Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 318/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 318/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 09-05-2013 în dosarul nr. 13449/306/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 318/2013
Ședința publică de la 09 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. T.
Judecător V. C. D.
Judecător M. B.
Grefier N. O.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenții T. I., T. I. în contradictoriu cu intimații D. E., T. A., T. E., S. A., T. D., T. N. jr, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta T. I. personal și asistată de avocat G. C. care îl reprezintă și pe recurentul T. I. și reprezentantul intimatului reclamant avocat A. M. M., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare, după care:
Instanța comunică reprezentantului recurenților avocat C. G. un exemplar de pe întâmpinare.
Reprezentantul intimatului reclamant avocat A. M. M. depune la dosar împuternicire avocațială și chitanțe onorariu avocat.
Reprezentanții părților declară că nu mai au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și față de actele existente la dosar instanța constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților avocat C. G. solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă în principal, ori ca nefondată în subsidiar, iar în ce privește cererea reconvențională solicită admiterea acesteia și în consecință să se constate nulitatea absolută a promisiunii de vânzare – cumpărare din data de 19.12.2007. Solicită obligarea intimatului reclamant la plata cheltuielilor de judecată în ambele faze procesuale, reprezentând onorariile avocațiale, taxe judiciare de timbru și timbru judiciar. Susține pe scurt motivele detaliate în recursul declarat.
Reprezentantul intimatului reclamant avocat A. M. M. solicită respingerea recursului și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată pentru motivele detaliate în întâmpinare.
TRIBUNALUL,
Prin SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7533 pronunțată la data de 5 Noiembrie 2012 de către Judecătoria Sibiu a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată și completată de reclamantul D. E. în contradictoriu cu pârâții T. A., T. I. și T. I. și în consecință s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1592 din 29 iulie 2008 de către BNP D. N. și D. O. I., respectiv în ceea ce privește imobilul înscris în C.F. 148 Râu Sadului nr. top. 39 fânaț în suprafață de 3190 mp și nulitatea absolută parțială a încheierii de întabulare nr._/30.07.2008, respectiv cu privire la imobilul înscris în C.F. 148 Râu Sadului nr. top. 39 fânaț în suprafață de 3190 mp .
Instanța de fond a dispus rectificarea înscrierilor din cartea funciară în sensul restabilirii situației anterioare de C.F prin radierea dreptului de proprietate al pârâților T. I. și T. I. de sub B26,27 din C.F. 148 Râu Sadului nr. top. 39 fânaț în suprafață de 3190 mp și a respins celelalte cereri.
Prima instanță a respins acțiunea formulată și completată de reclamantul D. E. în contradictoriu cu pârâții T. E., S. A., T. D. ,T. I., T. I. și T. N. jr.,pârâții T. I. și T. I. fiind obligați să plătească reclamantului suma de 38 lei cheltuieli de judecată parțiale .
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a constatat că pe rolul Judecătoriei Sibiu s-a înregistrat sub nr._ /17.10.2011 acțiunea formulată de reclamantul D. E. în contradictoriu cu pârâții T. A. ,T. I. și T. I., S. A. și T. E. prin care s-a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună: să se constate că la data de 19.12.2007 defunctul T. N., sotul pârâtei T. A. si pârâtele T. E. și S. A. s-au obligat să vândă prin contract autentic de vânzare-cumpărare o suprafață de 600 mp din terenul de 3190 mp înscris in C.F. 148 Râu Sadului nr. top. 39, să se dispună anularea parțială a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1592 din 29 iulie 2008 de către BNP D. N. în ceea ce privește clauza de înstrăinare a terenului în suprafața de 3900 mp, anularea a încheierii de întabulare nr._/30.07.2008, revenirea la situația anterioara de CF, dezmembrarea imobilului in doua nr. Top., din care unul să aibă suprafața de 600 mp, obligarea pârâtelor Tavala A., T. E. si S. A. sa încheie act autentic de vânzare cumpărare pentru suprafața de 600 mp, sa se dispună înscrierea în cf a dreptului de proprietate cu obligarea pârâților la suportarea cheltuielilor de judecata .
Din actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâții T. I. și T. I. sunt proprietari ai imobilului înscris în C.F. 148 Râu Sadului nr. top. 39 fânaț în suprafață de 3190 mp cu titlu de drept cumpărare, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1592 din 29 iulie 2008 de către BNP D. N. și D. O. I.. Anterior cumpărării din anul 2008 acest imobil a constituit proprietatea lui T. N., acesta dobândindu-l cu titlu de drept moștenire și sistarea stării de indiviziune, conform înscrierilor din cartea funciara de sub B 19, b 22 si B 25 . La data de 29 iunie 2008 se încheie contractul de vânzare –cumpărare privind doua imobile, din care unul face obiectul procesului, între T. A., în nume propriu si pentru soțul T. N., împuternicita prin Dispoziția nr. 46/2008 emisa de Primăria Comunei Rau Sadului si pârâții T. I. și T. I. .Prin aceasta dispoziție nr. 46/2008 a fost împuternicita T. A. să semneze actele asupra terenurilor, între care și cel care face obiectul litigiului.
Potrivit art. 35 alin. (1) C. fam., soții administrează și folosesc împreună bunurile comune și tot astfel dispun de ele, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că oricare dintre soți, exercitând singur aceste drepturi, este socotit că are și consimțământul celuilalt soț, între soți funcționând prezumția mandatului tacit reciproc; cu toate acestea, mandatul tacit reciproc dintre soți nu există în cazul actelor de dispoziție cu privire la imobile, care presupun consimțământul expres al ambilor soți. În speță, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat fără consimțământul soțului lui T. A., iar dispoziția emisa de Primărie nu poate suplini consimțământul acestuia, fiind încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale menționate. Lipsa consimțământului la încheierea actului juridic menționat, condiție esențială prevăzută de art. 948 C. civ. pentru validitatea convențiilor, se sancționează cu nulitatea contractului de vânzare-cumpărare .În cadrul interogatoriului, T. A. arată că a avut încredere în fiul ei, acesta i-a promis că va reglementa situația imobilului . Această pârâtă a confirmat susținerile reclamantului în privința suprafeței de 600 mp, promisă de defunctul său soț lui D. E.. Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoana care dovedește că are interes iar reclamantul are în mod evident interes pentru că fără anularea acestui contract, reclamantul nu s-ar fi regăsit în situația de fapt similară celei anterioare contractului atacat, .D. prin aceasta se poate tinde la valorificarea dreptului pretins. Această acțiune ar profita reclamantului în litigiul privind materializarea dreptului său de creanță în sensul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului care face obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare semnată de acesta cu un copărtaș. Folosul practic urmărit se poate traduce în înlăturarea piedicilor în vederea dobândirii unui drept, împrejurare pe deplin posibilă în temeiul art. 1073 și 1075 C.civ sau, după caz, art. 5 alin. 2 din Titlul X Legea 247/2005.
Celelalte capete de cerere ( respectiv dezbaterea moștenirii, ieșirea din indiviziune și obligarea la încheierea actului în formă autentică ) sunt premature, deoarece vizează drepturile succesorale ale succesibililor după defunctul Tăvala N. . Dreptul pretins de reclamant este condiționat de drepturile succesorale și de acțiunea de partaj.
Apoi, văzând că reclamantul a precizat în mod expres că se prevalează doar de promisiunea de vânzare cumpărare încheiată pe parcursul derulării litigiului, respectiv cea autentificată sub nr. 251/11 mai 2012 – fila 89, a constatat că acțiunea reconvențională formulată de pârâți a rămas fără obiect în condițiile art. 112 C.pr.civ.
Față de cele mai-sus arătate, în baza art. 948C.civil, art. 35 teza a 2-1 C,fam se a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1592 din 29 iulie 2008 de către BNP D. N. și D. O. I., respectiv în ceea ce privește imobilul înscris în C.F. 148 Râu Sadului nr. top. 39 fânaț în suprafață de 3190 mp .
În baza art. 34 pct.1 din L 7/1996 instanța a constatat nulitatea absolută parțială a încheierii de întabulare nr._/30.07.2008, respectiv cu privire la imobilul înscris în C.F. 148 Râu Sadului nr. top. 39 fânaț în suprafață de 3190 mp și a dispus rectificarea înscrierilor din cartea funciară în sensul restabilirii situației anterioare de C.F prin radierea dreptului de proprietate al pârâților T. I. și T. I. de sub B26,27 din C.F. 148 Râu Sadului nr. top. 39 fânaț în suprafață de 3190 mp .
În baza art. 276 C.pr.civ instanța a obligat pe pârâții T. I. și T. I. să plătească reclamantului suma de 38 lei cheltuieli de judecată parțiale .
Împotriva SENTINȚEI CIVILE Nr. 7533 pronunțată la data de 5 Noiembrie 2012 de către Judecătoria Sibiu pârâții T. I. și T. I. au declarat recurs prin care sau solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingeri acțiunii introductive de instanță ca inadmisibilă ca în principal, ori nefondată în subsidiar iar în ceea ce privește cererea reconvențională recurenții solicită admiterea acesteia și pe cale de consecință să se constate nulitatea absolută a promisiunii de vânzare-cumpărare din data de 19.12.2007, cu obligarea intimatului reclamant la suportarea cheltuielilor de judecată în ambele faze procesuale.
Critica sentinței se referă la următoarele aspecte pe care le prezentăm în esență:
1)Instanța de fond a constatat în mod eronat ca actul de vânzare - cumpărare nr.1592/29.07.2008 s-a încheiat fără consimțământul defunctului T. N. în contextul în care Dispoziția nr.46/2008 a primarului . a fost anulată sau revocată. Recurenții apreciază că instanța de fond a pornit de la un raționament greșit conform căruia nu operează mandatul tacit între soți, drept pentru care contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat fără consimțământul defunctului T. N. condiție esențială prevăzută de art.948 C.civ. aplicabil.
2)Instanța de fond nu a soluționat cererea reconvențională. Recurenții susțin că instanța de fond a respins cererea reconvențională deoarece reclamantul se prevalează doar de promisiunea de vânzare cumpărare din data de 11.05.2012, or, cererea reconvențională este o veritabilă acțiune civilă iar la dosarul cauzei era depusă promisiunea de vânzare cumpărare din anul 2007.
3)Instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepțiile invocate încălcându-se prevederile imperative cuprinse în art.136 și art.137 C.pr.civ. aplicabil. Recurenții consideră că de vreme ce reclamantul își întemeiază acțiunea doar pe promisiunea din aul 2012, act încheiat doar cu T. A. care nu este proprietara terenului ci doar o succesibilă apare ca evident că reclamantul nu mai acționează ca un creditor chirografar față de defunctul T. N., proprietarul terenului iar T. A. nu mai este proprietarul terenului deoarece a renunțat la acesta.
4)Incidența sancțiunii de drept substanțial a nulității absolute este generată de cauze anterioare sau concomitente cu încheierea actului juridic. Instanța de fond a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare nr.1592/2008 în mod absolut nelegal determinată fiind de atitudinea contradictorie a reclamantului. Recurenții apreciază că promisiunea din 2012 s-a încheiat după 4 ani de la încheierea contractului de vânzare-cumpărare și ca atare nu s e poate invoca nulitatea absolută a unui act juridic de către un terț în baza unui alt act juridic ulterior pentru simplu fapt că nu mai are legitimare procesuală activă și nici interes personal și actual.
Petitele subsecvente celui referitor la nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare devin în mod evident, inadmisibil, atâta timp cât nu există nici un motiv de nulitate a contractului de vânzare cumpărare.
În ce privește petitele respinse de către instanța de fond ca fiind premature, deși finalitatea este una corectă, recurenții apreciază că soluția instanței ar fi trebuit să aibă la bază tocmai admiterea excepțiilor invocate de aceștia și anume excepția neîndeplinirii prev.art.109 C.p.civ. aplicabil și excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes în promovarea acțiunii.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art.299, art.300, art.304, ind.1, art.312, art.274 C.pr.civ. aplicabil.
Prin întâmpinare, intimatul solicită respingerea recursului ca nefundat, menținerea sentinței recurate ca fiind legal și temeinică, cu obligarea recurenților la suportarea cheltuielilor de judecată.
Motivele invocate în apărare cu referire la motivele de recurs sunt următoarele;
1)La data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, 29.07.2008 proprietarul tabular era T. N. care era în viață iar recurenții pârâți nu au făcut dovada că numita T. A. a avut mandat valid, special dat de soț în scopul vânzării terenului. În contractul de vânzare-cumpărare se face mențiunea că pârâta T. A. a fost împuternicită de soțul acesteia prin Dispoziția nr.46/2008, act care nu are nici o valoare deoarece nu exprimă manifestarea de voință a titularului dreptului de proprietate asupra terenului în discuție. Intimatul apreciază că instanța de fond în mod corect a apreciat că au fost încălcate prevederile art.948 C.civ. iar Primarul prin dispoziția emisă a acționat ca un reprezentant al autorității tutelare.
2)În ceea ce privește cererea reconvențională, intimatul susține că a făcut dovada că a achitat prețul pentru 600 mp teren conform promisiunii de vânzare la data de 11 mai 2012 dar terenul a fost folosit de intimat de mai mulți ani ca un bun proprietar și a edificat și o construcție. T. A. a încheiat cu recurenții contractul fiind convinsă cp aceștia vor respecta înțelegerea privind vânzarea terenul în suprafață de 600 de mp conform promisiunii de vânzare-cumpărare. De asemenea, pârâtele T. E. și S. A. au recunoscut că au promis intimatului spre vânzare terenul și au declarat că înțeleg să respecte promisiunea.
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse sentinței atacate dar și din oficiu potrivit art.304 și art.304, ind.1 C.pr.civ. aplicabil, instanța de recurs constată următoarele:
1)Manifestarea hotărârii de a încheia un contract de vânzare-cumpărare, respectiv acordul de voință al părților unui asemenea contract, pentru a produce efecte juridice trebuie să îndeplinească anumite condiții .În cazul în are contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat fără consimțământul uneia dintre părți, el este lovit de nulitate absolută care poate fi invocată oricând. Consimțământul trebuie să fie dat liber și să fie dat cu intenția de a se obliga. Or, din actele depuse la dosarul de fond se constată că Primarul împuternicește pe soția lui T. N. să semneze actele de vânzare a imobilului, act care nu poate suplini consimțământul lui T. N., proprietarul tabular al terenului. Acest act nu reprezintă:
-o împuternicire sau un mandat dat de T. N. soției acestuia pentru a încheia un act care să își producă efectele în persoana pentru care s-a făcut actul, respectiv persoana care a dat mandat,
- un act de punere sub interdicție a numitului T. N., pentru această operațiune fiind nevoie de o hotărâre judecătorească .
Față de cele prezentate, instanța de recurs constată că instanța de fond a aplicat corect prevederile art. 948 C. civ. aplicabil considerând că proprietarul nu și-a dat consimțământul pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare, condiție de fond pentru validitatea convențiilor a cărei neîndeplinire se sancționează cu nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare.
2) Instanța de fond a constatat că cererea reconvențională a rămas fără obiect în condițiile în care reclamantul se prevalează doar de promisiunea de vânzare cumpărare din data de 11.05.2012, aspect care trebuia detailat, dar instanța de recurs poate completa motivarea instanței de fond în sensul că prin admiterea acțiunii în parte doar cu referire la contractul de vânzare-cumpărare din anul 2008, terenul revine în masa succesorală a defunctului T. N. și ca atare, reclamantul intimat după dezbaterea succesiunii și având în vedere conținutul promisiunii din 2012 și a poziției pârâților T. N. jr. și T. D. are o promisiune de încheiere a unui contract de vânzare cumpărare a terenului în suprafață de 600 mp.
3)Referitor la excepțiile neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzută de art.109 C.pr.civ., lipsa calității procesuale pasive și a lipsei de interes, instanța de recurs constată din Completarea și precizarea depusă de reclamant la fila 85 dosar de fond că această excepție este strâns legată de procedura succesorală, or, admiterea acțiunii în parte doar cu privire la nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a făcut de prisos analizarea acestor excepții, aspect care se regăsește în considerentele sentinței atacate care precizează la pag. 4 că celelalte capete de cerere sunt premature deoarece vizează drepturile succesorale ale succesibililor după defunctul T. N..
4)Instanța de fond a analizat îndeplinirea condițiilor de formă și fond pentru valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare nr.1592/2008 și nu promisiunea din 2012 și a constatat lipsa consimțământului titularului dreptului de proprietate la încheierea actului ceea ce atrage nulitatea absolută a acestuia, nulitate ce poate fi invocată oricând, deci nu este prescriptibilă.
Față de cele ce preced, instanța de control judiciar constată că recursul este nefondat și pe cale de consecință în baza art.312 C.pr.civ. aplicabil în va respinge obligând recurenții în baza art.274 C.pr.civ. aplicabil la suportarea cheltuielilor de judecată în calea de atac a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții T. I. și T. I. împotriva sentinței civile nr. 7533/5.11.2012, pronunțată de Judecătoria Sibiu, pe care o menține.
Obligă pe recurenții T. I. și T. I. să plătească intimatului D. E. suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 09 Mai 2013.
Președinte,Judecător,Judecător,
M. Ț. V. C. DumitracheMariana B.
Grefier,
N. O.
Red. 25.06.2013 M.Ț.
Tehnored. 26.06.2013 N.O.
Exp. 2
j.fond. M.P.
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 1487/2013. Tribunalul SIBIU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 674/2013. Tribunalul SIBIU → |
|---|
