Obligaţie de a face. Decizia nr. 100/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 100/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 18-02-2013 în dosarul nr. 100/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 100
Ședința publică din data de 18 Februarie 2013
Președinte: C. A. M.
Judecător: N. C.
Grefier: A. Ș. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta - reclamantă D. C. și apelanții – pârâți D. A., D. E., D. I., D. C., D. N. și D. M., toți cu în Ploiești, ..199, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr._/18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești - Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârât M. F. B. cu domiciliul în Bușteni, ., județul Prahova prin procurator T. D. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.02.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 18.02.2013, când a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, la data de 15.02.2010, sub nr._ , reclamanta D. C., a formulat cerere de chemare in judecată a pârâților M. F. B., D. A., D. E., D. I., D. C., D. N. și D. M., și a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să încheie contract de închiriere cu aceasta, pentru spațiul pe care îl deține în prezent, imobil situat în Ploiești, .. 199, județul Prahova, cu respectarea OG 40/1999, așa cum a fost modificată prin Legea 241/2001; să se constate dreptul său de creanța asupra imobilului proprietatea pârâtului ca urmare a îmbunătățirilor aduse acestui imobil, constând în: înlocuit instalații sanitare, montat ferestre termopan, înlocuit tâmplărie cu uși metalice, izolat termic pereții, montat gresie și faianță, construit sobe teracotă, montat instalație apă caldă și centrala termică, solicitând acordarea unui drept de retenție până la plata sumelor datorate.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este titulara contractului de închiriere nr._/07.07.2004 și a actului adițional la acest contract cu nr. 2689/16.03.2007, încheiat cu Primăria Municipiului Ploiești, pentru o perioada de 5 ani. Până în prezent, reclamanta a arătat că a achitat în continuare chiria către primărie, iar aceasta a continuat să o încaseze cu titlul de chirie, chiar dacă nu mai exista un contract scris între părți. La începutul anului 2009, după notificarea către Primărie, în sensul că dorește cumpărarea acestui imobil, a fost înștiințată că nu poate cumpăra această locuință întrucât aceasta urmează să fie restituită conform procedurii Legii nr. 10/2000. În luna octombrie 2009, reclamanta a arătat că a primit o altă adresă de la Primăria Ploiești, prin care i se aducea la cunoștință că imobilul al cărui chiriaș era, a fost restituit în natura proprietarului Z. V., motiv pentru care încetează relațiile contractuale dintre părți, urmând ca plata chiriei să se facă începând cu această dată către noul proprietar.
În continuare, reclamanta a arătat că a încercat să ia legătura cu noul proprietar în vederea stabilirii condițiilor și a încheierii unui nou contract de închiriere, însa nu a reușit, totul culminând cu o notificare ce i-a fost trimisă de către pârâtul M. F. B., prin care i se cerea să elibereze de îndată imobilul, întrucât dumnealui este noul proprietar și nu dorește nici un fel de închiriere.
De asemenea, reclamanta a arătat că, în situația în care pârâtul M. F. B., nu este persoana căreia i s-a retrocedat în baza Legii nr. 10/2000 imobilul situat in Ploiești, .. 199, județul Prahova, ci un dobânditor subsecvent, reclamanta a rezervat dreptul de a preciza acțiunea în sensul constatării nulității absolute a unui eventual contract de vânzare-cumpărare nr. 3691/02.12.2009, autentificat de BNP M. O., pentru nerespectarea dreptului de preemțiune al reclamantei la cumpărarea acestui imobil, astfel cum au fost reglementate de art. 17 din Legea 10/2001.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1073-1075 și urm. art. 1444, art. 1452 C.civ, art. 14 și următoarele, art. 42 și art. 43 din OG 40/1999, art. 2 din Legea 241/2001, art. 13 și art 15 din Legea 10/2011.
In dovedirea acțiunii, reclamanta a depus înscrisuri aflate la filele 12-61 dosar.
Pentru termenul de judecată din data de 25.05.2010, pârâtul M. F. – B., a depus întâmpinare – cerere reconvențională, prin care a arătat că reclamanta nu are calitate procesuală activă în prezentul dosar, întrucât, conform adresei nr. 5953/14.07.2009 emisă de Primăria Municipiului Ploiești, prin care nu a mai fost prelungit contractul de închiriere deținut pentru locuința situată în Ploiești, .. 199, întrucât nu a respectat clauzele contractuale, executând pe terenul proprietatea privată a Municipiului Ploiești, construcții fără autorizații de construire.
Ca urmare a acestei împrejurări, reclamanta nefiind chiriașă nu poate beneficia de prevederile OG 40/1999, modificata prin Legea 241/2001.
De asemenea, pârâtul a arătat că prin Dispoziția Primarului Municipiului Ploiești, nr. 4511 din 08.02.2006, s-a dispus desființarea extinderii construcției C 1, și anexei edificate ilegal de familia D., fără autorizație de construcție, încălcând astfel și prevederile contractului de închiriere, încheiat între aceștia. Pârâtul a solicitat, în măsura în care sunt construcții sau materiale, să le ridice, întrucât nu dorește sa le păstreze.
Totodată, pârâtul a arătat că a dobândit imobilul aflat în litigiu conform contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 3691 din 02.12.2009 de BNP M. O., nefiind afectat de nici-o sarcină.
P. cererea reconvențională formulată, pârâtul a solicitat evacuarea reclamantei D. C., precum și a pârâților D. A., D. E., D. I., D. C., D. N. și D. M., cu același domiciliu, ca urmare a faptului că, toți aceștia și-au pierdut calitatea de chiriași, în urma ședinței din data de 07.07.2009 a Comisiei de Valorificare a Patrimoniului, Serviciul către Populație, Comerț, Turism, Agricultură, Promovare Operațiuni Comerciale a Consiliului Local al Municipiului Ploiești, care a dispus a nu se mai prelungi contractul de închiriere, deoarece nu au fost respectate clauzele contractuale, astfel încât aceștia în prezent sunt doar detentori precari.
Pârâtul M. F. B., a solicitat ca reclamanta împreună cu ceilalți pârâți să fie obligați la plata lipsei de folosință în cuantum de 100 lei/lunar, începând cu data de 17 iulie 2009 la zi, respectiv până la rămânerea definitiva a hotărârii judecătorești.
A solicitat paratul M. F. B., în cazul în care există pretinsele construcții, pârâții să și le ridice pe cheltuiala lor conform prev. art. 494 alin 1 Cod civil.
P. încheierea de ședință din data de 19.10.2010, instanța a dispus introducerea în cauză a numiților D. A., D. E., D. I., D. C., D. N. și D. M., în calitate de pârâți.
Pentru termenul din 07.06.2011, reclamanta D. C., a depus precizare în sensul că înțelege să renunțe la capătul de cerere prin care solicită să se constate nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2704/20.11.2009 de BNP L. M. L..
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 132 C.proc.civ. .
Pentru termenul de judecată din data de 26.04.2012, reclamanta D. C., a depus completare – precizare prin care a solicitat completarea obiectivelor încuviințate de către instanță in cadrul probei cu expertiza constructor, în sensul că din eroare nu a solicitat și evaluarea branșamentului de gaze, la imobilul in litigiu.
P. încheierea de ședință din data de 26.04.2012, instanța a dispus conexarea dosarului nr._/281/2011 la dosarul nr._ .
P. aceeași încheiere instanța a luat act că pârâtul prin apărător, a renunțat la proba cu interogatoriu.
După administrarea probatoriilor cu interogatorii, martori și expertiză construcții, Judecătoria Ploiești prin sentința civilă nr._/18.09.2012 Judecătoria Ploiești - Secția Civilă a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta D. C., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant M. F. B. și pârâții D. A., D. E., D. I., D. C., D. N. și D. M., în parte, a obligat pârâtul M. F. B. la plata către reclamantă a sumei de_ de lei reprezentând lucrări efectuate la imobilul din Ploiești, .. 199, județul Prahova, a admis cererea reconvențională precizată, a dispus evacuarea lui D. C., D. E., D. I., D. A., D. C., D. N. și D. M. din imobilul situat în Ploiești, .. 199, județul Prahova, a obligat pârâții la plata către reclamant a sumei de 3000 de lei reprezentând contravaloare lipsa de folosință, a compensat în parte creanțele urmând ca reclamantul să achite pârâților suma de_ de lei, a obligat pe D. C., D. E., D. I., D. A., D. C., D. N. și D. M. la plata către M. F. B. a sumei de 153, 5 lei taxă de timbru și timbru judiciar, a obligat pe M. F. B. la plata către reclamanta D. C. a sumei de 933 de lei cheltuieli de judecată reprezentate de taxă de timbru și onorariu expert constructor, a compensat cheltuielile de judecată în parte și a obligat pe M. F. B. la plata către reclamantă a sumei de 780 de lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, că între părți s-a încheiat contractul_ din data 29.06.2004, având ca obiect închirierea de către pârâtă, către reclamanți a imobilului din Ploiești, .. 199 județul Prahova. Acest contract s-a încheiat pentru perioada de 5 ani de la data de 08.04.2004 până la data de 07.04.2009.
Acest contract a fost modificat prin actul adițional 2689/16.03.2007 în sensul că locuința va fi folosită de titulare contractului de închiriere și membrii de familie: D. C., D. A., D. E., D. I., D. C., D. N., D. M., D. A..
P. procesul-verbal 5522 din data de 21.10.2009, Primăria Municipiului Ploiești i-a comunicat reclamantei că, începând cu data de 12.10.2009, imobilul din Ploiești, .. 199 județul Prahova a fost predat către Z. V..
P. dispoziția 5133 din data de 17.07.2009 rămasă definitivă la data de 25.09.2009 și protocolul de predare-primire, imobilul a fost retrocedat în baza Legii 10/2001, către Z. V..
La data de 02.12.2009, Z. V. a înstrăinat acest imobil către M. F. B., conform contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 3691/02.12.2009.
P. adresa nr. 1130/16.07.2012, emisă de Primăria Municipiului Ploiești, i se comunică pârâtului că, respectivul contract de închiriere_ din data 29.06.2004, a încetat prin expirarea termenului la data de 07.04.2009 și că s-a respins cererea reclamantei de prelungire a acestui contract având în vedere că nu au fost respectate clauzele contractuale, reclamanta executând pe terenul proprietate privată a Municipiului Ploiești a unei construcții fără autorizație de construcție.
Actul juridic civil reprezintă manifestarea de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice, de a naște, modifica sau stinge raporturi juridice civile.
Conform art. 948 cod civil condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat și o cauză licită.
Unul din principiile voinței juridice în dreptul civil românesc este principiul libertății actelor juridice numit și principiul autonomiei de voință consacrat de art. 969 cod civil. Potrivit acestui principiu, subiectele de drept civil sunt libere să încheie sau nu acte juridice, să stabilească așa cum doresc conținutul actelor juridice, să modifice sau să pună capăt actului juridic civil pe care l-au încheiat.
Pe cale de consecința, în lipsa acordului valabil de voința al parților, instanța nu poate obliga o parte să încheie un contract, deoarece nu este îndeplinită cerința referitoare la consimțământ și ar reprezenta o atingere adusă libertății contractuale și, în consecință, a principiilor constituționale. Proprietarului nu i s-ar putea impune de către instanța judecătorească, în cadrul raporturilor contractuale, o obligație la care nu și-a dat consimțământul. Ca element al voinței juridice, consimțământul nu este susceptibil de transfer sau substituire, din cauza caracterului său subiectiv, personal, fiind strâns legat de persoana umană.
Chiar și în cazul acțiunilor prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, instanța nu înlocuiește sau suplinește voința unei părți la încheierea contractului ci complinește forma a ceea ce părțile au convenit deja.
Tacita relocațiune nu a operat în cauză având în vedere că, contractul_/15.08.1991 a fost încheiat până la data de 07.04.2009 și că Municipiul Ploiești cât și M. F. B., și-au manifestat voința de a nu reînnoi contractul desfăcut prin efectul expirării termenului .
Temeiul de drept indicat de către reclamantă și anume art. 13 din Legea 10/2001 nu se aplică în cauză pentru următoarele considerente:
Conform art. 13 din Legea 10/2001 în cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în __ 301 0 45>Ordonanța de Urgentăa Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 15 din Legea 10/2001 stabilește că contractele de î nchiriere prevazute la art. 6 din Ordonanta de Urgență a Guvernului nr. 40/1999 se vor î ncheia pentru o perioada de 5 ani. In cazul în care chiriașului i se pune la dispoziție o altă locuință corespunzatoare, acesta este obligat s ă elibereze de î ndata locuin ță ocupată .
Instanța de fond a rețin ut că dispozițiile OUG nr. 40/1999, se aplică contractelor de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuințe, precum și cele folosite de așezămintele social-culturale și de învățământ, de partide politice, de sindicate și de alte organizații neguvernamentale, legal înregistrate, prelungite sau reînnoite conform 1994 17 10 201 0 17> Legii nr. 17/1994 .
Din analiza contractului de închiriere _ din data 29.06.2004, nu rezultă că acesta a fost încheiat în baza dispozițiilor OUG 40/1999, ci în baza dreptului comun în materia locațiunii, respectiv Legea 114/1996, motiv pentru care nu sunt aplicabile dispozițiile legilor speciale în materie de protecție a chiriașilor (OUG 40/1999, Legea 10/2001).
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului M. F. B. la plata contravalorii lucrărilor efectuate la imobilul din Ploiești, .. 199, județul Prahova, instanța de fond a apreciat că este întemeiat pentru următoarele considerente:
Din răspunsul la interogatoriu formulat de către pârât, acesta a declarat că recunoaște că reclamanta a efectuat îmbunătățirile pretinse prin cererea de chemare în judecată și constatate prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
P. raportul de expertiză nr. 549 din data de 05.06.2012 efectuat de expert Dubuleac L. au fost identificate lucrările de reparație efectuate de către reclamantă și anume: branșament apă curentă, branșament canalizare, construit baie cu pereți zidărie, planșeu beton, obiecte sanitare, instalații apă, canalizare, încălzire, pardoseli gresie baie, placat pereții cu faianță baie, montat fereastră din PVC cu geam termopan, refăcut 2 sobe, izolat termic pereții la construcție provizorie cu pereți din OSB, instalații gaze, înlocuit instalație electrică. Expertul a evaluat aceste lucrări la suma de_ de lei și a reținut că sunt lucrări necesare și utile.
Având în vederea recunoașterea pârâtului cât și raportul de expertiză efectuat în cauză instanța de fond a dispus obligarea pârâtului M. F. B., la plata către reclamantă a sumei de_ de lei reprezentând lucrări efectuate la imobilul din Ploiești, .. 199, județul Prahova.
Cu privire la cererea reconvențională a reținut că, reclamanta și pârâții nu mai pot invoca în beneficiul lor existența unui titlu locativ care să justifice rămânerea acestora în apartament, măsuraevacuării fiind condiționată de rezilierea contractului de închiriere și văzând și dispozițiile art. 480 din Codul civil, potrivit cărora, dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv și perpetuu care conferă titularului, exercițiul liber și nestingherit al tuturor prerogativelor sale - posesia, folosința și dispoziția - afară de cazul în care dreptul este dezmembrat prin voința acestuia din urmă, dar si ale art. 25 alin. 1 din Legea nr. 114/1996, a apreciat că cererea reclamantei este întemeiată și din acest punct de vedere.
Pentru aceste motive instanța a dispus evacuarea lui D. C., D. E., D. I., D. A., D. C., D. N. și D. M. din imobilul situat în Ploiești, .. 199, județul Prahova.
Cu privire la solicitarea pârâtului de obligare a reclamantei la plata sumei de 3000 de lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a spațiului ocupat, aferentă perioadei 17.07.2009-prezent, instanța de fond a reținut că echivalentul lipsei de folosință pentru spațiul ocupat fără titlu locativ a fost calculat de către reclamant la 100 de lei pe lună.
Această noțiune nu poate desemna decât cele două componente ale unui prejudiciu cauzat prin privarea de folosința unui bun: damnum emergens (paguba efectiv cauzată) și lucrum cessans (beneficiul nerealizat). Însă indiferent de categorie prejudiciul chiar și imprevizibil, trebuie să fie efectiv (adică să se fi produs), iar nu prezumtiv (care s-ar fi putut produce).
Avându-se în vedere soluția de evacuare a pârâților din acest spațiu și faptul că, contractul de închiriere expirase la data de 07.04.2009, rezultă că pârâtul a suferit un prejudiciu prin imposibilitatea folosirii acestui imobil, instanța de fond apreciind că suma de 100 de lei lunar este o sumă rezonabilă, motiv pentru care a dispus obligarea reclamantei D. C. către pârâtul M. F. B. la plata sumei de 3000 de lei.
În baza art. 1143 cod civil a dispus compensarea sumelor datorate urmând ca pârâtul M. F. B. să achite reclamantei D. C., suma de_ de lei.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța de fond a dispus obligarea lui D. C., D. E., D. I., D. A., D. C., D. N. și D. M. la plata către M. F. B. a sumei de 153, 5 lei taxă de timbru și timbru judiciar pentru cererea reconvențională).
A fost obligat, pârâtul M. F. B. la plata către reclamant D. C. a sumei de 933 de lei cheltuieli de judecată reprezentate de taxă de timbru și onorariu expert constructor ( având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost admisă în parte instanța va admite cererea de cheltuieli judiciare în parte respectiv va acorda suma de 933 de lei cheltuieli de judecată reprezentate de taxă de timbru și onorariu expert constructor ).
Au fost compensate cheltuielile de judecată în parte și obligat pârâtul Mărgărit F. B. la plata către reclamantă a sumei de 780 de lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr._/18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești - Secția Civilă în dosarul nr._ , au declarat apel reclamanta D. C. și pârâții D. A., D. E., D. I., D. C., D. N. și D. M., criticându-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului, apelanta – reclamantă D. C. arată că instanța de fond a admis cererea reconvenționala precizată formulată de intimatul pârât, dispunând evacuarea sa din imobilul situat in Ploiești, ..199, județul Prahova.
Între reclamantă și Primăria Municipiului Ploiești, a fost încheiat contractul de închiriere nr._/07.07.2004 pentru o perioada de 5 ani precum si un act adițional la acest contract cu nr. 2689/16.03.2007, pentru imobilul situat Ploiești, ..199, județul Prahova.
La începutul anului 2009, reclamanta a notificat Primăria Municipiului Ploiești, în sensul ca dorește cumpărarea acestui imobil și a fost înștiințata că nu poate cumpăra aceasta locuință, întrucât aceasta urmează sa fie restituită conform procedurii Legii nr. 10/2000.
Începând cu data de 12.10.2009, imobilul care face obiectul prezentului dosar a fost predat domnului Z. V.. De la data de 07.04.2009 - până la data de 12.10.2009, intre reclamantă si Primăria Municipiului Ploiești a operat tacita relocațiune, dovada făcându-se cu înscrisurile de la dosar, respectiv chitanțele prin care s-a achitat chiria in toata aceasta perioada.
Mai arată aceasta că a achitat în continuare chiria către primărie, care a continuat sa o încaseze cu titlul de chirie, chiar dacă nu mai existăun contract scris între părți.
În mod eronat instanța de fond a apreciat ca nu a operat tacita relocațiune în acesta perioadă, deoarece acest fapt este recunoscut chiar de către Primăria Municipiului Ploiești prin adresa nr. 5522/21.10.2009 prin care i se aducea la cunoștința ca imobilul a fost predat domnului Z. V., iar începând cu aceasta data încetează relațiile contractuale între municipiul Ploiești si locatarii imobilului mai sus menționat, precum și plata contravalorii folosinței locuinței către primărie, urmând ca plata să se facă către noul proprietar cu care urma săse reglementeze dreptul locativ.
De asemenea, instanța de fond a apreciat în mod greșit că temeiul de drept invocat, și a anume art. 13 din Lg. 10/2001 nu se aplică în prezenta speță, apreciind că nu a fost încheiat în baza OUG 40/1999.
Este evident eronată motivarea acesteia deoarece, din analiza contractului de închiriere nr._/29.06.2004 rezultă ca acesta a fost încheiat in baza Legii 241/2001, lege prin care s-a aprobat cu modificări și completări Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.
Potrivit Legii 10/2001 –art. 13. - (1) în cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 15. - (1) Contractele de închiriere prevăzute în Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.40/1999 se vor încheia pentru o perioadă de 5 ani. În cazul în care chiriașului i se pune la dispoziție o altă locuință corespunzătoare, acesta este obligat să elibereze de îndată locuința ocupată.
Conform dispozițiilor imperative ale art. 9 din OG 40/1999 (1) în cazurile prevăzute la art. 2-7, între proprietari și chiriași se va încheia un nou contract de închiriere numai la cererea chiriașului sau a fostului chiriaș, după caz.
A mai arătat căa încercat să ia legătura cu noul proprietar în vederea stabilirii condițiilor și a încheierii unui nou contract de închiriere, însă nu areușit,totul culminând cu o notificare ce i-a fost trimisă de către pârâtul M. F. B.,prin care i se cerea sa elibereze de îndată imobilul,întrucât dânsul este noul proprietar și nu dorește nici un fel de închiriere.
Susține apelanta reclamantă că a notificat acestuia intenția sa de a încheia un nou contract de închiriere cu dumnealui,cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001,ale OG nr.40/1999 si Legii nr.241/2001, însa la data fixată pentru întâlnire nu a venit.
Potrivit art. 11 alin (1), nerespectarea de către proprietar a dispozițiilor art. 10 alin. (1) atrage prelungirea de drept a contractului de închiriere anterior până la încheierea unui nou contract de închiriere. Neplata chiriei până la încheierea noului contract de închiriere nu poate fi invocata de proprietar ca motiv de evacuare a chiriașului sau a fostului chiriaș.
Față de aspectele învederate, considera că instanța de fond a dat o greșită interpretare probatoriilor administrate, pronunțând o soluție vădit netemeinica și nelegala,motiv pentru care solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate și pe fond respingerea cererii reconvenționale formulate de intimatul pârât M. F. B., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata – fond și apel.
Primindu-se dosarul pe rolul Tribunalului Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 20.11.2012.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
P. contractul de închiriere nr._ din 29.06.2004, Primăria Municipiului Ploiești a închiriat către apelanta reclamantă, imobilul din Ploiești, .. 199, județul Prahova, contractul fiind încheiat pe o perioadă de 5 ani, cu începere de la data de 08.04.2004 până la data de 07.04.2009.
La acest contract a fost încheiat actul adițional nr. 2689 din 16.03.2007, înscris prin care s-a stabilit că spațiul cu destinația de locuință va fi folosit de titulara contractului de închiriere împreună cu membrii de familie, respectiv D. A., D. E., D. I., D. C., D. N., D. A. și D. M..
Primăria Municipiului Ploiești, prin Procesul Verbal nr. 5522 încheiat la data de 21.10.2009 a predat imobilul către Z. V., comunicându-i acest lucru apelantei reclamante.
Imobilul din Ploiești, .. 199, județul Prahova, a fost retrocedat în baza Legii nr. 10/2001, prin Dispoziția nr. 5133 din 17.07.2009 definitivă la data de 25.09.2009 și Protocolul de predare primire.
Z. V. a înstrăinat imobilul intimatului pârât M. F. B., prin contractul de vânzare cumpărare nr. 3691 din 02.12.2009.
Cererea apelantei reclamante de prelungire a contractului de închiriere nr._ din 29.06.2004 a fost respinsă, cu motivarea că acest contract încetat prin expirarea termenului la data de 07.04.2009, și că nu au fost respectate clauzele contractului întrucât apelanta reclamantă a executat pe terenul proprietate privată a Municipiului Ploiești o construcție fără autorizație de construcție.
Susținerea apelanților în sensul că între aceasta și Primăria municipiului Ploiești a operat tacita relocațiune, fapt recunoscut de către Primărie, este nejustificată cât timp contractul de închiriere a fost încheiat până la data de 07.04.2009, astfel că prin expirarea termenului, contractul și-a încetat valabilitatea, neexistând acordul de voință pentru reînnoirea acestuia.Tacita relocațiune - dacă nu a fost exclusă printr-o clauză expresă din contractul inițial - poate fi împiedicată prin anunțarea concediului înainte de expirarea termenului din contract.
Concediul astfel anunțat împiedică relocațiunea chiar dacă chiriașul a continuat să folosească locuința.
Apelanții nu pot invoca intervenirea tacitei relocațiuni, chiar dacă au continuat să folosească locuința, după expirarea duratei convenite prin contract, întrucât s-a adus la cunoștință de către Primăria municipiului Ploiești prin procesul verbal nr. 5522 din 21.10.2009 faptul că, începând cu data de 12.10.2009 imobilul din Ploiești, .. 199, județul Prahova a fost predat către Z. V..
Menționează apelanta reclamantă și apelanții pârâți că în mod greșit instanța de fond a reținut faptul temeiul de drept invocat în sprijinul cererii disp. art. 13 din legea nr. 10/2001, nu se aplică, pentru că din analiza contractului de închiriere rezultă că acesta a fost încheiat în baza legii nr. 241/2001, prin care s-a aprobat cu modificări și completări OUG nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, mențiune greșită, având în vedere din cuprinsul contractului de închiriere aflat la fila 27-32 dosar, rezultă care sunt dispozițiile aplicabile acestui contract, respectiv Legea 114/1996( legea locuinței), Legea nr. 241/2001, OG nr. 8/2004 și Normele metodologice de Aplicare a Legii nr. 114/_.
Faptul că au fost menționate prevederile legii nr. 241/2001 în cuprinsul contractului, nu este de natură să atragă incidența în cauză a prevederilor OUG nr. 40/1999, cum în mod greșit arată apelanta reclamantă în criticile aduse sentinței instanței de fond, contractului de închiriere fiindu-i aplicabile prevederile legii locuinței nr. 114/1996.
Dispozițiile OUG nr. 40/1999 st atuează la art. 1 că, contractele de închiriere privind suprafețele locative cu destinația de locuințe, precum și cele folosite de așezămintele social-culturale și de învățământ, de partide politice, de sindicate și de alte organizații neguvernamentale, legal înregistrate, prelungite sau reînnoite conform Legii nr. 17/1994 și aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgenta, se prelungesc de drept pentru o perioada de 5 ani de la data intrării în vigoare a acesteia, în aceleași condiții, cu excepția nivelului chiriei.
Legea nr. 114/1996 reglementează, aspectele sociale, economice, tehnice si juridice ale construcției si folosinței locuințelor.
Instanța de fond în mod corect a admis cererea reconvențională formulată de intimatul pârât M. F. B. având în vedere că titlul locativ al apelantei reclamante și al celorlalți membrii de familie ale acesteia a încetat prin ajungerea la termen și datorită nerespectării clauzelor contractuale de către reclamantă care a construit fără să fie în posesia unei autorizații de construire.
Contractul de închiriere la art. 6 a prevăzut faptul că, suprafața locativă închiriată va fi folosită potrivit destinației sale. Chiriașul nu are dreptul să execute modificări de spațiu la locuința închiriată.
Capitolul VI, art. 7 din contract stabilește că încetarea contractului intervine prin expirarea termenului prevăzut în contract.
Așa fiind tribunalul va respinge apelul ca nefondat, potrivit disp. art. 296 C. pr. civ.
În baza disp. art. 274 C. pr. civ., va obliga apelanții la plata cheltuielilor de judecată către intimatul M. F. B. în cuantum de 800 lei reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta - reclamantă D. C. și apelanții – pârâți D. A., D. E., D. I., D. C., D. N. și D. M., toți cu în Ploiești, ..199, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr._/18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești - Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârât M. F. B. cu domiciliul în Bușteni, ., județul Prahova prin procurator T. D., cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova, ca nefondat.
Obligă apelanții să plătească intimatului cheltuieli de judecată în sumă de 800 lei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică astăzi, 18.02.2013.
Președinte, Judecător,
C. – A. M. N. C.
Grefier,
A. Ș. P.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red./ Tehnored.CN
10 ex/ 21.03.2013.
Df. 1_ Jud. Ploiești
Jf. F. G. M.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Pretenţii. Decizia nr. 919/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
