Contestaţie la executare. Decizia nr. 445/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 445/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 6983/306/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 445/2015
Ședința publică de la 27 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. R.
Judecător V. C. D.
Grefier L. A.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe apelant DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU - și pe intimat DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., intimat B. P. T., intimat B. E. JUDECĂTORESC T. F. L., intimat B. E., intimat B. P. T., având ca obiect contestație la executare – apel împotriva sentinței civile nr. 7337/2.12.2014 pronunțate de Judecătoria Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatului B. P. T., av. C. C., lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul intimatului depune la dosar chitanță pentru suma de 400 lei reprezentând onorariu avocațial.
La întrebarea instanței reprezentantul intimatului arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea apelului ca nefondat cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței civile atacate cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată. Învederează faptul că instanța de fond în mod corect a respins contestația la executare având în vedere faptul că cheltuielile de judecată acordate nu sunt exorbitante și sunt raportate la munca prestată. Totodată arată că instituția avea posibilitatea să plătească cheltuielile fără a se mai proceda la executare silită.
Solicită respingerea apelului cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față constată că:
1.Prin sentința civilă nr. 7337/2.12.2014, pronunțată de Judecătoria Sibiu, s-a respins contestația formulată de contestatoarea Direcția G. Regională A Finanțelor Publice B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu în contradictoriu cu intimații B. P. T. și B. E., B. E. Judecătoresc T. F. L. și s-a dispus și obligarea contestatoarei la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către intimații B. P. T. și B. E..
2. Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin contestația înregistrată sub nr._ la Judecătoria Sibiu, Direcția Regională a Finanțelor Publice B., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, a solicitat ca în contradictoriu cu intimații B. P. T. și B. E. și B. T. F. L., să se dispună suspendarea executării silite începute împotriva contestatoarei de către B. T. F. L. în dosarul execuțional nr. 7/2014.
În motivarea contestației s-a arătat, în esență, că s-a pornit executarea în dosarul execuțional nr. 7/2014 pentru debitele pe care contestatoarea le are față de intimații B. P. T. și B. E..
Cheltuielile de executare sunt în cuantum mult prea mare, comparativ cu debitul ce trebuie executat, s-a mai arătat în contestație.
De asemenea, s-a pornit executarea fără ca în prealabil să se solicite efectuarea plății datoriei.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 622, art. 711, art. 708, și art. 233 alin. 3 codul de procedură civilă și Legea 92/2011; Ordinul M.J 2550/2006.
3. Intimatul B. P. T. a depus întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată motivat, de faptul că executarea s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
În considerentele sentinței prima instanță a reținut că în temeiul sentinței civile nr. 6776/15.10.2012 a Judecătoriei Sibiu pronunțată în dosarul_ și a Deciziei civile nr. 352/06.06.2013 a Tribunalului Sibiu, s-a pornit executarea silită în dosarul execuțional nr. 7/2014 al B. T. F. L., pentru debitele pe care contestatoarea A.G.F.P. B. prin A.J.F.P. Sibiu le avea față de intimați B. P. T. și B. E..
Sentința civilă 6776 a fost pronunțată de instanța de fond în 15.10.2012, iar decizia nr. 352 a Tribunalului Sibiu a fost pronunțată în 06.06.2013.
Intimatul a pornit executarea la mai mult de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a soluției instanței de fond (încheierea de încuviințare a executării silite s-a dat în 04.03.2014 în dosarul_ a Judecătoriei Sibiu.
Referitor la cheltuielile de executare, instanța reține că acestea nu contravin prevederilor O.M.J. 2550/2006, fiind justificate având în vedere debitul ce trebuia executat. Ca urmare, având în vedere argumentele mai sus arătate și cum creanța este certă, lichidă și exigibilă contestația se privește a fi neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
În drept, sunt aplicabile dispozițiile art. 711 și următoarele Noul Cod de procedură civilă și art. 249 Noul Cod de procedură civilă.
În baza art. 453 Noul Cod de procedură civilă contestatoarea a fost obligată la plata sumei de 500 de lei cheltuieli de judecată către intimați.
4. Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii contestației la executare astfel cum a fost formulată.
În motivarea apelului s-a arătat că sentința primei instanțe este dată cu aplicarea greșită a legii întrucât s-a început executarea silită împotriva apelantei fără ca mai înainte să i se ceară plata datoriei. executorul judecătoresc solicită cheltuieli de executare mult prea mari, încălcând prevederile Ordinului MJ nr. 2550/2006. Cheltuielile de executare sunt prea mari în raport cu debitul.
Prin sentința civilă atacată apelanta a fost obligată și la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată ori în cauză nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, pentru că nu există fapta ilicită și nici vinovăția.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 466 și următoarele Cod procedură civilă, ale art. 7 din Legea nr. 91/2011,a le art. 229 Cod pr. fiscală, ale art. 17 din Legea nr. 146/1997.
5. Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, păstrarea sentinței primei instanțe și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată. În esență intimatul a invocat faptul că executarea silită a fost începută la mai mult de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a sentinței, că nu s-a efectuat nici până la acest moment vreo plată a debitului, că cheltuielile de executare nu sunt excesive și respectă prevederile Ordinului 2550/2006.
6. Apelanta nu a mai formulat răspuns la întâmpinare.
7. Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, Tribunalul îl găsește a fi nefondat pentru considerentele ce urmează:
O primă critică a apelantei constă în aceea că cheltuielile de executare sunt excesive, nerespectând prevederile Ordinului M.J. nr. 2550/2006. Verificând cuantumul onorariului executorului stabilit conform Anexei la Ordinul nr. 2550/2006, pct. 3 se constată că acesta nu depășește prevederile legale. În cuantumul cheltuielilor de executare s-au inclus, pe lângă onorariul executorului, și onorariul avocatului angajat pentru faza de executare silită, precum și cheltuieli cu taxele de timbru și alte cheltuieli.
Apelanta invocă greșit dispoziții legale prin care cererile ei în justiție sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru (dincolo de faptul că invocă greșit prevederile Legii nr. 146/1997, abrogată, în vigoare pentru litigiul de față fiind OUG nr. 80/2013) sau cauțiuni, aceasta neavând legătură cu faptul că s-a respins contestația ei la executare, într-o procedură în care i se pretinde plata unui debit stabilit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Pe de altă parte, așa cum a arătat și intimatul, obligația de plată a fost stabilită în sarcina apelantei prin hotărâri judecătorești și a trecut peste un an de la momentul în care acestea puteau fi executate. Obligația stabilită printr-o hotărâre judecătorească se poate executa de bună voie de către debitorul de bună-credință.
Aceste argumente nu au legătură nici cu faptul că instanța de fond a dispus, în mod corect, obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată de la fond. În mod eronat argumentează apelanta că nu s-a dovedit îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale în ceea ce o privește pentru a putea fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, temeiul acordării acestora fiind prevederile art. 451 și 453 Cod procedură civilă.
Astfel, potrivit dispozițiile art. 453 Cod pr. civilă, partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat să îi plătească cheltuieli de judecată, cheltuieli enumerate de prevederile art. 451 Cod pr. civilă. Apelanta a fost corect obligată, întrucât contestația sa a fost respinsă, la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept și în temeiul dispozițiile art. 480 Cod pr. civilă, tribunalul va respinge apelul și va păstra ca legală și întemeiată sentința primei instanțe.
În temeiul dispozițiilor art. 453 cu aplicarea art. 451 Cod pr. civilă, reținând culpa procesuală a apelantei, aceasta va fi obligată la plata către intimatul B. T. a sumei de 400 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu împotriva sentinței civile nr. 7337/2.12.2014, pronunțate de Judecătoria Sibiu, pe care o păstrează.
Obligă pe apelantă la plata către intimatul B. T. a sumei de 400 lei cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.05.2015.
Președinte, S. R. | Judecător, V. C. D. | |
Grefier, L. A. |
RED. C.V.D./08.07.2015
Tehnored. L.A./08.07.2015
9 ex./2015
J.F. M. M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 447/2015. Tribunalul SIBIU | Acţiune în declararea simulatiei. Decizia nr. 368/2015.... → |
|---|
