Legea 10/2001. Sentința nr. 2925/2015. Tribunalul PRAHOVA

Sentința nr. 2925/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 02-11-2015 în dosarul nr. 2925/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR.2925

Ședința publică din data de 02.11.2015

Președinte: G. D.

Grefier: A. Ș. P.

Pe rol fiind soluționarea contestației formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de către reclamantul R. A. T., CNP_, având domiciliul în S., Fdt. Amurgului nr.10, ., județul Prahova, prin tutore A. Mitrița, CNP_, având domiciliul în Iași, ..6, județul Iași, ambii cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Iași, .. C. nr.4, județul Iași, în contradictoriu cu pârâții P. ORAȘULUI B., cu sediul B., ., județul Prahova, U. B. prin P., cu sediul ., județul Prahova și S. R. prin M. FINANȚELOR P., cu sediul în București, ., sector 5.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.10.2015 și au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 02.11.2015, când a pronunțat următoarea sentință:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 19.01.2015, sub nr._ , reclamantul R. A. T., reprezentat prin tutore A. M., în contradictoriu cu P. Orașului B., U. B. reprezentata prin P., S. R. - prin M. Finanțelor P., in temeiul art. 28 alin. 3 din Legea 10/2001, Legea 247/2005, Legea 165/2013 a formulat contestație prin care solicită ca in urma administrării probatoriului sa se dispună, având in vedere adresa Primarului Orașului B. nr._/ dosar II/A/8/06.10.2014 si adresele nr._ si_ ce echivalează cu un răspuns negativ, soluționarea notificării pe fondul cauzei, sens in care solicita pe fondul cauzei, admiterea Notificării nr. N45/2014 in sensul restituirii in natura sau prin echivalent bănesc a imobilului din B. de Sus, ., ce a aparținut autorului său G. zis G. M., tatăl lui A. M., naționalizat prin Decretul nr.92 din 1950 la poziția nr.4520, precum si a tuturor imobilelor si terenurilor ce au aparținut autorului A. M. sau tatălui sau si au fost preluate de stat fara titlu valabil. Solicită admiterea contestației .

In motivarea cererii arată următoarele: conform Deciziei XX/2007 a ICCJ pronunțata in recurs in interesul legii, obligatorie conform art. 329 alin. 2 vechiul C., instanța de judecată este competenta sa soluționeze pe fond atât contestație formulata împotriva Deciziei / Dispoziției de respingere a cererilor din care s-a solicitat restituirea in natura a imobilelor preluate abuziv precum si acțiunea persoanei îndreptățite in cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea pârtii interesate.

In fapt arată că, P. . răspuns notificării reclamantului N 43/2014 iar Primăria F. nu a indicat care este unitatea deținătoare a acestui imobil, deși avea aceasta obligație, conform art. 28 din Legea 10/2001 .

Reclamantul solicită să se constatate că notificarea este formulata in termen legal, termen care începe sa curgă la data prevăzuta de lege, dar este întrerupt fata de cel lipsit de capacitate de exercițiu - petentul R., cat timp nu a fost desemnata o persoana care sa îl reprezinte sau să îl asiste, conform art. 184 alin. 3 NCPC, adică pana la data de 19.08.2014, când a rămas definitiva Sentința Civila nr. 643/08.07.2014 pronunțata de Judecătoria S. in dosar_ de punere sub interdicție judecătoreasca a bolnavului R. A. T. si s-a desemnat ca tutore - A. M..

In subsidiar, reclamantul solicită in temeiul art. 103, al.l C., repunerea in termenul legal de formulare a cererii de restituire in natura sau prin echivalent, întrucât: petentul R. a fost împiedicat in a formula si depune cererea de restituire printr-o împrejurare mai presus de voința lui - fiind lipsit de capacitate de exercițiu; precum si pentru îndeplinirea condiției prev. de art. 103, al.2 C., respectiv ca a formulat si depus acest act de procedura - cerere de reconstituire - in termen de 15 zile de la încetarea împiedicării adică de la data numirii tutorelui 19.08.2014, când a rămas definitiva Sentința Civila nr. 643/2014 a Judecătoriei S..

Reclamantul solicita a se observa ca notificarea a fost transmisa printr-un executor judecătoresc, respectând astfel dispozițiile art. 22 alin 3 din Legea 10/2001.

Notificarea N45/2014 a fost transmisa prin B. S. C. din Iași, aspect ce nu contravine dispozițiilor legale mai sus indicate. Aceasta notificare putea fi depusa si personal, așa cum reiese din decizia 2262/17.04.2013 a ICCJ care a statuat ca „condiția impusa de prevederile art. 22 alin. 3 din legea 10/2001 privind comunicarea notificării prin intermediul unui executor judecătoresc, este edictata exclusiv in favoarea persoanei interesate, ca o măsura de siguranța....o astfel de obligație de înregistrare si transmitere a notificării prin intermediul executorului judecătoresc nu este insa prevăzut de legiuitor sub sancțiunea nulității absolute. Ca urmare depunerea de către o persoana a unei notificări direct la registratura entității investite cu soluționarea acesteia nu pune in discuție inexistenta notificării "

Reclamantul solicită a se observa că a depus dovada dreptului de proprietate odată cu notificarea N45/2014, iar imobilul solicitat a aparținut autorului său G. M., tatăl lui A. M., ce a fost naționalizat in baza Decretului 92/1950 poziția 4520.

Cu privire la cererea de repunere in termen arată că, prin sentința civila nr. 643/08 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._ s-a dispus punerea sub interdicție a bolnavului R. A. T., fiul lui R. si M.-A., născut la data de 01.03.1962 in Mun. București, Sectorul 3, posesor al CI . nr._, având CNP_, domiciliat in S., .. 10, ., jud. Prahova.

P. aceeași sentința, Judecătoria S. a dispus numirea lui A. M. in calitate de tutore al numitului R. A. T., pentru ocrotirea si reprezentarea acestuia, pentru exercitarea tuturor drepturilor sale si pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor ce-i revin acestuia.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de judecata a avut in vedere raportul de expertiza medico-legala psihiatrica întocmit in cauza de Spitalul Clinic Județean de Urgenta I. - Serviciul de Medicina Legala, prin care s-a concluzionat ca: bolnavul R. A. T. nu are capacitatea psihica de a aprecia critic si predictiv asupra conținutului si consecințelor social-juridice care pot decurge din încheierea actelor juridice de dispoziție (competenta psihica absenta). Nu are capacitatea psihica de a aprecia critic si predictiv asupra conținutului si consecințelor faptelor sale (discernământ absent). Ii lipsește posibilitatea psihica de autoîngrijire si autocontrol. Este cazul de a fi pus sub interdicție.

Mai arată că, prin raportul de expertiza medico-legala s-a stabilit ca diagnosticul -Schizofrenie nediferențiata - de care suferă numitul R. A. T. este unul foarte vechi, fiind prezent de la începutul anului 1990, iar datorita acestei suferințe bolnavul R. A. T. nu a avut reprezentarea juridica a acțiunilor sale si nici consecințele juridice ale neformulării la timp a cererilor de reconstituire, de restituire sau a notificărilor prevăzute de legile speciale ale fondului funciar.

In aceste condiții, fata de situația ca din cauza bolii psihice de care persoana ocrotita R. A. T. suferă, acesta nu a formulat in termenul prevăzut de lege cererea de reconstituire/notificarea de restituire in natura sau prin echivalent a bunurilor ce au aparținut autorilor săi, astfel că solicită a se constata că, a fost întrerupt termenul pana la 18.08.2014 fata de petentul R., data când s-a numit un tutore sau in subsidiar sa se dispună repunerea acestuia in termenul legal de formulare a cererii de reconstituire.

De asemenea, invoca reclamantul faptul că, potrivit art. 169 din Codul civil interdicția isi produce efectele de la data când hotărârea judecătoreasca a rămas definitiva; iar potrivit art. 172 din Codul civil Actele juridice încheiate de persoana pusa sub interdicție judecătoreasca, altele decât cele prevăzute de art. 43 alin. (3), sunt anulabile, chiar daca la data încheierii lor aceasta ar fi avut discernământ.

Având in vedere ca legiuitorul a înțeles, pentru a proteja interesele si drepturile persoanei bolnave, sa sancționeze cu nulitatea orice act juridic încheiat de o persoana fizica pusa sub interdicție, a fortiori consideră ca in aceeași măsura este sancționată si inacțiunea sau lipsa de reacție a celui pus sub interdicție, atunci când este vorba de realizarea drepturilor sale.

Mai arata că, nu sunt indeplinite cele 3 condiții de existenta ale decăderii, datorita dispozițiilor art. 184 alin. 3 NCPC deoarece persoana incapabila ce a fost pusa sub interdicție, nu a avut reprezentarea inacțiunilor sau acțiunilor sale juridice, deci implicit capacitatea de exercițiu.

In subsidiar, solicita să se dispună repunerea in termen a petentului de a formula prezenta cerere, întrucât aceasta instituție are aplicabilitate in cazuri temeinic justificate, conform dispozițiilor art. 19 alin. 1 din Decretul 167/1958 si art. 103 alin. 1 C., ce se regăsește si in disp art. 186 NCPC „partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca dovedește ca întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, al. 2: In acest scop, partea va îndeplini actul de procedura in cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării cerând totodată repunerea in termen."

Pentru aceste motive, solicita repunerea petentului in termenul special prevăzut de lege.

Cu privire la cererea de restituire in natura sau prin echivalent, arata ca solicită admiterea notificării, iar pe fond restituirea in natura sau prin echivalent a imobilului din B. de Sus, ., ce a aparținut autorului său,G. zis G. M., tatăl lui A. M., naționalizat prin Decretul 92/1950 la poziția 4520, precum si a tuturor imobilelor si terenurilor ce au aparținut autorului A. M. sau tatălui sau si au fost preluate de stat fără titlu valabil.

Precizează ca numitul R. A. T. este fiul și unicul moștenitor al tatălui sau R. R. T.-SERGE, decedat la data de 06.05.1998.Autorul sau R. R. T.-SERGE are calitatea de legatar universal al defunctei ULLEA M. CHARLOTTE, conform certificat de moștenitor nr. 829/10.09.1975. În ceea ce o privește pe ULLEA M. CHARLOTTE, menționează că aceasta a dispus prin testament de întreaga sa avere mobiliară și imobiliară în favoarea autorului petentului - R. R. T.-SERGE. Cu privire la descendența lui ULLEA M. CHARLOTTE, menționează că aceasta este fiica naturală a lui AL.D.H.PANTELI și al M. A.H. PANTELI. Ulterior divorțului de AL. D. H. PANTELI, M. A. H. PANTELI s-a căsătorit cu g-ral A. M. și a devenit M. M.. Astfel, prin recăsătoria mamei sale, ULLEA MAMA CHARLOTTE devine moștenitoare a g-ralului A. M., conform certificat de moștenitor 669/18.04.1991.ULLEA M. CHARLOTTE s-a căsătorit cu generalul ULLEA OCTAV.

Conform disp. art. 2 alin. 1 din Legea 10/2001, imobilele naționalizate prin Decretul 92/1950 cu modificări si completări ulterioare, precum si cele naționalizate prin legea 119/1948, sunt considerate imobile preluate in mod abuziv.

Anexează in acest sens documente de stare civila care dovedesc calitatea de moștenitor si cu privire la dovada proprietății, respectiv doua cărti de identitate, copie cărți identitate, Sentința Civila nr. 643/08.07.2014 pronunțata de Judecătoria S. in dosar_ , certificat de moștenitor nr. 41/22.05.1998 emis după def. tată R. R. - T. - Serge, încheierea de rectificare_/11.11.2002, certificat deces R. R. -T.-Serge, certificat deces Ullea M.- Charlotte, certificat de moștenitor nr. 829/1975 după def. Ullea M.-Charlotte, certificat deces M. A., certificat moștenitor nr. 669/1991 după def. M. A., certificat deces M. M., certificat deces R. R. T. Serge, extras din actele de căsătorie pe anul 1922 pentru căsătoria dintre A. M. si M. S. -căsătorita M.; extras din Decretul 92/1950 poziția 4520.

In dovedirea acțiunii solicită admiterea probei cu înscrisuri.

Pârâtul Orașul B., jud. Prahova - prin P. a depus întîmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată .

In motivarea întîmpinării arată că cererile reclamantului au făcut obiectul notificării nr.45/2014 formulată de reclamant, transmisă cu respectarea prevederilor art.22 alin.63 din Legea nr. 10/2001, la aceasta primind răspuns înregistrat sub nr._/06.10.2014, prin care i se comunică faptul că solicitarea a fost formulată peste termenul legal.

Solicită ca reclamantul să precizeze care sunt imobilele de pe raza orașului B. ce solicită a fi restituite în natura sau prin echivalent, deoarece prin cererea de chemare în judecată se solicită imobilul din B. . precum si toate imobilele ce au aparținut autorului A. M. sau tatălui său .

Arată că, in raport de art. 21 din Legea 10/2001 solicitarea de restituire poate privi doar imobilele aflate pe raza orașului B. . De asemenea, arata ca termenul limita pentru depunerea notificărilor a fost 12.02.2002, conf. art. 22 din Legea 10/2001 modif si compl., iar nerespectarea acestui termen atrage pierderea dreptului de a mai solicita in justiție masuri reparatorii, termenul fiind unul de decădere, nefiind susceptibil de întrerupere, suspendare sau repunere in termen. Mai arata ca din susținerile reclamantului nu rezulta care este motivul pentru care acesta nu a fost pus sub interdicție timp de mai bine de 20 de ani, astfel ca împrejurările invocate in acțiune nu sunt împrejurări mai presus de voința părții care sa justifice repunerea in termen, sau motive de întrerupere a curgerii termenului de decădere.

De asemenea, solicita ca reclamantul sa precizeze actualul amplasament al străzii O. deoarece din verificarea documentelor gestionate la nivelul instituției nu rezulta existenta străzii O. . Totodată, arată că, nu se precizează in acțiune care este componenta imobilului.

În apărare solicită admiterea probei cu înscrisuri.

În drept invocă disp art.205 C., Legea nr. 10/2001, republicată, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Pârâtul Direcția Generala Regionala a Finanțelor P. Ploiești, în numele Ministerului Finanțelor P., în baza mandatului nr._/19.05.2015 a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. reprezentat de Ministerului Finanțelor P. pentru următoarele motive: in situația acțiunilor având ca obiect obligarea la plata despăgubirilor stabilite in sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, S., prin M. Finanțelor P. nu are calitate procesuala pasiva întrucât nu este parte in raportul juridic - concret, obligațional, de drept substanțial, dedus judecații.

Astfel, așa cum a fost prevăzut inițial in HG nr.361/2005, abrogata prin HG nr.572/2013, Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților este organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si in coordonarea prim ministrului, prin Cancelaria Primului-Ministru.

Potrivit art.2 lit.c) pct.2 din HG nr.572/2013, Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților întocmește sau după caz centralizează situația imobilelor restituite in natura si a imobilelor restituite in echivalent in temeiul Legii nr. 10/2001, republicata cu modificările si completările ulterioare.

De asemenea, M. Finanțelor P. nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere, si nu repartizează sume de la buget acestora, acestea fiind alocate conform destinațiilor bugetare in conformitate cu legea bugetului de stat, astfel incat nu poate fi obligat M. Finanțelor P. sa facă efectiv o plata pentru bugetul altei instituții.

M. Finanțelor P. nu trebuie confundat cu S. R. si cu bugetul de stat. Guvernul este cel răspunzător de realizarea prevederilor bugetare si repartizarea ordonatorilor principali de credite a sumelor de la bugetul de stat conform destinațiilor bugetare stabilite in conformitate cu legea bugetara anuala, astfel incat este neîntemeiata aprecierea ca M. Finanțelor P. trebuie sa fie parte in litigiu si sa fie obligat la alocarea fondurilor necesare pentru achitarea sumelor solicitate de reclamant.

Învederează instanței faptul ca, Înalta Curte de Casație si Justiție in recurs in interesul legii, s-a pronunțat in dosarul nr.28/2011 prin Decizia nr.27/14.11.2011, stabilind " In acțiunile întemeiate pe dispozițiile art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, republicata, prin care se solicita obligarea Statului R. sa acorde despăgubiri bănești pentru imobilele preluate in mod abuziv. S. R. nu are calitate procesuala pasivă".

Un alt motiv pentru care consideră că S. R. prin M. Finanțelor P. nu are calitate procesuala pasivă se referă la faptul că imobilul in cauză nu se afla in domeniul public sau privat al statului, nefiind deci unitate deținătoare a acestuia, si in consecința nu pot fi obligați la soluționarea notificării formulate in baza Legii nr.10/2001.

F. de aceste dispoziții legale, raportat la obiectul cererii de chemare in judecata, solicită admiterea excepției invocate si respingerea acțiunii fata de S. R. prin M. Finanțelor P. ca fiind îndreptata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă.

Solicitam judecarea cauzei si in lipsa reprezentantului instituției.

P. cererea depusa la data de 28.09.2015, orașul B. prin P. arata ca este de acord cu admiterea excepției invocate de MFP.

P. cerere depusa la data de 25.09.2015 numitul A. M., in calitate de reprezentant legal al reclamantului a solicitat suspendarea cauzei conform art. 242-244 C. si art. 413 NCPC, motivat de faptul că, la data de 04.02.2015 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei S. dosarul nr._ /a2 ce are ca obiect „ curatela autorizări date tutorelui „.

Mai arata ca, intre el si familia bolnavului interzis R. A. T. au intervenit unele divergențe cu privire la administrarea bunurilor, ce urmează a fi soluționate in acest dosar.

La termenul de judecata din 28.09.2015, instanța a respins cererea de suspendare, având in vedere ca dosarul nr._ /a2 al Judecătoriei S. are ca obiect numirea unui delegat al instanței de tutela in vederea inventarierii bunurilor interzisului, urmând ca instanța de tutela sa decidă‚daca acesta trebuie îngrijit la domiciliu sau . ( așa cum rezulta din copia acțiunii aflată la filele 69-70), astfel încât obiectul acestui dosar nu are legătură cu desemnarea lui A. M. ca tutore al bolnavului si nici nu se solicită schimbarea acestuia, împrejurare ce a fost doar pusa in discuție cu ocazia ascultării bolnavului de către instanța ( conform încheierii de la filele 73-74), fără a se lua insă o decizie in acest sens.

La același termen de judecata, din dispoziția instanței, s-au solicitat relații de la Primăria B. cu privire la emiterea unei decizii sau dispoziții de restituire, in soluționarea notificării reclamantului.

Examinând actele si lucrările dosarului, in raport de probele administrate in cauza si de dispozițiile legale incidente, tribunalul constată următoarele:

In ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. reprezentat prin M. Finanțelor P., invocată prin întîmpinare, Tribunalul constata că este întemeiata deoarece in procedura contestației prevăzuta de legea 10/2001 are calitate procesuală entitatea juridica deținătoare a imobilului ce face obiectul notificării si nu S. R..

P. urmare, Tribunalul va respinge contestația formulata în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

Pe fondul cauzei, Tribunalul reține următoarele: la data de 03.09.2014 ( conform dovezii de comunicare de la fila 17), prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc S. C. din Iași, a fost comunicată către P. loc. B. de Sus, jud. Prahova, notificarea înregistrată sub nr. N 45/2014 ( filele 12-16) .

P. această notificare, petentul R. A. T., prin reprezentantul sau legal in calitate de tutore, numitul A. M., a solicitat sa se constate că cererea este formulata in termen legal prin întreruperea termenului față de cel lipsit de capacitate de exercițiu, a solicitat repunerea in termen si restituirea in natura sau prin echivalent a imobilului din B. de Sus, . ce a aparținut autorului defunct, G. G. M., tatăl autorului său, def. A. M., imobil ce a fost naționalizat prin Decretul 92/1950, poziția 4520, precum si a oricăror imobile preluate de stat de la același autor, cu titlu sau fără titlu.

La data de 02.10.2014, prin adresa nr._/dosar II//A/8/06.10.201 Primăria B. comunica petentului că, notificarea ce a fost înregistrata sub nr._/03.09.2014, nu poate fi soluționata in temeiul Legii 10/2001 rep. modif. compl., in raport de prevederile art. 22 din lege, care instituie un termen de 6 luni de la data intrării in vigoare a legii, termen ce a fost prelungit succesiv prin OUG nr. 109/2001 si OUG nr. 145/2001, termenul maxim fiind 12.02.2002, astfel ca petiția nu poate fi soluționata favorabil.

Răspunsul Primăriei B. a fost comunicat petentului, la adresa indicata, la data de 08.10.2014, conform ștampilei poștale aplicate pe plicul de la fila 25.

P. cererea aflata la fila 22, petentul prin reprezentant legal arată că își completează notificarea, în sensul că indica valoarea estimata a imobilului din B., ., la suma de 100.000 euro ( completare ce a fost comunicata la data de 07.11.2014, conform dovezii de la fila 33).

Ulterior, petentul prin același reprezentant legal a formulat o noua cerere către entitatea notificată ( fila 20) prin care solicită ca aceasta sa se pronunțe prin dispoziție pentru ca petentul să se poată adresa apoi instanței de judecata comunicata la data de 07.11.2014 conform dovezii de la fila 21).

Primăria orașului B. a răspuns acestei notificări prin adresa (fila 18) întocmită la data de 27.11.2014 cu nr._ si_/dosar II/A/8/02.10.2014, comunicată la data de 15.12.2014 (conform ștampilei poștale aplicate pe plicul de la fila 19), prin care se arată că își menține punctul de vedere comunicat prin adresa nr._/06.10.2014, acesta fiind cel stabilit de membrii Comisiei interne constituita la nivelul instituției.

In ce privește calitatea de reprezentant legal a reclamantului pus sub interdicție, instanța va avea in vedere faptul că potrivit sent.civ.nr. 643/08.07.2014 pronunțată de Judecătoria S., definitiva la 19.08.2014, ( filele 28-29) s-a dispus punerea sub interdicție a bolnavului R. A. T. si a fost numit A. M. in calitatea de tutore a acestuia, pentru ocrotirea interzisului si reprezentarea acestuia in îndeplinirea tuturor atribuțiilor prevăzute de art. 133 si urm. Cod civil.

De asemenea, instanța mai retine din înscrisurile depuse la dosar faptul că, reclamantul R. A. T. este moștenitor legal, în calitate de fiu, al numitului R. R. T.-Serge decedat la 06.05.1998, așa cum rezulta din certificatul de moștenitor nr. 41/22.05.1998 eliberat de BNP S. C. D. din București ( fila 30).

De asemenea, R. R. T.-Serge decedat la 06.05.1998 este unicul moștenitor testamentar al defunctei U. M. Charlotte decedata la 24.04.1975, așa cum rezulta din certificatul de moștenitor nr. 829/10.09.1975 eliberat de N.S. București ( fila 32).

La rândul său, U. M. Charlotte decedata la 24.04.1975, este unica moștenitoare, in calitate de legatară universala, a defunctului M. A. decedat la 15.03.1969 ( născut la 23.05.1885, fiul lui G. si E. conform certificatului de deces de la fila 34), așa cum rezulta din certificatul de moștenitor nr. 669/18.04.1991, eliberat de N.S. București, aflat la fila 33.

La dosarul cauzei s-a depus si certificatul de deces al numitului M. G. decedat la 02.03.1928 – fila 36 precum si actul de naștere nr. 54 /1885 ( fila 37) al numitului A. M. fiul lui G. M. si al E. M..

Din extrasul de pe Decretul 92/1950, aflat la fila 40, rezultă ca la poziția 4520 se află menționat numitul M. G., naționalizat cu 6 apartamente in Ploiești, . imobil in B. de Sus, ., fără alte mențiuni care să permită identificarea corecta a imobilului .

La data de 26.10. 2015, Primăria B. a comunicat instanței prin adresa nr._/dosar II/B/2/23.10.2015, de la fila 82, faptul că nu a fost emisa dispoziție a Primarului in temeiul legii 10/2001 pentru reclamantul R. A. T. deoarece Comisia Locala de aplicare a legii nr. 10/2001, întrunită in ședința la data de 30.09.2014 a stabilit că solicitarea acestuia este încadrata in regimul petițiilor chiar dacă este intitulata notificare, neputând fi soluționata in baza legii 10/2001, termenul maxim pentru formularea notificărilor, potrivit art. 22 din lege fiind data de 12.02.2002. De asemenea, se mai invocă împrejurarea ca dispozițiile legale instituie o procedura speciala de comunicare a notificării prin executorul judecătoresc, pe care reclamantul nu a îndeplinit-o.

Aceasta fiind situația de fapt rezultata din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, tribunalul va proceda la analizarea acesteia din perspectiva dispozițiilor legale incidente in cauza.

Se solicită de către reclamant repunerea sa in termenul de formulare a notificării, termen care a fost instituit de legea 10/2001 si prelungit succesiv prin OUG nr. 109/2001 si OUG nr. 145/2001, termenul maxim fiind 12.02.2002.

Tribunalul constata că aceasta cerere este neîntemeiată, având in vedere ca punerea sub interdicție a reclamantului s-a făcut prin sent.civ.nr. 643/08.07.2014 pronunțată de Judecătoria S., definitiva la 19.08.2014, ( filele 28-29), existând prezumția că anterior punerii sub interdicție, bolnavul avea capacitate de exercițiu, putând astfel să-și administreze singur bunurile si să-și protejeze interesele patrimoniale .

Astfel, potrivit art. 43 din Noul Cod Civil, in afara altor cazuri prevăzute de lege, nu au capacitate de exercițiu: minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani si interzisul judecătoresc.

P. urmare, legiuitorul a instituit prezumția deplinei capacități de exercițiu anterior punerii sub interdicție.

Potrivit disp. art. 169 al. 1 NCC, interdicția își produce efectele de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă, respectiv in prezenta speță, de la data de 19.08.2014, termenul maxim pentru depunerea notificării in temeiul Legii 10/2001 fiind 12.02.2002.

P. urmare, anterior punerii sub interdicție, reclamantul a avut posibilitatea de a formula notificarea in temeiul Legii 10/2001, punerea sub interdicție fiind dispusa după aproximativ 12 ani de la expirarea termenului limita prevăzut de Legea 10/2001, fără a exista probe certe in sensul că reclamantul ar fi fost împiedicat de starea sa e sănătate să formuleze cererea înăuntrul termenului arătat in precedent.

Termenul prevăzut de art. 22 alin (1) din Legea 10/2001 pentru notificarea persoanei juridice deținătoare este un termen de decădere și nu de prescripție extinctivă, astfel că sancțiunea nerespectării lui pentru atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.

Spre deosebire de termele de prescripție extinctivă, cele de decădere sunt mai riguroase, nesusceptibile de suspendare, întrerupere sau repunere în termen.

Sancțiunea decăderii constă în stingerea dreptului subiectiv neexercitat în termenul stabilit de lege, în timp ce prescripția extinctivă stinge doar dreptul material la acțiune.

Așadar, termenul prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea 10/2001 este incompatibil cu instituția repunerii în termen.

Rațiunea pentru care a fost instituit ca fiind termen de decădere rezultă din dorința legiuitorului de a dinamiza procedurile de punere în aplicare și finalizare a operațiunilor de retrocedare în natură sau prin echivalent a bunurilor trecute în proprietatea statului sau preluate în orice mod față de acesta.

Sancțiunea decăderii pentru neexercitarea acestui drept în termenul legal este expres prevăzut în alin. (5) al art. 22 din Legea nr. 10/2001 – textul prevăzând că nerespectarea termenului pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent – deci pierderea dreptului subiectiv.

P. urmare, examinând actele dosarului, în raport de împrejurarea invocată de către pârâtă referitoare la tardivitatea notificării formulate de către reclamant, tribunalul constată că aceste susțineri sunt justificate, termenul limita de depunere a notificării fiind 12.02.2002, iar notificarea fiind formulata la data de 03.09.2014, adică mult peste termenul prevăzut de lege.

Față de aceste împrejurări, Tribunalul neputând identifica nici un fel de considerente rezonabile care să justifice repunerea in termen a reclamantului, va respinge cererea acestuia de repunere in termenul de formulare a notificării prevăzute de Legea 10/2001, ca neîntemeiată.

Cu toate acestea, având in vedere că, entitatea notificata nu a răspuns notificării formulate de petent, prin decizie sau dispoziție motivată, tribunalul urmează a se pronunța si asupra acesteia, având in vedere Decizia nr. XX pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție, în recurs in interesul legii prin care s-a stabilit ca in aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.

In speță, entitatea notificata a recunoscut faptul ca nu a pronunțat o decizie sau o dispoziție motivata de admitere sau respingere, inclusiv ca tardiv formulata a notificării, așa cum s-a arătat in precedent, motiv pentru care tribunalul urmează a se pronunța și asupra acestui aspect, pentru a respecta dreptul reclamantului de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor si intereselor sale legitime, în exercitarea dreptului său la un proces echitabil, principiu consacrat atât in legislația interna cât si in jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, Tribunalul constată că din probele administrate in cauza nu rezultă unde este amplasat imobilul solicitat si care a făcut obiectul naționalizării, având in vedere că Primăria loc. B. nu a putut identifica acest bun. De asemenea, contestatorul nu a depus la dosarul cauzei înscrisuri in dovedirea dreptului de proprietate al autorului său cu privire la acest imobil, imobil pe care nu-l poate descrie si despre care nu arată din ce este alcătuit.

Mai solicita contestatorul sa i se restituie orice alt imobil care ar fi aparținut autorului său, solicitare care are însă un caracter generic deoarece nu se precizează in detaliu care sunt aceste imobile, in ce localitate se afla, unde sunt amplasate si din ce se compun.

P. urmare, constatând ca, in prezenta cauza, nu au fost administrate nici un fel de probatorii in dovedirea dreptului de proprietate al autorului contestatorului asupra bunurilor imobile ce se solicita a fi restituite, nefiind identificate nici un fel de considerente rezonabile care să justifice pretențiile contestatorului, Tribunalul va respinge contestația formulata in temeiul Legii 10/2001, ca neîntemeiată.

Concluzionând, Tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. reprezentat prin M. Finanțelor P., invocată prin întîmpinare si va respinge contestația formulata în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva ; va respinge cererea de repunere in termenul de formulare a notificării în temeiul legii 10/2001 si va respinge contestația, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. reprezentat prin M. Finanțelor P., invocată prin întîmpinare si respinge contestația formulata în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

Respinge cererea de repunere in termenul de formulare a notificării in temeiul legii 10/2001 .

Respinge contestația formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de către reclamantul R. A. T., CNP_, având domiciliul în S., Fdt. Amurgului nr.10, ., județul Prahova, prin tutore A. Mitrița, CNP_, având domiciliul în Iași, ..6, județul Iași, ambii cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Iași, .. C. nr.4, județul Iași, în contradictoriu cu pârâții P. ORAȘULUI B., cu sediul B., ., județul Prahova, U. B. prin P., cu sediul ., județul Prahova și S. R. prin M. FINANȚELOR P., cu sediul în București, ., sector 5, ca neîntemeiată.

Cu apel in 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată in sedință publică de judecată azi, 02.11.2015.

P. GREFIER

D. G. A. S. P.

OPERATOR DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 5595

6Ex./Red./tehnored. GD/24.11.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Sentința nr. 2925/2015. Tribunalul PRAHOVA