Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 90/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 90/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 11-02-2013 în dosarul nr. 90/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P. - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.90
Ședința publică din data de 11.02.2013
Președinte: C. A. M.
Judecători: N. C.
Grefier: A. Ș. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-petentă . BUCUREȘTI S.A cu sediul în București, str. .. 6A. ..11, sector 2 , împotriva sentinței civile nr.990 din 03.10.2012 pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ P., cu sediul în Ploiești, . -16 județul P..
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus la dosar dovada de achitare de către apelanta-petentă a taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei, conform ordinului de plată nr. 1621/25.09.2012 și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei, după care,
Tribunalul, pentru a da posibilitate părților să se prezinte în instanță, lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei au lipsit părțile.
Tribunalul ia act că în cuprinsul cereri de apel apelanta-petentă a solicitat, în temeiul disp. art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, petentul S.C. I. P. I. BUCUREȘTI S.A, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA prahova, a solicitat ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună anularea Încheierii de respingere nr._ din 20.06.2012 prin care a fost respinsă plângerea împotriva Încheierii de Carte Funciară nr._ / 28.05.2011 emisă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară P. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ploiești prin care s-a respins cererea formulată de petent privind intabularea dreptului de proprietate.
Petentul este nemulțumit de respingerea cererii sale privind privind intabularea dreptului de proprietate motiv pentru care solicită admiterea cererii de reexaminare cu înscrierea acestui drept, deoarece obligația legală a acestuia este să depună la organul fiscal competent documentația aferentă transfereului și nu are obligația plății impozitului aferent transferului proprietății, decizia de impunere este comunicată contribuabilului și nu adjudecatarului .
In drept, au fost invocate prevederile Legii 7/1991 actualizată și art. 58 din Ordinul 633/2006 al Directorului General al A.N.C.P.I.
Intimatul a formulat întâmpinare la data de 03.10.2012 prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a sa in ceea privește plângerea înaintata de petent .
Prin sentința civilă nr. 990 din 3 octombrie 2012, Judecătoria S. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară P. și a respins plângerea petentului ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință,instanța de fond a reținut că, petentul în contradictoriu cu intimatul a formulat în baza art. 50 alin. 1 din Legea cadastrului si publicitarii imobiliare nr. 7/1996 a formulat o plângere prin care a cerut anularea Încheierii de respingere nr._ din 20.06.2012 prin care a fost respinsă plângerea împotriva Încheierii de Carte Funciară nr._ / 28.05.2011 emisă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară P. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ploiești prin care s-a respins cererea formulată de petent privind intabularea dreptului de proprietate plângere înaintata împreuna cu copii ale înscrisurilor, sentințe judecătorești deținute de petent.
Intimatul, la termenul de judecată din data de 03.10.2012 a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA prahova invocând Decizia nr. LXXI (72/15.10.2007) a
Înaltei Curți de Casație si Justiție prin care s-a stabilit ca OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA prahova nu are calitate procesual pasiva în aceste litigii, activitatea de înscriere, reînscriere în cartea funciara având trăsăturile unei veritabile proceduri necontencioase.
Instanța de fond a pus in discuția parților aceasta excepție si, în baza rolului activ, și văzând că petentul nu indicat părțile cu care înțelege sa se judece în calitate de intimat, a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.
Instanța de fond având în vedere și prevederile Deciziei nr. LXXI (72/15.10.2007) a Înaltei Curți de Casație si Justiție prin care s-a stabilit ca in cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciara întemeiate pe disp. art. 50 din Legea 7/1996 republicata, OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA P. nu are calitate procesuală pasivă, activitatea de înscriere în cartea funciara îmbrăcând trăsăturile unei veritabile proceduri necontencioase, realizata in cadrul unei proceduri administrative speciale, caracterizate prin absenta unui litigiu, a admis excepția lipsei calității procesual pasive formulata de intimat care nu are calitatea de a sta în judecată în calitate de intimat, sens în care a respins acțiunea petentului ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal, petenta criticând-o ca nelegală și netemeinică.
A menționat apelanta petentă că sentința este nelegală și netemeinică, solicitând modificarea acestei sentințe, iar pe fondul cauzei admiterea plângerii împotriva încheierii de respingere nr._ soluționata la data de 20.06.2012 de către de către Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ploiești sî dispunerea înscrierii in cartea funciara a dreptului de proprietate al subscrisei asupra imobilului situat in S., Fundătura Amurgului nr.l, ., identificat cadastral cu nr._-C1-U4 (număr cadastral vechi 341-C1-A-U15) in C.F.nr._-C1-U4 provenita din conversia de pe hârtie a CF nr. 8773 S., in baza Actului de adjudecare din data de 01.09.2010 emis de către executor Bancar V. B..
Arată apelanta petentă că instanța de fond s-a pronunțat numai asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara P. si nu a soluționat pe fond plângerea subscrisei.
Plângerea apelantei petente împotriva încheierii nr._ soluționata la data de 20.06.2012 de BCPI Ploiești nu a fost formulata în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara P.. D. urmare, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara P. nu trebuia sa aiba calitatea de pârât și nici să fie citat în cadrul dosarului_ /2011.
Instanța de fond a introdus în cauză și a citat Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară P. în acest dosar - deși nu a solicitat acest lucru - pentru ca ulterior să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara P..
Mai mult decât atât, plângerea formulata de apelanta petentă ce a constituit obiect acestui dosar nu a fost analizată pe fond, ci a fost respinsă doar sub pretextul ca a fost "formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă în cauză".
Instanța de fond menționează ca "a pus în discuția părților această excepție, în baza rolului său activ, și văzând că petentul nu indicat părțile cu care înțelege să se judece în calitate de intimat, a rămas în pronunțare asupra acestei excepții".
Apelanta petentă menționează faptul că, instanța de fond nu a pus în discuția părților aceasta excepție; față de cererea sa de judecare în lipsă, dar nici nu a solicitat precizări privind această excepție sau părțile cu care înțelege să se judece. Într-adevăr, în virtutea rolului activ, instanța de fond ar fi trebuit să pună în discuția părților această excepție, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Mai mult decât atât, deși instanța de fond retine faptul ca plângerile privind cartea funciara au caracter necontencios, în urma admiterii excepției lipsei calității procesuale active a O. P. respinge pe cale de consecința plângerea. Practic, deși instanța de fond recunoaște că în cadrul acestui tip de acțiuni O. nu are calitate procesuală, prin admiterea excepției se ajungea la cadrul procesual corect și trebuia judecat fondul cererii.
În cazul de fata insa, deși nu a solicitat judecarea în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară P., plângerea a fost respinsă tocmai pentru că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară P. nu are calitate procesuala pasivă, instanța nepronunțându-se pe fond asupra plângerii ce forma obiectul dosarului.
Pe fond, a solicitat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară P., intabularea dreptului său de proprietate asupra imobilului situat în S., Fundătura Amurgului nr.l, ., identificat cadastral cu nr._-C1-U4 (număr cadastral vechi 341-C1-A-U15) înscris in C.F. nr._-C1-U4 provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 8773 S., dobândit prin adjudecare în cadrul procedurii de executare silită conform Actului de adjudecare din data de 01.09.2010 emis de către Executor Bancar V. B..
Cererea de intabulare a dreptului de proprietate al apelantei petente asupra imobilului a fost respinsă inițial prin încheierea nr._ din data de 28.05.2012.
De asemenea, cererea de re-examinare a sa formulata in termen legal a fost respinsa prin încheierea de respingere nr._ soluționata la data de 20.06.2012 cu interpretarea si aplicarea greșita a dispozițiile legale corespunzătoare.
Pentru soluționarea pe fond a plângerii formulata de petentă, apelanta a solicitat să se constate că Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Ploiești în mod greșit a apreciat că în lipsa dovezii achitării impozitului la transferul dreptului de proprietate prevăzut de art .771 Cod fiscal cererea sade intabulare a dreptului de proprietate trebuie respinsă.
Precizează că: -obligația plații impozitului pentru transferul dreptului de proprietate nu este în sarcina sa (adjudecatar al imobilului) ci aparține proprietarului anterior (art. 1512 lit.a) din H.G. nr. 44/2004);
-singura obligație legala a acesteia este să depună la organul fiscal competent documentația aferentă transferului (art. 1517 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003);
-aceasta obligație a fost îndeplinită prin depunerea documentației aferente transferului la organul fiscal la momentul deschiderii rolului fiscal în vederea obținerii certificatului fiscal care a fost atașat cererii de intabulare;
Din cele doua sentințe civile ale judecătoriilor trimise de în copie atașate la prezenta rezultă că obligațiile legale ale registratorilor de carte funciara sunt de a analiza situația concretă și a face aplicarea dispozițiilor legale corespunzătoare situației concrete asupra cărora trebuie să dispună, respectiv art. 1517 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003.
În susținerea celor menționate mai sus, apelanta petentă precizează că potrivit dispozițiilor art. 151 din Normele metodologice de aplicare Legii nr. 571/2003, după expirarea termenului de 10 zile in care contribuabilul (debitorul) avea sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, organul de executare silita sau cumpărătorul au numai obligația de a depune documentația aferenta transferului, astfel încât organul fiscal să poată emite deciziile de impunere pe numele contribuabilului, singurul care datorează impozit, conform legii, sens în care nu are obligația legala de a obține si prezenta decizia de impunere a debitorului (fostului proprietar) si cu atât mai puțin de a plați impozitul stabilit prin acea decizie.
În cazul de față, organul fiscal a fost înștiințat despre transferul proprietății prin depunerea de către apelanta petentă la organul fiscal competent a declarațiilor fiscale și a actelor aferente adjudecării, conform dispozițiilor art. 254 alin 5 din Codul fiscal, fapt confirmat de certificatului fiscal anexat documentației de înregistrare a dreptului de proprietate in Cartea Funciara, astfel încât solicită să se aibă în vedere că obligația legala a cumpărătorului (adjudecatarul), prevăzuta de art. 151 menționat mai sus, a fost respectata. In cazul său, respectiv cel descris de dispozițiile ultimului alineat al art. 1517 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, nu este menționată obligația prezentării dovezii plații impozitului pe transferul proprietății, obligație care de altfel nu-i aparține acesteia, ci debitorului (proprietarului anterior).
Față de prevederile art. 2 ale Ordinului Ministrului și Internelor nr.39/2009 invocate în emiterea încheierii de respingere, apelanta precizează faptul că acestea fac referire la obligația plății taxei de intabulare a imobilului, taxa ce a fost achitată de către apelantă (și a fost depusă în dosarul înregistrat la O.), și nu la obligația plății impozitului pe transferul proprietății prevăzut de art. 771 Cod fiscal.
Conform dispozițiilor art. 1512 lit.a) din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilul este persoana fizică din patrimoniul căreia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia si căreia îi revine obligația de plată a impozitului prevăzut de art. 771 Cod fiscal. Astfel, apelanta petentă, în calitate de adjudecatar. nu are calitate de contribuabil în sensul legii (dreptul de proprietate nu se transfera din patrimoniul său, ci în patrimoniul acesteia). Obligația plății impozitului nu aparține apelantei, ci fostului proprietar care nu are un interes în a realiza plata acestuia.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 4 din Anexa 4 a Ordinului Ministrului Economiei și Finanțelor și al Ministrului Justiției nr. 1706/1889/C/2008, decizia de impunere privind venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, în situația în care transferul se realizează prin altă procedură decât cea notarială sau judecătorească, se emite în 2 (doua) exemplare din care:
unul se transmite prin posta cu confirmare de primire sau se înmânează
personal contribuabilului sub semnătură, un exemplar se arhivează la dosarul contribuabilului. D. urmare, decizia de impunere este comunicată doar contribuabilului (fostul proprietar), nu și adiudecatarului, chiar și în situația în care respectiva decizie este emisă în baza documentației depusă de către adjudecatar. Astfel, obținerea deciziei de impunere și plata acesteia nu sunt obligații ale adiudecatarului, ci numai ale fostului proprietar. întrucât decizia de impunere nu se comunică și adiudecatarului, este evident că adiudecatarul nu este în măsură să o prezinte la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și cu atât mai puțin nu are obligația de a o plăti.
Este adevărat că în art. 77 indice 1 alin. 6 din Codul fiscal este prevăzut că "pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) și (3) și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului", însă dispozițiile legale invocate sunt prevăzute in capitolul "veniturile din transferul proprietății imobiliare din patrimoniul personal", fapt din care rezultă că obligația de plată a impozitului reglementata prin acest text de lege este condiționată de obținerea unui venit de către transmițătorul dreptului de proprietate la transferul dreptului de proprietate prin acte juridice intre vii ce implică, conform Codului civil, o manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice. Ori, în speța de față, transmiterea proprietății imobiliare s-a realizat de la debitor la adjudecatar în cadrul procedurii executării silite, astfel încât persoana din patrimoniul căreia a fost transferat imobilul nu a obținut un venit rezultat dintr~un act la baza căruia să fi stat manifestarea sa de voință. În concluzie, dispoziția legală menționata mai sus este aplicabilă numai în cazurile prevăzute de alin. 1 si 3 ale articolului menționat mai sus, nu însă și în cazul său.
Mai mult, a condiționa intabularea dreptului de proprietate al său de realizarea plații impozitului de către debitor, ar situa apelanta într-o situație imposibilă: apelanta petentă susține că este titulara dreptului de proprietate asupra unui imobil dobândit prin licitație publica, dar nu poate exercita acest drept deoarece persoana care are obligația legală de a achita impozitul aferent transferului acestui imobil nu are nici un interes să facă acest lucru.
F. de dispozițiile legale invocate, arată că se afla în posesia unui act juridic prin care a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului menționat și că îi revine obligația legală de a intabula acest drept, o eventuală respingere a cererii îngrădind într-un mod nejustificat exercitarea dreptului de proprietate de către titularul lui, contrar normelor naționale și internaționale care protejează dreptul de proprietate.
Toate aceste considerente se fundamentează si pe practica constantă a CEDO referitoare la dreptul de proprietate, în conformitate cu care, se reține că este excesiv să fie obligată partea care justifică un drept de proprietate și care a efectuat o . demersuri juridice pentru realizarea lui, să promoveze noi acțiuni pentru a putea a exercita acest drept.
De asemenea, potrivit art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, ratificata de România, "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea lucrurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
în speța, un eventual refuz al înscrierii dreptului de proprietate pentru lipsa dovezii plații impozitului de către un terț constituie o atingere gravă a substanței dreptului de proprietate, dispoziție incompatibilă cu dispozițiile art. 1 din Protocolul 1 la Convenție. Practic, situația în care se află subscrisa creeză o stare gravă de incertitudine cu privire la dreptul de a dispune de bunul său (pentru care este necesara intabularea), întrucât exercitarea dreptului de proprietate este plasată sub condiția ca o altă persoană (fostul proprietar) să își îndeplinească obligațiile fiscale, fapt care ar putea să nu fie niciodată îndeplinit.
Acest fapt este in mod repetat confirmat de către instanțele judecătorești din diferite județe ale tarii, dintre care am atașat in copie la prezenta doar doua sentințe din cele 25 (douăzecișicinci) prin care sunt admise plângerile subscrisei împotriva încheierilor de respingere și sunt dispuse înscrierile drepturilor de proprietate ale subscrisei în respectivele cărți funciare.
În final, apelanta petentă solicită admiterea admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea Sentinței civile nr. 990 pronunțata la data de 03.10.2012 de către Judecătoria S. în Dosarul_ în sensul admiterii cererii de intabulare a dreptului de proprietate al său asupra imobilului S., Fundătura Amurgului nr.l, ., ., Județul P..
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Apelanta petentă a formulat plângere împotriva încheierii de respingere nr._ soluționată la data de 20.06.2012 de către BCPI S. în sensul modificării acestei încheieri și intabulării dreptului de proprietate al său asupra imobilului din S., Fundătura Amurgului, nr. 1, ., ., identificat cadastral cu nr._- C1- U4 ( număr cadastral vechi 341-C1- A- U15 ), înscris în CF nr._-C1-U4 provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 8773 S.,în baza Actului de adjudecatar din data de 01.09.2010 emis de executor bancar V. badea.
Tribunalul constată că, apelanta petentă nu a solicitat soluționarea cauzei în contradictoriu și cu Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, instanța de fond cu încălcarea principiului disponibilității care guvernează principiul civil și în virtutea căruia dreptul de a fixa limitele cererii de chemare în judecată, ale cadrului procesual în care se va desfășura judecat cu privire la obiect, și părți sunt fixate de reclamant, a soluționat cauza în contradictoriu și cu O., dispunând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia.
Pentru asigurarea respectării principiului disponibilității, instanța nu poate introduce din oficiu o altă persoană în proces. Numai părțile pot lărgi sfera subiectivă a procesului, prin formularea unei cereri de chemare în judecată a altor persoane, chemării în garanție sau arătării titularului dreptului. Instanța, pentru exercitarea rolului activ poate să atragă atenția părților asupra necesității introducerii în cauză a altor persoane.
În cauza de față, instanța de fond nu a procedat în acest mod, soluționând cauza în contradictoriu și cu intimatul O. P., deși petenta nu solicitase acest lucru.
De altfel, intimatul O. P. nici nu avea cum să figureze ca parte în dosar, având în vedere Decizia nr. 72 din 15.10. 2007 a ÎCCJ, conform căreia Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă în litigiile având ca obiect plângerile privind cartea funciară, întemeiate în drept pe disp. art. 50 din Legea nr. 7/1996 și nici nu a fost chemată în judecată de către petentă.
Conform principiului disponibilității, consacrat de art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, instanțele sunt obligate să se pronunțe în limitele în care au fost învestite prin cererea de chemare în judecată și prin eventualele cereri reconvenționale sau de intervenție.
C. procesual, atât sub aspectul obiectului cât și al părților între care se derulează litigiul, este cel fixat de părți, nefiind permis instanței ca, din oficiu, să se pronunțe în afara limitelor în care a fost învestită, prin introducerea în cauză a altor persoane decât cele între care se poartă procesul.
Ca atare, soluționarea cauzei în contradictoriu și cu Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară P., din oficiu, de către instanța de fond, în condițiile în care petenta nu a înțeles să cheme în judecată și pe acesta, nu-și găsește corespondent în nici una din prevederile Codului de procedură civilă.
Așa fiind, tribunalul va admite apelul potrivit disp. art. 297 alin. 1 C. pr. civ. și va desființa sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru soluționarea cauzei pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta-petentă . BUCUREȘTI S.A cu sediul în București, str. .. 6A. ..11, sector 2 , împotriva sentinței civile nr.990 din 03.10.2012 pronunțată de Judecătoria S., în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ P., cu sediul în Ploiești, . -16 județul P..
Desființează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru soluționarea cauzei pe fond.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.02.2013.
Președinte, Judecător,
C. A. M. N. C.
Grefier,
A. Ș. P.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red./Tehnored.CN
4 ex./05.03.2013
D.f. nr._ Judecătoria S.
J.f. M. Ș. V.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 170/2013. Tribunalul PRAHOVA | Obligaţie de a face. Decizia nr. 100/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
