Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2364/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2364/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 2364/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2364
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 08 IUNIE 2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - D. G.
JUDECĂTOR - A. D. P.
GREFIER - I. C. M.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-creditoare E. K. R. SRL, cu sediul ales in Ploiești, ., ., J. Prahova, împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 05.09.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimata – debitoare B. M. D., cu sediul in com. Bărcănești, ., J. Prahova.
Cererea de apel a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, achitată cu OP nr._/10.10.2014 anulat și atașat la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată de către petentul Biroul Executorului Judecătoresc R. O. A., înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 6.08.2014 sub nr._, a fost solicitată încuviințarea executării silite, în dosarul de executare nr.1059/2014 privind pe creditorul S.C. E. K. R. S.R.L. Bucuresti și pe debitorul B. M. D., în temeiul titlul executoriu reprezentat contractul de credit nr.1677 emis in data de 04.08.2006, semnat între BCR S.A. și debitor.
În motivarea cererii, s-a precizat că se solicită încuviințarea executării silite pentru creanța în cuantum de 7448,96 lei reprezentând debit datorat de împrumutați în temeiul contractului de credit invocat drept titlu executoriu.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.665 C.proc.civ.
Cererea a fost legal timbrată, la dosarul cauzei fiind atașată dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 de lei.
În dovedirea cererii, la dosarul cauzei au fost depuse, în copii certificate de executorul judecătoresc pentru conformitate cu originalul, mai multe înscrisuri: titlul executoriu, dovada cesiunii de creanță, încheierea prin care s-a dispus deschiderea dosarului de executare, extras din Arhiva de Garanții Reale Mobiliare.
Prin încheierea pronunțata de Judecătoria Ploiești, la data de 05.09.2014, s-au constatat următoarele:
În fapt, între Banca Comercială Româna S.A și debitorul B. M. D. a fost încheiat contractul de credit nr. 1677 emis in data de 04.08.2006, astfel cum rezultă din înscrisul depus la dosarul cauzei.
Între Banca Comercială Română S.A și S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. BUCUREȘTI a fost încheiat contractul de cesiunea de creanță nr. 277/31.05.2011. Prin acest contract, părțile menționate anterior și-au transmis creanțe nenominalizate, nefiind precizate prețul cesiunii sau debitorii cedați .
Instanța reține că potrivit contractului de cesiune nr. 277/31.05.2011 situația debitorilor cedați și a creanțelor cedate este prezentată în Anexa 1, anexă ce nu a fost depusă la dosarul cauzei. Totodată, deși în extrasul din Arhiva de Garanții Reale Mobiliare depus la dosar apare numele debitorului B. M. D., nu rezultă cu claritate care este creanța ce a trecut în patrimoniul cesionarului S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. BUCUREȘTI, existând neconcordanțe între datele înscrise în contractul de credit ce constituie titlu executoriu și cele relevate în extrasul atașat.
În drept, din interpretarea art.663 C.proc.civ., instanța reține că executarea silită poate porni numai la solicitarea persoanei care are calitatea de creditor, potrivit titlului executoriu.
În speță, instanța reține existența valabilă a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 1677 emis in data de 04.08.2006, în care are calitate de creditor BCR SA.
În continuare, instanța apreciază că S.C. E. K. R. S.R.L. București nu poate avea calitatea de creditor în prezenta cauză întrucât, din actele depuse la dosarul cauzei, nu rezultă cu certitudine că a dobândit creanța rezultată din titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 1677 emis in data de 04.08.2006 și implicit calitatea de creditor al debitorului B. M. D..
În concluzie, reținând dispozițiile art. 663 alin.(1) C.proc.civ., potrivit cărora executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, astfel cum figurează acesta în cuprinsul titlului executoriu, precum și faptul că, în prezenta cauză, nu s-a făcut dovada identității dintre persoana care a formulat solicitarea de executare silită, respectiv S.C. E. K. R. S.R.L. București și cea care are calitatea de creditor în temeiul titlului executoriu invocat, instanța, în baza art. 665 alin.(5) pct..7, respinge cererea de încuviințare a executării silite ca neîntemeiată. Se apreciază că nedovedirea transmiterii creanței individualizate de contractul de credit invocat constituie un impediment în încuviințarea executării silite.
Împotriva încheierii de ședința din 05.09.2014, pronunțata de Judecătoria Ploiești, a formulat cerere de apel creditoarea, care arata in motivarea cererii următoarele:
Soluția Judecătoriei este netemeinica si ne lega la, pentru următoarele considerente. Cesiunea de creanța intre BCR SA si apelanta a fost încheiata înainte de . NCC. Astfel, aceasta cesiune este guvernata de regulile instituite de vechiul Cod Civil. Potrivit disp. art. 1391 C. civ. "La strămutarea unei creanțe [...] predarea intre cedente si cesionar se face prin remiterea titlului". Așadar, cesiunea de creanța este un contract care este valabil încheiat prin simpla tradițiune a titlului si fara a fi necesar a se încheia vreun înscris. Prin urmare, in lipsa obligativității formei scrise, se deduce ca dovada cesiunii se face prin dovedirea posesiei titlului.
La momentul formulării cererii de executare silita subscrisa a depus titlul executoriu in original -contractul încheiat de BCR SA cu B. M. D., anexat cererii înaintata organului de executare.
Prin urmare, la data formulării cererii de executare silita (moment anterior solicitării încuviințării), apelanta se afla in posesia titlului executoriu.
Coroborând aceasta situație de fapt cu dispozițiile art. 1391 C. civ., instanța de fond ar fi trebuit sa concluzioneze ca in mod aparent, apelanta isi justifica pretenția de a avea calitatea de creditor a dnei. B. M. D.. Mai mult decât atât, prin depunerea la dosar a unei copii de pe un contractul de cesiune de creanța, apelanta face dovada existentei unui transfer conventional al unor creanțe de la BCR SA; așadar si sub acest aspect, in aparenta, se justifica posesia legitima a titlului executoriu, respectiv pare a exista un temei legal pentru prezenta titlului in posesia E. K. Romania.
In plus fata de aceasta, la dosar a fost depus si un extras din Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM) conținând si o referire la debitorul cedat. De altfel, prin înscrierea avizului privind cesiunea de creanța la AEGRM, s-a îndeplinit formalitatea referitoare la notificarea debitoarei, cu privire la cesiune. In aceste condiții, ținând cont si de natura necontencioasa a cererii de încuviințare silita, in cadrul căreia instanța trebuie sa verifice numai aparenta de legalitate a cererii de executare silita, Judecătoria Ploiești ar fi trebuit sa se rezume la a constata ca in mod aparent apelanta isi justifica pretenția de a avea calitatea de creditor al obligației conținute in titlul executoriu aflat in original in posesia sa si al cărei debitoare este B. M. D..
In consecința Judecătoria ar fi trebuit sa admită cererea de încuviințare a executării silite, urmând ca, eventuale discuții asupra cauzei sa se facă numai in condițiile exercitării de către partea interesata a dreptului de dispoziție in procesul civil, in principiu prin formularea unei eventuale contestații la executare.
In drept invocă disp. art. 1391 C. civ., 466 C. pr. civ.
Solicită admiterea apelului, schimbarea in tot a încheierii de ședința din 05.09.2014, si pe fond admiterea cererii de încuviințare a executării silite.
Examinând încheierea de ședință atacată, prin prisma motivelor de apel formulate de creditoare, dar și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că aceste motive nu sunt fondate pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
În esență, apelanta critică încheierea instanței de fond considerând că in mod greșit aceasta a apreciat asupra calității de creditor in cauza a petentei-apelante .
Este adevărat ca, in prezenta cauza, contractul de cesiune încheiat intre BCR SA și E. K. ROMANIA SRL la 31.05.2011 este guvernat de dispozițiile Codului civil -1866 .
Potrivit disp. art. 1391 Cod civil, pentru validitatea cesiunii de creanță nu este necesar consimțământul debitorului cedat care are calitatea de terț față de convenția dintre cedent si cesionar, dar pentru ca cesiunea să fie opozabilă părților, deci inclusiv debitorului cedat, trebuie îndeplinite anumite formalități, respectiv notificarea sau acceptarea cesiunii de către debitorul cedat.
Aceste condiții de forma impuse de legiuitor pentru ca cesiunea sa fie opozabila debitorului au ca scop tocmai ca debitorului cedat să i se aducă la cunoștință in mod efectiv schimbarea creditorului său.
Prin urmare, până la îndeplinirea acestor formalități cerute de lege pentru opozabilitatea cesiunii, debitorul este îndreptățit să o ignore .
Numai după îndeplinirea formalităților arătate in precedent, debitorul cedat devine debitor al cesionarului si pe cale de consecință poate fi pus in executare silita de către acesta, prin toate mijloacele permise de lege.
Or, in prezenta cauza, Tribunalul constata ca nu se face nici dovada că cesiunea de creanță a avut ca obiect si creanța datorata de debitoare si nici nu se face dovada calității de creditor a cesionarului, calitate care să-i fie opozabilă debitorului cedat deoarece nu s-a îndeplinit niciuna dintre formalitățile arătate in precedent.
Este adevărat că nu este necesar consimțământul debitorului decât in anumite situații, dar in același timp trebuie făcută dovada certa a încheierii convenției intre cesionar si cedent cu privire la creanța pentru care s-a solicitat executarea silită, dar si a opozabilității cesiunii către debitorul cedat, numai in aceasta situație petenta având calitatea de creditor al acestuia, astfel încât să poată solicita punerea in executare silita a titlului executoriu.
In aceste condiții, fata de dispozițiile imperative ale art. 1391 Cod civil, nu este suficienta simpla tradițiune a titlului excutoriu intre cedent si cesionar, pentru ca acesta din urmă să dobândească calitatea de creditor al debitorului cedat, astfel incat Tribunalul nu va retine această apărare a apelantei .
Nu poate fi primita nici susținerea apelantei, in sensul că extrasul din Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM) conținând si o referire la debitorul cedat, face dovada publicității cesiunii, inclusiv fata de debitor.
Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM) este reglementata de art. 2413 Noul Cod Civil.
Efectul înscrierii in aceasta arhiva este cel arătat de disp. art. 2415 NCC potrivit căruia „ creditorul care înscrie o ipoteca asupra unui bun este prezumat că are cunoștință despre existenta tuturor ipotecilor care au fost înscrise mai înainte cu privire la același bun . Dovada contrara nu este admisibilă”.
Prin urmare, înscrierea in aceasta arhivă a unei creanțe cesionate înainte de . Noului cod civil nu poate avea efectele cerute de art. 1391 din Vechiul Cod civil, referitoare la formalitățile necesare pentru opozabilitatea cesiunii față de debitorul cedat .
Dispozițiile legale imperative din art. 1391 Vechiul Cod civil au fost edictate tocmai in scopul de a asigura protecția efectivă a debitorului împotriva oricăror abuzuri ce s-ar putea produce cu ocazia punerii sale in executare, fiind necesar ca acesta să cunoască in mod efectiv faptul schimbării creditorului său, tocmai pentru a se evita o plată nedatorată sau o compensație nelegală.
Așa cum s-a arătat si in precedent, numai după îndeplinirea formalităților cerute de lege, debitorul cedat devine debitor al cesionarului si nu mai poate plăti in mod valabil cedentului. De asemenea, numai din acest moment, debitorul nu mai poate invoca compensația pentru o creanță ce s-a născut împotriva cedentului ulterior notificării sau acceptării cesiunii.
Concluzionând, fără a pune la îndoială validitatea contractului de cesiune invocata in cauza, dar constatând ca petenta apelanta nu a făcut dovada calității sale de creditor al debitorului cedat, nefiind îndeplinite formele necesare pentru opozabilitate fata de debitor, nefiind făcuta nici dovada că obiect al cesiunii îl constituie si creanța datorată de intimatul debitor, văzând suma tuturor considerentelor expuse anterior, Tribunalul apreciază ca motivele de apel sunt nefondate .
Prin urmare va respinge apelul ca atare, încheierea pronunțata de Judecătoria Ploiești la data de 05.09.2014, fiind temeinică și legală dat fiind faptul că, in cauza nu sunt întrunite toate condițiile prevăzute de disp. art. 665 noul Cod pr.civ., raportat la disp. art. 663 NCPC, dispoziții potrivit cărora executarea silita poate porni numai la cererea creditorului, daca prin lege nu se prevede altfel, calitatea de creditor al apelantei petente nefiind făcută, conform celor expuse in precedent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta-creditoare E. K. R. SRL, cu sediul ales in Ploiești, ., ., J. Prahova, împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 05.09.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimata – debitoare B. M. D., cu sediul in com. Bărcănești, ., J. Prahova, ca nefondat .
Definitiva .
Pronunțată în ședința publică azi, 08.06.2015.
Președinte, Judecător,
G. D. P. A. –D.
Fiind in c.o. semneaza Presedintele completului
Grefier,
I. C. M.
Operator date cu caracter personal nr. 5595
Red. /tehn. DG
4ex/13.07.2015
d.f._ Jud. Ploiești
j.f. R. M. R.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 11/2015. Tribunalul PRAHOVA | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
