Validare poprire. Decizia nr. 338/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 338/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 9232/296/2012
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 338/R
Ședința publică de la 11 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M. C.
Judecător M. G. R.
Judecător R. G. M.
Grefier V. S.
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta B. R. PENTRU DEZVOLTARE Satu M., .. 3, jud. Satu M., împotriva Sentinței civile nr._ din 12 Decembrie 2012 PRONUNȚATÎ DE Judecătoria Satu M., în contradictoriu cu intimații B. K. G., domiciliat în Satu M., ., . M., A. B., dom. în .,. Jud.Satu M., S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5 și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE SATU M., cu sediul în Satu M., P-ța Romană, nr.3-5, jud. Satu M., având ca obiect validare poprire.
La pronunțare nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier privind îndeplinirea procedurii de citare, după care;
Se constată că dezbaterea asupra recursului a avut loc în ședința publică din data de 03.04.2013, când susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de 10.04.2013 și data de azi, când;
TRIBUNALUL,
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin Încheierea civilă nr._/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._, în baza art.246 Cod proc.civ., s-a luat act de renunțarea la judecarea acțiunii litigii cu profesioniștii formulată de K. G. V. executor judecătoresc în circumscripția Judecătoriei Curții de Apel Oradea, având sediul în Satu M., ., . M., în contradictoriu cu debitorul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în București, ., sector 5 București, prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE SATU M. cu sediul în mun. Satu M., P-ța Romană, nr. 3-5, jud. Satu M., terțul poprit B. R. PENTRU DEZVOLTARE, cu sediul în mun. București, .. 1-7, sector 1, București, având ca obiect validare poprire.
A fost obligat reclamantul, la plata pe seama terțului poprit B. R. PENTRU DEZVOLTARE, a sumei în cuantum de 500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la dosar la data de 11.12.2012, reclamantul declară în scris că înțelege să renunțe la judecarea prezentei pricini.
Față de cerere de renunțare la judecată instanța a reținut că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Unul dintre principiul ce guvernează procesul civil român este cel al disponibilității părții. Ca expresie a acestui principiu este și dispoziția prevăzută în art.246 C.pr.civilă, reprezentând manifestarea de voință a reclamantului în sensul de a renunța la judecată.
În speță, reclamantul prin cererea depusă în scris declară expres și fără echivoc, că înțelege să se desesizeze de acțiunea promovată, drept pentru care instanța în baza textului legal mai sus arătat a luat act de renunțarea la judecată.
Având în vedere, dispozițiile art.275 alin.3 Cod proc.civ., a obliga reclamantul la plata către terțul poprit a sumei reduse la 500 RON reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat, având în vedere complexitatea redusă a cauzei și volumul de spețe similare în care instanțele au constatat deja o jurisprudență.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurenta B. R. PENTRU DEZVOLTARE SATU M. solicitând admiterea acestuia, modificarea parțială a încheierii atacate, în sensul obligării reclamantului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă, în cuantum de 1416,48 lei, conform facturii și extrasului de cont bancar depuse la dosar.
În motivare arată prin încheierea recurată s-a luat act de renunțarea la judecată de către reclamant, fiind acordate parțial cheltuielile de judecată solicitate de către recurentă.
Precizează că, în calitate de intimată în fața instanței de fond, a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, sens în care a depus și acte doveditoare, și cu toate acestea cheltuielile de judecată au fost acordate doar parțial.
Consideră că în speță sunt incidente prevederile art.304 pct.9 Cod proc.civ., respectiv hotărârea a fost dată cu încălcarea prevederilor legale.
În primul rând, potrivit art.274 Cod proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligat la cheltuieli de judecata. Renunțarea la cererea de chemare în judecata echivalează implicit cu recunoașterea faptului ca aceasta cerere este neîntemeiată, și cu căderea în pretenții. În același sens art.246 alin.3 Cod proc.civ., dispune în mod expres că în cazul în care recunoașterea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecata la cererea pârâtului. În speță, renunțarea la cererea de chemare în judecata s-a realizat la al doilea termen în fața instanței de fond. Până la acel moment recurenta a efectuat cheltuieli de judecata în cuantum de 1.416,18 lei, întrucât în urma primirii cererii de chemare în judecată recurenta a fost nevoită să angajeze un avocat care să-i reprezinte interesele în acest litigiu. Astfel, au fost redactate acte de procedura (întâmpinare) și formulate apărări în acest dosar în vederea susținerii si dovedirii poziției recurentei.
Mai mult, se observă că prevederile art.246 alin.3 Cod proc.civ. sunt imperative („instanța...va obliga pe reclamant la cheltuieli”) astfel cum rezulta din formularea textului de lege, singura condiție necesara fiind renunțarea la cererea introductiva după comunicarea acesteia către partea adversa și bineînțeles dovedirea cheltuielilor. În speță, recurenta a depus factura și extrasul de cont prin care a dovedit cheltuielile de judecată efectuate.
În al doilea rând, consideră că instanța de judecata nu poate să intervină în contractul de asistență juridică încheiat între avocat și client, conform art.36 din Legea 51/1995.
Consideră că diminuarea onorariului de către instanța de judecată este neîntemeiată, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție într-o decizie de speța (decizia civila nr.2420 din 11 aprilie 2008).
În consecință, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
În drept, invocă disp. art.304 pct.9 și 304 indice 1 Cod proc.civ.
Tribunalulexaminând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu asupra obiectului recursului ce îl constituie reducerea din oficiu a onorariului avocațial, acordat pentru suma de 500 lei din totalul de 1416 lei, reține următoarele:
Norma de drept care dă competență în acest sens instanței de judecată (judecătorii) o constituie art.274 alin.3 Cod proc.civ. „judecătorii pot să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat”.
În considerentele încheierii prima instanță a avut în vedere criteriile cuprinse în textul de lege, în funcție de care reținând că pricina se circumscrie unei cauze cu nivel mediu de complexitate, că soluționarea pe cale de excepție a dispus diminuarea onorariului avocațial.
Exercitând controlul judiciar în cauză, Tribunalul reține că s-a făcut o apreciere corectă a criteriilor din textul de lege precitat, având în vedere că pricina s-a finalizat printr-o cerere de renunțare la judecată.
Este de necontestat atributul oferit judecătorilor de legiuitor în această chestiune, independent de faptul că există sau nu onorarii minimale, textul de lege nu a fost abrogat și nu poate fi considerat desuet cu atât mai mult cu cât în jurisprudența CEDO referitor la aceiași problemă, limita onorariilor trebuie să fie rezonabilă și orice cheltuială ca real făcută.
Prin reducerea onorariului plătit avocatului intimatul, se află în imposibilitatea de a-și recupera integral cheltuielile de judecată, deși nu este în culpă procesuală. Pe de altă parte, însă textul de lege art.274 alin.3 Cod proc.civ. are și menirea de a împiedica abuzul de drept pentru toate părțile implicate în litigiu, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, de a permite justițiabilului să beneficieze de o asistență judiciară calificată pe parcursul procesului cuantificată rezonabil în așa fel încât să nu fie exagerată „nepotrivit de mare” nici pentru partea căzută în pretenții, obligată să suporte și onorariul părții care a câștigat procesul.
Reținând că, atât complexitatea cauzei s-a redus în urma renunțării la judecată cât și volumul de muncă, Tribunalul, în baza art.312 alin.1 Cod proc.civ., art.304 pct.9 Cod proc.civ., art.6 din Convenție și art.21 alin.3 din Constituție, a respins recursul ca nefondat.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de terțul poprit B. R. PENTRU DEZVOLTARE SATU M., ..3, jud.Satu M., împotriva Încheierii civile nr._ din 12 Decembrie 2012 a Judecătoriei Satu M., în contradictoriu cu intimații B. K. G., domiciliat în Satu M., ., . M., A. B., dom. în ., Jud.Satu M., S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5 și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE SATU M., cu sediul în Satu M., P-ța Romană, nr.3-5, jud.Satu M., având ca obiect validare poprire.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, azi 11.04.2013.
Președinte, I. M. C. | Judecător, M. G. R. | pt.Judecător, R. G. M., fiind plecată la seminar profesional, semnează vicepreședintele instanței |
Grefier, V. S. |
Red.I.M.C./24.04.2013
Tehnored_BER /24.04.2013
Ex.2
Jud.fond: R. C.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 790/2013.... | Grăniţuire. Decizia nr. 868/2013. Tribunalul SATU MARE → |
|---|
