Contestaţie la executare. Decizia nr. 309/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 309/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 6971/296/2012
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 309/R
Ședința publică de la 27 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G. R.
Judecător I. M. C.
Judecător E. R.
Grefier M. O.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de recurenta ., cu sediul în Satu M., .. 16, jud. Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 9045 din 24 Octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Satu M., în contradictoriu cu intimata B. A. R., domiciliată în Satu M., .. 20/2, jud. Satu M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică cu ocazia pronunțării, nu se prezintă părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederând faptul că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința publică din 20 martie 2013, concluziile intimatei prin reprezentant fiind consemnate prin încheierea ședinței respective, încheiere care face parte integrantă din partea introductivă a prezentei decizii, pronunțarea în cauză amânându-se pentru data de azi, 27.03.2013, după care;
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.9045/24.10.2012 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Satu M. a respins excepția inadmisibilității contestației prin care se invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, ca fiind lipsita de obiect și a respins contestația la executare formulata de contestatoarea ., în contradictoriu cu intimata B. A. R., ca fiind neîntemeiată. De asemenea, a respins capetele de cerere având ca obiect suspendarea executării silite, anularea încheierii de încuviințare a executării silite, respectiv întoarcerea executării silite, ca fiind neîntemeiate. A respins cheltuielile de judecata solicitate de către contestatoare, ca fiind neîntemeiate și a obligat contestatoarea să achite intimatei suma de 2.500 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin contractul de arendare înregistrat la Consiliul Local al ./30.03.2009, intimata B. A. R., in calitate de arendator, a dat in arenda contestatoarei ., in calitate de arendaș, terenul in suprafață de 20,47 ha, situat în extravilanul loc.Odoreu, . durata de 5 ani, până la data de 31.10.2014.
În baza titlului executoriu de mai sus s-a întocmit dosarul execuțional nr.226/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc I. Anitas M. D.-Satu M., în cadrul căruia au fost emise actele de executare constând în poprirea din data de 14.05.2012, respectiv somația imobiliara emisa la data de 16.07.2012.
În ședința publica din data de 17.10.2012, in urma punerii in discuția părților, instanta de fond a admis excepția tardivității formulării contestației la executare împotriva somației imobiliare emisa la data de 16.07.2012, în condițiile in care acest act de executare a fost inițiat pe parcursul soluționării prezentului litigiu, iar precizarea verbala vizând si nulitatea acestui act de executare a fost făcută cu mult după termenul de 15 zile socotit de la comunicarea actului.
Raportat la precizarea verbala făcută in ședința publica din data de 19.09.2012 de către reprezentantul legal al contestatoarei, in sensul ca nu invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, ci doar neregularități privitoare la modalitatea de executare a acestuia, instanța a reținut ca a fost investita exclusiv cu o contestație la executare propriu-zisa, prin care se invoca neregularități doar cu privire la punerea in executare a contractului de arenda. În urma precizării de acțiune, instanța de fond a reținut că excepția inadmisibilității contestației la executare (care inițial viza si apărări de fond împotriva titlului) este lipsita de obiect.
De asemenea, s-a reținut că aspectul care vizează lucrările de îmbunătățire a terenului arendat, suportate de către contestatoare, nu poate fi analizat in cadrul special al prezentei contestații la executare, acesta putând fi analizat doar in cadrul unei acțiuni de drept comun; cu atât mai mult cu cât, conform art.8 din contract arendașul trebuia sa ceara acordul arendatorului pentru efectuarea eventualelor investiții pe teren.
Din probele administrate, inclusiv declarația martorului C. A., instanta de fond a apreciat ca societatea contestatoarea nu a dovedit ca in cauza au intervenit motive de stingere a obligației, nici măcar în parte, în condițiile în care nu s-a dovedit ca in realitate s-ar fi predat o suprafață mai mica decât cea prevăzută în contractul de arendare; ca atare, instanța de fond a reținut ca părțile trebuie sa respecte clauzele contractuale cu privire la preț si modalitatea de plata.
În aceste condiții, atâta timp cât contractul de arendare nereziliat de către părți, este titlu executoriu de drept, instanța de fond a apreciat ca actele de executare s-au îndeplinit cu respectarea si in condițiile legii, in conformitate cu dispoz.art.372 Cod proc.civ., respectiv este legala încheierea prin care s-a dispus încuviințarea executării silite, și, în consecință, a respins contestația la executare, ca fiind neîntemeiată.
Pentru considerentele de mai sus, a fost respins și capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării silite, ca fiind neîntemeiat.
Raportat la capătul de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite, instanța a reținut că este neîntemeiat, având în vedere că nu se află în prezența cazului reglementat de art. 404 alin. 1 din Cod proc.civ., care reglementează: ”în toate cazurile in care se desființează executarea silita, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării”.
Văzând si dispozițiile art. 274 Cod proc.civ., au fost respinse cheltuielile de judecata solicitate de către contestatoare, având în vedere ca nu intimata este parte căzută în pretenții.
Pentru aceleași considerente, a fost obligată contestatoarea să achite intimatei suma de 1.240 RON cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial (chitanța nr. 92/11.06.2012-fila nr. 41).
Instanta de fond a reținut că suma de 2.500 RON cu titlu de cauțiune, achitata cu recipisa CEC Bank nr._/1 din 18.09.2012, se va elibera conform dispoz.art.723 ind.1 alin.3 Cod proc.civ., care reglementează: „cauțiunea se eliberează celui care a depus-o in măsura in care asupra acesteia cel îndreptățit in cauza nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabila, s-a soluționat fondul cauzei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea ., solicitând admiterea recursului ca fondat și modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii contestației formulate împotriva executării silite ce formează obiectul Dosarului de executare nr. 226/2012 al B. E. J. I. A. D.; cu obligarea intimatei la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate în toate ciclurile procesuale.
În motivarea căii de atac promovate, contestatoarea arată că prin dispozitivul Sentinței Civile nr. 9045/2012 pronunțată în ședința publică din data de 24 octombrie 2012 de către Judecătoria Satu M., instanța a respins contestația la executare formulată ca fiind neîntemeiată și a respins capetele de cerere având ca obiect suspendarea executării silite, anularea încheierii de încuviințare a executării silite, respectiv întoarcerea executării silite ca fiind de asemenea neîntemeiate. Totodată a respins cheltuielile judiciare solicitate și a dispus achitarea către intimată a sumei de 2.500 RON cheltuieli de judecată.
Instanța în luarea hotărârii a reținut, în prima fază, faptul că aspectul ce vizează lucrările de îmbunătățire a terenului arendat, suportate de contestatoare, nu poate fi analizat în cadrul special al prezentei contestații la executare, cu toate că acestea au fost dovedite, fiind efectuate pe o suprafață certă, făcându-se astfel dovada că suprafața arendată efectivă a fost mai mică decât cea prevăzută în contractul de arendă, obligațiile contractuale conform art. 3 din contractul de arendă, fiind astfel încălcate, în condițiile în care instanța reține doar faptul că părțile trebuie să respecte clauzele contractuale cu privire la preț și modalitatea de plată.
De asemenea, consideră că instanța greșit a reținut faptul că în cauză, contestatoarea nu a dovedit ca au intervenit motive de stingere a obligației, nici măcar în parte, în condițiile în care, s-au făcut plăți inclusiv în anul 2011, conform facturilor și chitanțelor depuse în probatoriu la dosar, s-au efectuat lucrări de degajare și îmbunătățire a terenului și s-a făcut reîntregirea suprafeței arendate.
În aceste condiții, instanța a apreciat că actele de executare s-au îndeplinit cu respectarea și în condițiile legii, în conformitate cu dispozițiile art.372 Cod proc.civ., respectiv a considerat că este legală încheierea prin care s-a dispus încuviințarea executării silite, atâta timp cât contractul de arendă nu este reziliat, dar practic ineficient având în vedere faptul că intimata a încheiat un alt contract de arendă cu o altă societate comercială, neprecizând data de la care a fost încheiat.
Mai mult, instanța a obligat recurenta la plata unor cheltuieli de judecată nedovedite, în sumă de 2.500 RON.
Învederează că din probatoriul existent la dosar, reiese fără echivoc faptul, că in cauza nu s-a făcut dovada unei creanțe certe, deoarece, suma stabilită de către executorul judecătoresc nu reprezintă valoarea reală a datoriei, creanța nu prevede arenda pentru care an a fost calculată, având în vedere faptul că au mai fost efectuate plăți în decursul derulării contractului, în condițiile în care executarea în continuare a contractului de arendă fiind practic imposibil de efectuat, cu toate că este încheiat până în anul 2014, atâta vreme cât intimata a mai încheiat un contract de arendă pentru aceeași suprafață cu o altă societate comercială, fapt recunoscut în instanță.
Reiese fără doar și poate faptul că, executarea silita pornita pentru o creanță al cărei cuantum nu este stabilit cu certitudine, atrage nulitatea actelor de executare, potrivit art. 379 Cod proc.civ., care arată imperativ ca numai o creanță certă, si exigibilă poate fi executata silit.
Consideră și are această convingere, faptul că instanța de fond nu a apreciat corect probatoriul existent la dosar, dând astfel o hotărâre pe care o consideră netemeinică și nelegală.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
În drept, invocă art.299 și urm.Cod proc.civ., art.304 pct.6 și 9, respectiv art.304 indice 1, art.312 și 315 Cod proc.civ.
Prin întâmpinarea formulată intimata B. A. R. solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată în recurs, iar în ce privește capătul de cerere referitor la cheltuielile de judecată în fond ca fiind in suma de 1240 lei și nu suma de 2500 lei, consideră ca este vorba de o eroare materiala si nu o greșeala de judecata, întrucât rezulta cert din sentința ca din eroare s-a trecut in dispozitivul sentinței suma de 2.500 lei, pentru că în considerentele acesteia este trecută corect contravaloarea chitanței aflate la dosar la fila 41, deci nici sub acest aspect nu se impune admiterea recursului, fiind posibila îndreptarea erorii materiale.
În fapt, arată că hotărârea instanței de fond este temeinica si legală, întrucât instanța a făcut o corecta apreciere a probelor si o corecta aplicare a reglementarilor legale aplicabile in cauză.
Contestatorul critica instanța ca nu a verificat modalitatea de stingere a obligațiilor in condițiile in care contestatorul nu a făcut nicio dovada in acest sens, respectiv nu a prezentat nici o chitanța liberatoare.
De asemenea, contestatorul nu precizează care ar fi după calculele lui suma datorita în baza contractului de arendare, nici sumele pe care le-ar fi achitat până in prezent.
Învederează că intimata a depus la dosarul de executare modul de calcul al arendei datorate, calcul efectuat de expert contabil T. M..
Pentru aspectele referitoare la lucrări care ar aduce o plus valoare terenului, legea prevede o altă cale.
Contractul de arendare a fost încheiat in baza Legii nr.223 din 31 mai 2006 pentru modificarea și completarea Legii arendării nr. 16/1994, prin care în "ANEXA 1" este prevăzut modelul obligatoriu al contractului.
În conformitate cu art.8 din contract referitoare la drepturile și obligațiile arendașului contestatoarea trebuia conform literelor:
f) să ceară acordul arendatorului pentru efectuarea eventualelor investiții pe teren;
i) să comunice arendatorului și să solicite acestuia să intervină în cazurile în care este tulburat de terți în exploatarea terenului arendat; obligații neîndeplinite de către contestatoare.
Conform art.6 a Legii Arendei, alineat (3) Plata arendei în bani se face la un preț stabilit prin înțelegerea părților. Plata se face până la 45 de zile de la recoltarea produsului respectiv. Plata în bani se va face direct la sediul arendașului sau prin mandat poștal la adresa arendatorului si al.(4) Contractele de arendare încheiate în scris și înregistrate la consiliul local constituie titluri executorii pentru plata arendei la termenele și în modalitățile stabilite în contract.
Ca atare, în contractul de arendare s-a stipulat prețul si modalitățile de plata, care sunt determinabile, iar creanța este certă, lichidă și exigibilă.
Creanța este certă, întrucât existența ei rezultă din însuși actul de creanță, creanța este lichida pentru că câtimea ei este determinabila cu ajutorul actului de creanța, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de deosebita socoteala. Iar scadenta rezulta de asemenea din contract, cât si cuantumul penalităților de întârziere în procente pe zi din suma datorată, pentru neplata la timp a arendei.
Având în vedere cele arătate, consideră că recursul este neîntemeiat si ca atare se impune respingerea lui.
În drept, invocă art.115-118 Cod proc.civ.
Tribunalul, deliberând asupra recursului, în conformitate cu disp.art.304 ind.1 Cod proc.civ., prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate, îl apreciază ca neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Recurenta învederează că a efectuat plăți dovedite prin facturile și chitanțele depuse în probațiune, stingând astfel măcar în parte obligația de plată.
Or, aceste facturi și chitanțe intimata le-a indicat în tabelul de calcul al penalităților de întârziere a plății arendei, obiectul executării silite constituindu-l tocmai penalitățile de întârziere de 1% conform clauzelor contractuale pentru fiecare zi de întârziere, raportat la suma datorată și la termenele scadente, prin calcul aritmetic.
Astfel, critica recurentei că instanța de fond nu a ținut seama de stingerea parțială prin plată a obligației este lipsită de obiect.
De asemenea, în mod corect instanța de fond a reținut că lucrările de îmbunătățire a terenului nu pot fi avute în vedere ca o compensare a plății datorate, în cadrul contestației la executare, ci pot fi invocate într-o acțiune de drept comun și prin prisma disp.art.8 din contractul de arendă.
Întrucât contestația la executare nu este întemeiată prin prisma argumentelor invocate raportat la starea de fapt existentă, judecătoria în mod legal, în baza art.274 Cod proc.civ., a obliga contestatoarea la plata cheltuielilor de judecată.
În baza art.312 Cod proc.civ., tribunalul va respinge recursul.
În baza art.316 rap.la art.274 Cod proc.civ., va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată ocazionate intimatei în recurs, reprezentând onorariu avocațial de 1240 lei, conform împuternicii avocațiale și a chitanței nr.24/08.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul contestatoarei ., cu sediul în Satu M., ..16 împotriva sentinței civile nr.9045/2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata B. A. R., domiciliată în Satu M., ./2.
Obligă recurenta să achite 1.240 lei cheltuieli de judecată intimatei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.03.2013.
Președinte, M. G. R. | Judecător, I. M. C. | Judecător, E. R. |
Grefier, M. O. |
Red.M.G.R./05.04.2013
Tehnored_BER /06.04.2013
Ex.2
JUd.fond: R. C.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1670/2013.... | Anulare act. Decizia nr. 763/2013. Tribunalul SATU MARE → |
|---|
