică aliniamentul gardului despărțitor pe fiecare latură a terenului, gardul având același amplasament ca în prezent.
În ședința publică din 28.05.2010, pentru considerentele inserate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. C. și S. A., invocată de acești, a fost unită cu fondul cauzei.
Deși, inițial, pârâții E. I. și E. M. nu au formulat întâmpinare, o astfel de cerere au depus la dosar la data de 08.09.2011, solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, învederând că au fost proprietarii terenului situat în Mun. C., . nr. 21, jud. Prahova, conform contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.1615/2005, însă, prin contractul de donație aut. sub nr.6034/2008, au donat fiului E. V. imobilul teren și construcție, rezervându-și un drept de uzufruct viager.
Au mai menționat că niciodată nu au locuit în Mun. C., . nr. 21, jud. Prahova, au cumpărat imobilul pentru fiul lor, a cărei introducere în cauză se impunea.
Cum, pe parcursul soluționării cauzei, la data de 09.07.2011, a decedat pârâtul S. I., în ședința publică din data de 08.09.2011 s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia - S. I., S. M., prin ocrotitor legal S. I. și S. D., care au preluat aceeași calitate procesuală a autorului acestora, iar ulterior, la data de 26.01.2012, ca urmare a depunerii la dosar a certificatului de moștenitor nr. 273/20.12.2011 din care reiese că fiul S. D. a renunțat la moștenirea tatălui său, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia și în consecință s-a dispus scoaterea acestui pârât din cauză.
Ca urmare a decesului pârâtei S. E., survenit la data de 01.09.2011 tot pe parcursul soluționării cauzei, în ședința publică din data de 10.11.2011 s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a moștenitorilor acesteia - S. E. și S. C., astfel cum sunt evidențiați în certificatul de moștenitor nr.406/18.10.2011, care, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță, însă pârâtul S. C. a solicitat soluționarea dosarului în lipsă.
În ședința publică din data de 08.12.2011, pentru considerentele menționate în cuprinsul încheierii de la acea dată, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea pârâților E. de introducere în cauză a fiului acestora, E. V., pentru opozabilitatea hotărârii, iar la termenul de judecată din data de 26.01.2012, s-a constatat decăderea reclamantului din dreptul de a completa acțiunea la acea dată, prin lărgirea cadrului procesual în pasiv, respectiv prin introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitului E. V., fiind unită cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților E. I. și E. M., invocată de reclamant.
În ședința publică din data de 09.02.2012 pârâții E. I. și E. M. au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora pentru capătul de cerere în grănițuire, context în care s-a constatat că la termenul anterior excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor pârâți, invocată de reclamant, a fost unită cu fondul cauzei.
La același termen de judecată, din nou, reclamantul a reiterat solicitarea de lărgire a cadrului procesual în pasiv, prin introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului E. V., reținându-se că la termenul anterior s-a constatat, față de opunerea pârâților și momentul formulării, decăderea reclamantului din dreptul de a-și completa acțiunea cu depășirea primei zile de înfățișare.
În urma probelor administrate în cauză, la solicitarea părților, cu înscrisuri și interogatorii reciproce, martori și expertiză tehnică de specialitate topometrică, Judecătoria C. a pronunțat sentința civilă nr. 604/16.02.2012 prin care a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. A., S. C., E. I. și E. M., a admis în parte atât acțiunea completată formulată de reclamantul E. V. D., cât și cererea reconvențională formulată de pârâtul S. I. și însușită de moștenitorii acestuia, dispunându-se obligarea pârâților E. I. și E. M. să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de 4 m.p., identificată pe schița de plan anexă a raportului de expertiză topografică - refacere ing. P. D. prin perimetrul G’-H-I’-G’ .
Totodată, au fost respinse ca neîntemeiate atât cererea în revendicare formulată de reclamant în contradictoriu cu restul pârâților, precum și capătul de cerere în revendicare din cererea reconvențională formulată de pârâtul S. I. și însușită de moștenitorii acestuia, dispunându-se grănițuirea proprietății părților, conform expertizei topografică refacere ing. P. D., respectiv:
- între proprietatea reclamantului și a pârâtelor S. I. și S. M. pe aliniamentul A-B-C-D;
- între proprietatea reclamantului și a pârâtului S. C. (folosită de pârâții S. C. și S. A.) pe aliniamentul E-F;
- între proprietatea reclamantului și a pârâtului D. P. pe aliniamentul A-I;
- între proprietatea reclamantului și proprietate folosită de pârâții E. I. și E. M. pe aliniamentul G-G’-H-I’-I;
- între proprietatea reclamantului și a pârâților S. E. și S. C. pe aliniamentul F-G.
- între proprietatea reclamantului și pârâtului M. C., prin primar, pe aliniamentul E-D, fiind obligați pârâții E. I. și E. M. să demoleze gardul edificat pe aliniamentul G’- I’.
A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind demolarea gardurilor formulat de reclamant în contradictoriu cu restul pârâților.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că părțile din prezenta cauză sunt în relații de vecinătate, având fie calitatea de proprietari, fie pe cea de uzufructuari a unor terenuri alăturate.
Astfel, pe cale succesorală, în calitate de moștenitor legal al părinților săi, astfel cum reiese din certificatul de moștenitor nr.399/13.09.2007, reclamantul a devenit unicul proprietar al imobilului - teren situat în Mun. C., ., jud. Prahova, în suprafață de 1.372 m.p., dobândit de părinții săi, prin cumpărare, în timpul căsătoriei, potrivit contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr. 2899/7.08.1967 de Notariatul de Stat C..
Pârâtele S. I. și S. M., tot pe cale succesorală, așa cum este evidențiat în certificatul de moștenitor nr.273/20.12.2011, au devenit proprietarele terenului în suprafață de 825 m.p. situat în Mun. C., ., jud. Prahova, în partea de nord a proprietății reclamantului și pe care autorul acestora - S. I., l-a dobândit ca urmare a încheierii contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.2783/4.09.1980 de Notariatul de Stat Local C., prin constituirea dreptului de proprietate prin titlul de proprietate nr._/30.08.1999 emis de Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.
Prima instanță a reținut că, în partea de est, terenul reclamantului se învecinează cu . cea de vest cu terenul proprietatea pârâtului D. P. în suprafață de 317,5 m.p., atribuit acestuia prin sentința civilă nr.3888/26.08.1994 pronunțată de Judecătoria C., hotărâre definitivă și irevocabilă prin neapelare, prin care s-a sistat starea de indiviziune creată pe cale convențională prin contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr. 1872/22.05.1967 de Notariatul de Stat C., teren ce a fost intabulat în cartea funciară nr.9394, așa cum reiese din încheierea și extrasul de carte funciară în care este menționată suprafața măsurată a acestui imobil ca fiind de 331 m.p.
La sud, imobilul reclamantului se învecinează cu trei imobile aparținând unor proprietari diferiți.
Astfel, primul lot de teren având locația în Mun. C., . nr. 21, jud. Prahova și suprafața de 499 m.p. a fost dobândit de pârâții E. I. și E. M. prin contractul de vânzare - cumpărare aut.sub nr.1615/23.05.2005 de BNP M. M., intabulat în cartea funciară și, ulterior, donat de aceștia fiului - E. V. prin contractul de donație aut. sub nr.6034/3.12.2008 de BNP I. M. – S. V., prin care donatorii și-au rezervat un drept de uzufruct viager.
Cel de-al doilea teren în suprafață de 400 m.p. situat pe aceeași stradă, C. D. G., dar la nr. 23, a fost dobândit pe cale succesorală de pârâții S. E. și S. C., ca urmare a decesului autoarei acestora - S. E., care, la rândul său, dobândise bunul tot pe cale succesorală, elocvente în acest sens fiind certificatele de moștenitor aflate la dosar.
Al treilea lot de teren situat în partea de sud a proprietății reclamantului, respectiv cel în suprafață de 485 m.p., localizat pe . la nr. 23 A, a fost dobândit, inițial, de pârâta S. C. (fostă C.), necăsătorită, prin contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.2546/6.07.1967 de Notariatul de Stat al Raionului C. și, ulterior, înstrăinat împreună cu construcția edificată de aceasta și extinsă în timpul căsătoriei cu soțul său - pârâtul S. A., fiului S. C., prin contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere aut. sub nr.2709/5.06.2008 de BNP I. M. – S. V., prin care cei doi vânzători și-au rezervat asupra imobilului înstrăinat dreptul de uzufruct viager.
Instanța de fond a apreciat că trebuie menționat și faptul că în cuprinsul convenției anterior arătată s-a indicat că suprafața terenului ce constituie obiectul vânzării - cumpărării rezultată din măsurătorile cadastrale este de 503 m.p., cu precizarea că toate imobile învecinate au fost identificate de expertul topo P. D. în expertiza efectuată și ulterior refăcută.
În prezenta cauză, instanța de fond a arătat că este investită atât cu soluționarea acțiunii formulată de reclamant, astfel cum a fost completată succesiv, având trei capete de cerere: revendicare, grănițuire și obligația de „a face”, respectiv de a fi obligați pârâții să demoleze gardurile edificate ce nu respectă limita proprietății sale, precum și cu cererea reconvențională formulată de pârâtul inițial S. I., însușită de moștenitorii acestuia, având două capete de cerere, în revendicare și grănițuire.
Cum, în cauză, a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților S. A., S. C., E. I. și E. M., în temeiul disp. art. 137 alin 1 C.pr.civ. instanța de fond a arătat că se va pronunța cu prioritate asupra acesteia.
Astfel, s-a constatat că cei patru pârâți au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive, însă și reclamantul, prin apărător, în ședința publică din data de 26.01.2012 a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților E., dar prin concluziile scrise și-a nuanțat poziția inițială, referindu-se doar la excepția invocată de pârâți, fără să mai facă referire la cea pe care a invocat-o și, în plus, apreciind, pe de o parte că pârâții E. au calitate procesuală pasivă pe capătul de cerere în revendicare, iar pârâții S. C. și S. C. au calitate procesuală pasivă pe capătul de cerere privind grănițuirea, deși excepția nu-l privea pe pârâtul S. C., ci pe tată acestuia - pârâtul S. A. și deși situația pârâților E. era similară pârâților S..
În esență, cei patru pârâți indicați au apreciat că nu au calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât, în prezent, nu sunt proprietarii terenurilor învecinate imobilului reclamantului, iar aceștia au calitatea de uzufructuari, așa cum rezultă din contractele pe care le-au încheiat cu fiii lor, respectiv contratul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere aut. sub nr.2709/5.06.2008 de BNP I. M. – S. V., în ceea ce-i privește pe pârâții S. C. și S. A. și cel de donație aut. sub nr.6034/3.12.2008 de BNP I. M. – S. V., referitor la pârâții E. I. și E. M..
În speță, instanța de fond a reținut că reclamantul are un drept de proprietate asupra terenului situat în Mun. C., ., jud. Prahova, iar pârâții S. A., S. C. și respectiv E. I. și E. M., sunt titularii unor drepturi de uzufruct viager constituite printr-un contract de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere, respectiv printr-un contract de donație, drepturi ce se întind asupra a două terenuri învecinate proprietății reclamantului.
S-a apreciat că pârâții S. A., S. C., E. I. și E. M. justifică în cauză calitate procesuală pasivă și cu privire la cererea reclamantului de stabilire a traseului pe care urmează să se fixeze semnele exterioare dintre fondurile învecinate (grănițuire), precum și cu privire la ultimul petit, accesoriu, referitor la obligația de „a face” constând în obligarea pârâților de a demola gardurile edificate ce nu respectă limita proprietății reclamantului.
În consecință, s-a constatat că pârâții S. A., S. C., E. I. și E. M. justifică în cauză calitate procesuală pasivă, motiv pentru care a fost respinsă ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora.
În ceea ce privește fondul cauzei, atât al acțiunii astfel cum a fost completată, cât și al cererii reconvenționale, s-a reținut, fără a detalia când fiecare proprietar învecinat sau titular al altui drept real ar fi acaparat din proprietatea sa câte o porțiune de teren, reclamantul ca urmare a măsurătorilor în vederea intabulării dreptului său de proprietate în cartea funciară, constatând că în fapt deține o suprafață mai mică decât cea indicată în actul său de proprietate, a chemat în judecată pe vecinii săi - proprietari sau uzufructuari - contestând implicit hotarele actuale, fără să menționeze când ar fi fost modificate și revendicând suprafața de 112 m.p., pe care nu o posedă, din documentația întocmită în vederea intabulării dreptului său de proprietate rezultând că, în fapt, deține suprafața de 1.246 m.p. din cei 1.372 m.p., din titlul său.
Deși pretențiile revendicative ale reclamantului vizează pe toți pârâții din prezenta cauză, probele administrate au evidențiat că hotarul a suferit modificări doar pe latura învecinată cu pârâții E., în timp ce restul limitelor dintre proprietăți au rămas nemodificate în timp, din anul 1975, reclamantul semnând și procese-verbale de bună vecinătate cu parte din pârâți, respectiv cu pârâtul D. P., S. C. și S. A..
De altfel, și prin răspunsul dat la întrebarea nr. 1 din interogatoriul luat reclamantului la cererea pârâtului S. C., acesta a recunoscut că aliniamentul gardului despărțitor dintre cele două proprietăți limitrofe este neschimbat de peste 30 ani, în plus despre hotarul neschimbat între aceleași proprietăți a relatat și martorul P. I. L..
P. expertiza topografică întocmită și refăcută de expertul P. D. au fost identificate terenurile pentru care părțile dețin dreptul de proprietate sau de uzufruct viager, iar în cuprinsul acestei lucrări de specialitate s-a arătat, în urma constatărilor în teren și verificării actelor de proprietate, că toate proprietățile sunt delimitate cu garduri pe toate laturile, semnele vechi de hotar pe conturul terenului în litigiu stăpânit de reclamant sunt aceleași, cu excepția gardului edificat de pârâtul E. I. pe aliniamentul G-I.
S-a mai reținut că reclamantul deține o suprafață de 1.242 m.p., (în acte 1.372 m.p., măs. 1.246 m.p.), pârâtul inițial S. I. – 824 m.p. (din acte 825 m.p.), pârâta S. C. deține 497 m.p. (din act 485 m.p., 503 m.p. măs.), pârâtul D. P. – 332 m.p. (din act 317,5 m.p., 331 m.p. măs.), pârâta inițială S. E. deține 417 m.p. (din act 400 m.p.) și pârâtul E. I. deține 503 m.p. (din act 499 m.p., 499 măs.).
A concluzionat expertul că, în urma analizării lucrării de cadastru prezentată de pârâtul E. I., a rezultat că prin edificarea gardului pe aliniamentul G-I acesta a acaparat din terenul reclamantului suprafața de 4 m.p., delimitată pe plan de punctele G’-H-I’-G’. și, întrucât, gardul pe aliniamentul C-D, învecinat cu proprietatea pârâtului inițial S. I., este înclinat de la verticala locului, există senzația de acaparare.
Chiar dacă din declarațiile martorilor S. M. V. și S. V. a rezultat că pârâții E. locuiesc în ., acest fapt nu înseamnă că aceștia nu exercită și acte de posesie ale terenului învecinat proprietății reclamantului, situat în Mun. C., . nr. 21, jud. Prahova, atâta timp cât în favoarea pârâților E. s-a constituit dreptul de uzufruct viager, iar contractul de donație în cadrul căruia a fost inserată această clauză nu a fost desființat sau modificat ulterior.
De altfel, din cuprinsul adresei nr.5903/11.04.2008, ce reprezintă răspunsul dat de Primăria Mun. C. petiției reclamatului formulată la data de 14.03.2008, reiese că, anterior încheierii contractului de donație aut. sub nr.6034/3.12.2008, când pârâții E. I. și E. M. erau proprietari ai imobilului din Mun. C., au efectuat lucrări la gardul despărțitor dintre proprietatea acestora și a reclamantului.
Mai mult, și reclamantul prin răspunsul al întrebările nr. 3, 4 și 5 din interogatoriul ce i-a fost luat la cererea pârâților E., a învederat că pârâtul E. I. a edificat gardul în discuție, după ce l-a înlăturat pe cel din sârmă ce era construit de tatăl său și pe care i l-a restituit.
Despre momentul edificării gardului a relatat și martorul S. V. care a susținut că această lucrare s-a realizat în anul 2007, deci anterior încheierii contratului de donație.
Deși martora S. M. V. a menționat că la edificarea gardului s-a respectat vechiul amplasament, instanța de fond a apreciat că această susținere este subiectivă, în condițiile în care la măsurătorile efectuate expertul topometru a constatat că linia gardului nu respectă hotarul real, rezultând o acaparare pe o mică porțiune de teren, de 4 m.p.
Concluziile expertizei topometrice se coroborează și cu mențiunile planului de amplasament și delimitare a imobilului din Mun. C., . nr. 21, jud. Prahova din care reiese că linia despărțitoare între proprietatea reclamantului și cea folosită de pârâții E. nu este dreaptă, ci frântă în apropierea casei folosită de pârâții E., precum și cu planul cotat pentru obținerea autorizației de construire a locuinței de proprietarii E., în care se observă că hotarul dintre proprietatea E. și a reclamantului nu este drept, fiind o linie frântă în zona punctului 3.
De altfel, faptul că la edificarea gardului nu s-a respectat întocmai vechiul amplasament, este adevărat pe o mică porțiune, este reținut de instanță și din declarația martorului S. V., propus de pârâții E., ce a subliniat că între primul și ultimul stâlp a fost întinsă sfoara drept.
Cum reclamantul nu a dovedit că hotarele, cu excepția celui învecinat pârâților E., au fost modificate, iar probele administrate în cauză au dovedit contrariul, respectiv faptul că amplasamentul gardurilor edificate în anul 1975 nu a fost schimbat (cu excepția anterior indicată), nu are relevanță faptul că acesta nu deține în posesie decât 1.242 m.p. din cei 1.372 m.p., conform titlului său, iar unii din pârâții au în posesie suprafețe puțin mai mari decât cele din titlurile acestora.
Deși atât reclamantul, cât și pârâtul inițial S. I., reclamant au formulat unul împotriva celuilalt pretenții revendicative, probele administrate în cauză au conturat o altă situație de fapt.
Astfel, potrivit concluziile expertizei topometrice refacere întocmită de ing. P. D., pârâtul inițial S. deținea în posesie 824 m.p. din cei 825 m.p., hotarul pe aliniamentul A-D între proprietatea acestuia și a reclamantului nefiind în linie dreaptă, dovadă fiind semnele vechi de hotar, iar cum gardul pe acest aliniament este înclinat de la verticala locului, creează senzația de acaparare.
În atare condiții, chiar dacă martorii R. G. V. și G. V. au evidențiat faptul că gardul dintre cele două proprietăți ar fi suferit modificări, fiind împins spre proprietatea S., aplecat spre acesta, aceste afirmații nu se coroborează cu cele reținute în raportul de specialitate topografie, conform căruia nu rezultă o acaparare de teren, ci doar o senzație de acaparare, din pricina poziției gardului despărțitor, înclinat de la verticala locului.
Față de cele arătate și având în vedere actele de proprietate ale părților și disp. art. 480 Cod civil, preluate de disp. art. 563 și art. 555 N.C.C., instanța de fond a obligat pârâții E. I. și E. M. să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de 4 m.p., identificată pe schița de plan anexă a expertizei topografică refacere întocmită de ing. P. D. prin perimetrul G’-H-I’-G’, a respins ca neîntemeiată cererea în revendicare formulată de reclamant în contradictoriu cu restul pârâților și a respins ca neîntemeiat capătul de cerere în revendicare din cererea reconvențională formulată de pârâtul S. I. și însușită de moștenitorii acestuia.
Cum, în cauză, au fost contestate limitele de hotar și, având în vedere atât actele de proprietate ale părților, precum și probele administrate în cauză, în special expertiza topografică refacere, instanța de fond în temeiul disp. art. 584 Cod civil, preluate de cele ale 560-561 N.C.C. a admis atât capătul de cerere din acțiunea completată privind grănițuirea proprietăților, cât și cel similar din cererea reconvențională formulată de pârâtul inițial S. I. și a dispus grănițuirea între proprietatea reclamantului și a pârâtelor S. I. și S. M. pe aliniamentul A-B-C-D, între proprietatea reclamantului și a pârâtului S. C. (folosită de pârâții S. C. și S. A.) pe aliniamentul E-F, între proprietatea reclamantului și a pârâtului D. P. pe aliniamentul A-I, între terenul reclamantului și proprietatea folosită de pârâții E. I. și E. M. pe aliniamentul G-G’-H-I’-I, între proprietatea reclamantului și a pârâților S. E. și S. C. pe aliniamentul F-G și între proprietatea reclamantului și a pârâtului M. C., prin primar, conform aliniamentului E-D.
Ca o consecință a admiterii capătului de cerere în revendicare formulat de reclamant împotriva pârâților E. și stabilirii liniei de hotar pe aliniamentul G-G’-H-I’-I, s-a dispus obligarea acestor pârâți să demoleze gardul edificat pe aliniamentul G’-I’ și, având în vedere soluțiile pronunțate față de restul pârâților în ceea ce privește petitele privind revendicarea și grănițuirea, ce a fost stabilită conform delimitărilor existente în prezent, a fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind demolarea gardurilor formulat de reclamant în contradictoriu cu restul pârâților.
Împotriva sentinței instanței de fond, au declarat apel în termen legal pârâții E. I. și E. M. arătând că este nelegală și netemeinică.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._,
La termenul de judecată din data de 11.10.2012, s-a depus la dosar tranzacția încheiată între intimatul - reclamant E. V. D. și apelanții – pârâți E. I. și Eme M. (f.35), motiv pentru care, deși s-au prezentat declarațiile olografe ale numiților D. P., S. C., S. A., S. C., S. I., Sătănciulescu C. și S. E., prin care învederau că nu au nici o tangență cu înțelegerea părților, solicitând judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin.1 pct. 2 C.pr.civ. (f.38 – 45), tribunalul a dispus citarea intimatului – pârât M. C. prin P. cu un exemplar al acestei tranzacții și cu mențiunea de a-și exprima punctul de vedere.
Astfel, prin nota de ședință depusă la termenul de astăzi - 13.11.2012, intimatul – pârât M. C. prin P. a învederat că este de acord ca litigiul ce face obiectul prezentului dosar să se stingă pe cale amiabilă, respectiv prin încheierea unei tranzacții, având în vedere că terenul în litigiu nu face parte din domeniul public sau privat al municipalității și nici nu a făcut obiectul vreunei legi speciale de restituire a proprietății (f.56).
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Potrivit disp. art. 271 alin. 1 C .pr.civ. „Părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea hotărâre care să consfințească învoiala lor”, art. 272 C.pr.civ. stipulând că „învoiala va fi înfățișată în scris și va alcătui dispozitivul hotărârii”.
Având în vedere că la termenul de astăzi – 13.11.2012, părțile litigante, respectiv apelanții – pârâți E. I. și E. M. și intimatul – reclamant E. V. D. au înfățișat instanței tranzacția intervenită între aceștia în vederea stingerii litigiului, tranzacție cu privire la care celelalte părți nu au formulat opoziții și, constatându-se că prin încheierea acestei tranzacții nu se încalcă nici o dispoziție imperativă a legii, tribunalul urmează să admită apelul și, în baza art. 296 C.pr.civ., va schimba în tot sentința apelată, în sensul că va lua act de înțelegerea părților consfințită prin tranzacție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanții - pârâți E. I. domiciliat în ., ., nr.536, județ Prahovași E. M. domiciliată în ., ., nr.387, județ Prahova, împotriva sentinței civile nr.604/16.02.2012 pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimatul-reclamant E. V. D. domiciliat în Ploiești, ., .. 1, . și intimații pârâți S. I. domiciliată în C., ., J. Prahova, S. C. domiciliată în C., . G., nr. 23 A, J. Prahova, S. A. domiciliat în C., . G. nr. 23 A, J. Prahova, S. AL. C. domiciliat în C., . G., nr.23 A, J. Prahova, S. M. prin ocrotitor legal S. I. domiciliată în C., ., J. Prahova, S. E. domiciliată în . Jos, .. 969, J. Prahova, S. C. domiciliat în C., . G. nr. 23, J. Prahova, D. P. domiciliat în C., ., J. Prahova și MUNICIPIUL C. - P. P. cu sediul în C., ., J. Prahova și, în consecință:
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că ia act de înțelegerea părților consfințită prin tranzacție, astfel:
TRIBUNALUL PRAHOVA
DOSAR NR._
TERMEN 11.10.2012
TRANZACTIE
Încheiata astăzi, 11.10.2012, intre subsemnații:
E. V.-D., domiciliat în Ploiești, .,., ., legitimat cu C.I. . nr._, eliberata la data de 13.10.2011 de SCPLEP Ploiești, având calitatea de reclamant-intimat si
E. I., domiciliat in ., nr. 536, jud. Prahova, legitimat cu CI . nr._ eliberata de SPCLEP Campina la data de 12.07.2010 si E. M. domiciliata în com. Provita, ., nr. 536, jud. Prahova, legitimat cu CI . nr._ eliberata de SPCLEP C., ambii în calitate de pârâți – apelanți prin care am convenit următoarele:
Subsemnatul E. V.-D., prin prezenta arat ca in baza art. 247 Cod proc. civ. înțeleg sa renunț la dreptul de a solicita revendicarea suprafeței de 4 mp teren situat in C., . G., nr. 21, jud. Prahova identificata pe schița de plan a raportului de expertiza P. D.-refacere depus pentru termenul din 26.05.2011 ca fiind intre punctele G’HIG’ de la numiții E. I. si E. M., precum si de la succesorii acestora, renunțare pentru care am primit de la cei doi sus-numiți suma de 2.500 (douamiicincisute) lei, astăzi data încheierii prezentei tranzacții.
Urmează ca linia de hotar dintre proprietățile noastre sa fie stabilita pe aliniamentul actual al gardului despărțitor, respectiv pe aliniamentul IG din schița de plan a raportului de expertiza menționat mai sus.
Noi, E. I. si E. M., precizam ca am achitat astăzi, 11.10.2012, dlui. E. V.-D., suma de 2.500 (douamiicincisute) lei si suntem de acord ca acesta sa renunte la dreptul de a revendica suprafața de 4 mp. teren menționata mai sus.
Suntem de acord ca linia de hotar dintre proprietățile noastre sa fie stabilita pe aliniamentul actual ai gardului despărțitor, respectiv pe aliniamentul IG din schița de plan a raportului de expertiza menționat mai sus.
P. încheierea prezentei tranzacții se sting orice pretenții prezente si viitoare intre noi părțile si succesorii noștri in legătura cu terenul in litigiu, nemaiavând niciun fel de alte solicitări una fata de cealaltă, nici pecuniare si nici de revendicare in natura a terenului.
Prezenta s-a încheiat astăzi 11.10.2012, in 4 (patru) exemplare din care unul pentru instanța si cate unul pentru fiecare parte semnatara.
E. V. – D. E. I. E. M.
ssindescifrabil ssindescifrabil ssindescifrabil
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.11.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
N. C. A. G. H.
GREFIER,
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red. AGH/Tehnored. RC
14 ex./14.11.2012
d.f._ Judecătoria C.
j.f. E. S.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1544/2012. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1518/2012. Tribunalul... → |
|---|
