Cereri. Decizia nr. 395/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 395/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 27-08-2013 în dosarul nr. 1711/306/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 395/2013
Ședința publică de la 27 August 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. T. L.
Judecător G. C.
Judecător M. B.
Grefier A. R. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civil privind pe recurent C. C. și pe intimat ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, intimat C. JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE SIBIU, având ca obiect contestație la executare – recurs împotriva sentinței civile nr. 2415 .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă, dl. C. D. în calitate de mandatar, lipsă fiind restul părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că cele două intimate au depus la dosarul cauzei, întâmpinare, după care:
Dl. C. D. depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Instanța procedează la comunicarea unui exemplar pe întâmpinările depuse de către intimate, mandatarului recurentei.
Dl C. D. învederează faptul că nu solicită termen de judecată pentru studiul întâmpinărilor.
Instanța, în temeiul disp. art. 68 Cod procedură civilă, aduce la cunoștință mandatarului recurentei, faptul că nu poate depune concluzii orale, ci doar scrise.
Dl. C. D. depune la dosarul cauzei concluzii scrise.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține pentru soluționare.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față constată că:
Prin sentința civilă nr. 2415/02.04.2013 a Judecătoriei Sibiu s-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea C. C. împotriva intimatelor Administrația Finanțelor Publice Sibiu și C. Județeană de Asigurări de sănătate Sibiu.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond constată că prin contestația la executare înregistrată la data de 05.02.2013 contestatoarea C. C. a solicitat în contradictoriu cu intimatele Administrația Finanțelor Publice Sibiu și C. Județeană de Asigurări de Sănătate anularea titlului executoriu nr._ în valoare de 978 lei ca fiind netemeinic și nelegal și a efectelor acestuia, lămurirea privind natura, întinderea și legalitatea deciziilor de impunere care au stat la baza emiterii titlului executoriu, introducerea în cauză în temeiul art. 60 și urm. din C. în calitate de chemată în garanție a pârâtei CJAS Sibiu astfel încât în situația în care contestatoarea va fi obligată la plata unor sume de bani către pârâtă, în baza calculului de impozitare aceasta va fi obligată în solidar la plata către pârâtă a acestor sume, să se oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată . Pe cale de excepție invocă excepția prescripției dreptului pârâtei la solicitarea taxelor și impozitelor și implicit a accesoriilor aferente atât potrivit dispozițiilor art. 1,6,7 din Decretul nr. 167/1958 cât și sub aspectul CPF art. 131 alin. 1 . Astfel creanțele aferente anului 2007 – 1 ianuarie a anului următor = 1 ianuarie 2008 – termen 5 ani = 1 ianuarie 2013. Odată cu stingerea dreptului la acțiune pentru un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind accesoriile.
În expunerea de motive se relevă instanței că prin decizia nr. 2928.1/31 V 2012 emisă de CJAS Sibiu aceasta a dispus plata retroactivă a unor sume pe baza unor documente care nu fac referire la persoana sa, ceea ce apreciază că sunt netemeinice și nelegale. Potrivit prevederilor art. 259 alin. 9 se referă la faptul că era obligată să se asigure doar dacă nu se încadra la alin. 7 sau art. 257, însă ea s-a încadrat cu plata contribuției conform legii la art. 257 lit. f) iar conform aceluiași articol alin. 3 se cumulează doar veniturile conform lit. a-d nu și celelalte . Prevederile art. 5 alin. 4 din Normele metodologice aprobate prin Ord. nr. 617/2007 nu face referire la ea ci la asociatul unic al unei societăți comerciale și nu face obiectul deciziilor de impunere prezentate mai sus . La data emiterii titlului executoriu de către AFP Sibiu aceasta s-a aflat într-o eroare gravă, de natură să o prejudicieze, fără a verifica dosarul fiscal care conține contestația și răspunsul la contestație unde ar fi putut constata nelegalitatea impunerii și conform art. 48 din CPF să emită un act fiscal de anulare a deciziei de impunere sau chiar să nu emită titlul executoriu.
Se prevalează în drept de dispozițiile art. 172 – 174 CPF coroborate cu art. 257, 259 din Legea nr. 95/2006, prevederile art. 5 alin. (4) din NM aprobate prin Ordinul 617/2007.
Spre justificare depune la dosar înscrisuri.
S-a perceput taxa judiciară de timbru de 90 lei, timbru judiciar de 1,5 lei.
Prin întâmpinare primită la 28 II 2013, intimata AFP Sibiu prin DGFP Sibiu a pus concluzii de respingere a contestației la executare, a excepției invocate de contestatoare. Decizia de impunere nr. 2928/31 V 2012 privește creanțe datorate de contestatoare pentru perioada de raportare 25 I 2008, respectiv 25 I 2009 . Termenul de prescripție este neîmplinit. Actul administrativ fiscal a fost comunicat potrivit prevederilor art. 44 CPF. Sunt incidente dispozițiile art. 115, 242 alin. 2 CPF.
Cealaltă intimată nu și – a manifestat poziția procesuală.
Judecătoria, luând în examinare susținerile părților, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a constatat că este netemeinică și nelegală prezenta, sens în care a respins-o, pentru următoarele motive:
În mod corect intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Sibiu emite titlul executoriu nr._ din 18 I 2013 în virtutea deciziei accesorii_ din 31 V 2012 pentru suma de 978 lei comunicate contestatoarei văzând în acest sens și decizia nr._/5 IX 2012 prin care s-a respins contestația contestatoarei în procedura prealabilă prev. de art. 211 și urm. din CPF.
Referirile din contestația la executare se referă la aspecte care țin de procedura prealabilă prin care se atacă titlul de creanță, fiind neavenite în cadrul contestației la executare propriu–zise. Pe de altă parte lămurirea privind natura, întinderea și legalitatea deciziei accesorii nu se pot dresa instanței ci direct intimatei creditoare .
În privința prescripției extinctive se reține că decizia CJAS Sibiu 2928/31 V 2012 se referă la 2007, 2008, iar cum termenul de prescripție special este de cinci ani cu perioadă de raportare la 25 I 2009, 25 I 2008 se observă că nu este împlinit .
Conform art. 172 din CPF care reglementează contestația la executare în materie fiscală prevede între altele că: (1) Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. (3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.(4) Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.
În speță nu s-a relevat vreo încălcare a procedurii execuționale, care se realizează înlăuntrul termenului de prescripție extinctive în materie fiscală.
D. consecință titlul executoriu amintit a fost păstrat ,neimpunându-se și o lămurire privind natura, întinderea și legalitatea deciziilor de impunere .
Împotriva hotărârii declarat recurs în termen legal contestatoarea C. C. solicitând casarea ei și rejudecând să se anuleze deciziile de impunere nr. 2928.1/31.05.2012 și nr. 2928.3/31.05.2012 și titlul executoriu nr._/18.01.2013, cu cheltuieli de judecată.
În motivare critică sentința atacată ca fiind netemeinică și nelegală, arătând că în mod eronat nu s-a observat că pentru obligațiile aferente anului 2007 prescripția dreptului de a pretinde sumele menționate în decizia de impunere nr. 2928.1/31.05.2012 ce face obiectul titlului executor s-a împlinit la 01 ianuarie 2013, deoarece acestea se prescriu în termen de 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care s-au realizat veniturile, conform codului fiscal în vigoare.
Totodată susține că obligațiile accesorii curg de la data comunicării deciziei de impunere, care s-a făcut în luna mai 2012 și nu de la data raportării, ceea ce este nelegal și nu s-a ținut seama că nu este obligatorie depunerea vreunei declarații în acest sens, decât declarația 220 care a fost depusă la ANAF prin AFP teritorială. Mai arată că odată ce s-a stins dreptul principal, s-a stins și dreptul accesoriu.
De asemenea consideră că sumele principale din decizia de impunere și din titlul executoriu nu se referă la persoana sa, invocă disp. art. 259 alin. 7 și 9 și art. 257 lit. f din Legea nr. 95/2006 potrivit cărora contribuția de sănătate se datorează doare de persoanele care cumulează venituri din cedarea folosinței bunurilor cu veniturile prev. la lit. a-d, iar art. 5 alin. 4 din NM aprobate prin Ordinul nr. 617/2007 se referă la asociatul unic al unei societăți comerciale și nu la ea. În consecință nu era obligată la plata decât asupra veniturilor realizate din pensie, pentru sumele care depășesc pragul prevăzut de lege și nu pentru venituri din cedarea folosinței bunurilor, așa încât se impune admiterea recursului după cum s-a solicitat precum și plata cheltuielilor de judecată în sumă de 130 lei reprezentând taxă de timbru și onorariu notar pentru procură.
În probatoriu depune înscrisurile la care se referă în motivarea cererii de recurs.
Nu s-a indicat alt temei de drept în afara celor mai sus menționate.
Prin întâmpinările depuse de intimatele D.G.F.P. jud. Sibiu și C. Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat susținându-se în esență că executarea silită s-a pornit în cadrul termenului de prescripție de 5 ani de la creanța cea mai veche, aferentă anului 2007, devenită scadentă la 25.01.2008, prin emiterea titlului executoriu și a somației la data de 18.01.2013. În ce privește criticile aduse cu privire la legalitatea titlurilor de creanță respectiv deciziile de impunere emise la 31.05.2012 și comunicate contestatoarei prin poștă cu confirmare de primire, acestea nu pot fi analizate pe calea contestației la executate, ci doar în cadrul acțiunii în contencios administrativ fiscal.
Intimata C. Județeană de asigurări sociale de sănătate Sibiu a mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că actele contestate provin exclusiv de la Administrația Finanțelor Publice Sibiu, dat fiind că în baza OUG nr. 125/27.12.2011 competența de administrare a contribuțiilor sociale revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Analizând recursul conform motivelor formulate și disp. art. 304 1 Cod procedură civilă Tribunalul constată că este nefondat.
Termenul de prescripție de 5 ani pentru executarea silită a creanțelor fiscale a fost respectat în speță prin emiterea deciziilor de impunere cu nr. 2928/31.05.2012 privind obligații de plată pentru veniturile realizate în anii 2007 și 2008, scadente la 25.01.2008 și 25.01.2009.
Prin urmare dreptul de a percepe sumele datorate cu titlu de contribuții de asigurări de sănătate s-a născut în ianuarie 2008 și ianuarie 2009, așa încât executarea silită începută se încadrează în termenul de 5 ani de la data de 01 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept conform art. 131 alin. 1 Cod procedură fiscală, cum corect a reținut instanța de fond.
Celelalte critici privesc apărări de fond vizând legalitatea titlurilor de creanță ( decizii de impunere) devenite titlu executoriu, ce puteau fi analizate doar prin contestarea deciziei nr._/05.09.2012 emisă de C. Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu în soluționarea contestației formulată în procedura administrativă, ce trebuia, formulată în termen legal și îndreptată la instanța de contencios administrativ fiscal conform art. 205 și următoarele Cod procedură fiscală.
Așadar în mod justificat s-a reținut prin sentință că titlul executoriu și somația au fost corect emise și întrucât nu s-a adus vreo încălcare a dispozițiilor legale în procedura execuțională, nu există motive care să conducă la anularea acestora.
Cu referire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Asigurări de Sănătate Sibiu aceasta nu va fi reținută, având în vedere că contestația la executare cuprinde inclusiv critici privind deciziile de impunere pe care le-a emis, respinse de instanța de fond.
Pin urmare, motivele de recurs se găsesc nefondate, iar în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge recursul declarat și se va menține sentința atacată ca temeinică și legală.
Intimatele nu au solicitat/justificat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de contestatoarea C. C. împotriva sentinței civile nr. 2415/02.04.2013 a Judecătoriei Sibiu pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 27.08.2013.
Președinte, D. T. L. | Judecător, G. C. | Judecător, M. B. |
Grefier, A. R. P. |
Red. M.B. 06.09.2013
Tehnored. P.R. 10.09.2013
3ex..
| ← Prestaţie tabulară. Decizia nr. 442/2013. Tribunalul SIBIU | Fond funciar. Decizia nr. 82/2013. Tribunalul SIBIU → |
|---|
