Succesiune. Decizia nr. 141/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 141/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 241/257/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 141/2015
Ședința publică de la 19 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. T. L.
Judecător E. D.
Grefier F. O.
Pe rol se află judecarea cauzei Civile privind pe apelantul V. K. I., și C. K. I. și pe intimatul V. A. NICUȘOR prin reprezentant legal B. A., apel împotriva s.c. nr. 1104/2014 a Judecătoriei Mediaș, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelanți av. L. A. și reprezentantul legal al intimatului d-na B. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța pune în discuția părților excepția tardivității formulării cererii de apel invocată de intimată prin întâmpinare.
Reprezentantul intimatului, d-na B. A., apreciază că apelul nu a fost formulat în termenul legal.
Reprezentanta apelantelor solicită respingerea excepției, consideră că apelul este formulat în termenul legal, a făcut dovada că cererea de apel a fost expediat prin poștă înainte de îndeplinirea termenului legal.
Instanța deliberând, față de această împrejurare respinge excepția tardivității formulării apelului întrucât conform ștampilei poștei și recipisei de expediție, apelul a fost declarat în termen.
La întrebarea instanței, reprezentanta apelantelor și reprezentanta intimatului învederează faptul că nu mai au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentanta apelantelor solicită admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, pentru motivele invocate în scris. Concluzionând susține că instanța de fond a încălcat principiul disponibilității părților, respectiv a admis în parte acțiunea fără a ține cont de modificările făcute cu respectarea regulilor de procedură . O altă încălcarea a principiului disponibilității părților constă în declararea ca străină de moștenire pe apelanta C. K. cu toate că nu s-a invocat de nicio parte acest lucru. De asemenea constatarea calității de moștenitor a pârâtului V. A. după defunctul V. Iozsef L. fără ca vreuna din părți să fi solicitat dezbaterea moștenirii după acest defunct, mai mult fără ca vreuna din părți să fi solicitat a dispus întabularea dreptului de proprietate a pârâtului în cartea funciară. Cu cheltuieli de judecată în fond și apel.
Reprezentanta intimatului arată că este de acord cu admiterea apelului însă să nu fie obligată la cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 1104/2014 a Judecătoriei Mediaș s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantele V. K. I. și C. K. I. împotriva pârâtului V. A. NICUȘOR – în calitate de fiu al defunctului V. Iozsef-L. - astfel cum a fost ulterior modificată/restrânsă, după cum urmează:
- constată că după defunctul V. I., decedat la data de 10 octombrie 2002, au rămas moștenitori V. K. I. – în calitate de soție supraviețuitoare și V. Iozsef-L. – în calitate de fiu, reclamanta C. K. I. fiind străină de succesiune prin neacceptare ;
- constată că pârâtul V. A. NICUȘOR este moștenitorul defunctului său tată V. Iozsef-L., decedat la data de 3 martie 2013;
- constată că masa succesorală rămasă după defunctul V. I., decedat la data de 10 octombrie 2002, se compune din cota de 1/1 din imobilul înscris în C.F._ Copșa M., nr. cad. /top. 2007/2/2/1, casă și teren în suprafață de 1478 m.p. ;
- constată că celor doi moștenitori ai defunctului le revin următoarele cote de moștenire din masa succesorală: 1/4 reclamantei și 3/4 pârâtului V. A. NICUȘOR;
-dispune întabularea dreptului de proprietate astfel dobândit de părți în cartea funciară, în cotele de mai sus și constată că nu s-a cerut partajarea masei succesorale;
-obligă pe pârâtul V. A. NICUȘOR – prin reprezentant legal să plătească reclamantei V. K. I. cheltuieli de judecată în sumă de 900 lei parțiale și compensează restul cheltuielilor.
și respinge orice alte cereri.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că din probele administrate rezultă că, după decesul autorului comun, în imobilul/casă ce a constituit ultimul domiciliu al defunctului au continuat să locuiască reclamanta V. K. I./soția supraviețuitoare și fiul V. Iozsef-L., acesta din urmă continuând să locuiască aici până la data decesului, în anul 2013.
În schimb, reclamanta C. K. I. a avut un alt domiciliu, fiind căsătorită și având propria sa familie.
În orice caz, astfel cum rezultă din probe, după defunct nu s-a inițiat o dezbatere a succesiunii pe cale notarială și nici o parte nu a făcut acte exprese de acceptare a moștenirii.
În schimb, instanța apreciază că soția supraviețuitoare și fiul V. Iozsef-L. au acceptat tacit succesiunea după soțul respectiv tatăl defunct, ei continuând să locuiască în imobilul din litigiu .
Acte de acceptare tacită a moștenirii sunt oricare dintre acele activități întreprinse de moștenitor, din a căror îndeplinire rezultă neîndoielnic intenția sa de a accepta succesiunea lui decuius. Legea nu stabilește concret care anume acte realizate de succesibil constituie manifestarea intenției de a accepta moștenirea, așa încât instanța de judecată va trebui să aprecieze, în concret, de la caz la caz, dacă actul săvârșit de succesibil, în această calitate, reprezintă sau nu o acceptare tacită a moștenirii .
Constituie acte de acceptare tacită a moștenirii promovarea de către succesibil a unor acțiuni în justiție ce presupun indirect, dar neîndoielnic, însușirea calității de moștenitor, cum ar fi: cererea de împărțeală a bunurilor succesorale, de raport a donațiilor ori de reducțiune a liberalităților excesive, cererea de anulare a testamentului etc. Și intentarea unei acțiuni succesorale valorează acceptare oricare va fi soarta acțiunii, cu condiția să fie făcută în termenul legal de 6 luni.
Reclamanta C. K. I. nu a făcut astfel de dovezi în cauză, așa încât în baza dispozițiilor art. 700 din Codul civil instanța a constatat că după defunctul V. I., decedat la data de 10 octombrie 2002, au rămas moștenitori V. K. I. – în calitate de soție supraviețuitoare și V. Iozsef-L. – în calitate de fiu, reclamanta C. K. I. fiind străină de succesiune prin neacceptare.
Instanța a constatat și faptul că masa succesorală rămasă după defunct, astfel cum acțiunea a fost modificată, constă în cota de 1/1 din imobilul înscris în C.F._ Copșa M., nr. cad. /top. 2007/2/2/1, casă și teren în suprafață de 1478 m.p., ca și faptul că soția supraviețuitoare reclamantă și pârâtul împart această moștenire în cote de ¼ reclamanta și ¾ pârâtul.
În acord cu cererea părților litigante, care nu au cerut sistarea indiviziunii asupra imobilului ce constituie moștenirea după autorul defunct, în baza dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 7/1996 a dispus întabularea dreptului de proprietate în cartea funciară conform sentinței, respectiv în cota de ¼ pentru reclamantă și cota de 3/4 pentru pârât.
În baza dispozițiilor art. 451-453 din codul de procedură civilă pârâtul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 900 lei parțiale, ce reprezintă taxa de timbru proces . Instanța a avut în vedere faptul că pârâta C. K. I. a achitat cea mai mare parte a onorariului de avocat, în condițiile în care acestei reclamante acțiunea i-a fost respinsă.
Cheltuielile făcute cu apărătorii de către părți au fost compensate.
În speță, văzând dispozițiile art. 18 -19 din O.U.G. nr. 51/2008, instanța a apreciat că nu sunt date condițiile de obligare a reclamantei la restituirea ajutorului public judiciar, dar nici de recuperare a acestei sume de bani de la pârâtul ce nu „ a căzut în pretenții „ deoarece soluția profită ambelor părți.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantele V. K. I. și C. K. I., care au solicitat schimbarea acesteia în sensul admiterii cererii lor de chemare în judecată așa cum a fost precizată și modificată. În motivarea apelului se arată că sentința atacată a fost dată cu încălcarea principiului disponibilității părților, respectiv nu a ținut cont de modificarea de acțiune formulată cu respectarea regulilor de procedură și a termenelor impuse de codul de procedură civilă, și cu care pârâtul a fost de acord. O altă încălcare a acestui principiu constă în declararea ca străină de moștenire a apelantei reclamante C. K. I. cu toate că nu s-a invocat de nicio parte acest lucru, iar din probele administrate s-a dovedit faptul acceptării tacite, apoi a dezbătut succesiunea după tatăl pârâtului V. A. Nicușor, fără ca vreuna dintre părți să o ceară.
La primul termen de judecată în ședință publică intimatul, prin reprezentant legal, mama sa B. A., a arătat că este de acord cu admiterea apelului.
Apelul este întemeiat pentru considerentele ce urmează:
Într-adevăr, prin modificarea de acțiune formulată la instanța de fond(f. 84) cu respectarea disp. art. 204 c.pr.civ., reclamantele au solicitat dezbaterea succesiunii doar după defunctul V. I., tatăl lor, respectiv bunicul intimatului, nu și după tatăl intimatului. De altfel, reclamantele nici nu justificau vreun interes pentru dezbaterea acestei succesiuni, în condițiile în care defunctul V. Iozsef-L., era tatăl intimatului, fiind înlăturate de la moștenire sora, respectiv mama sa. Reclamantele au solicitat să se constate că ele, împreună cu pârâtul V. A. Nicușor, fiul lui V. Iozsef-L., predecedat, sunt moștenitori ai lui V. Iozsef.
De asemenea, deși nimeni nu a solicitat instanței să constate că reclamanta C. K. I., fiica defunctului Verezs I., nu ar fi acceptat succesiunea în termen, în mod cu total neîntemeiat și nelegal instanța a constat că aceasta este străină de moștenire prin neacceptare. De altfel, așa cum am arătat, nimeni nu a contestat calitatea de moștenitor acceptant al reclamantei C. K. I., pârâtul, prin reprezentantul său legal fiind de acord cu admiterea acțiunii prin care această reclamantă a solicitat să se constate că și ea este moștenitor al defunctului său tată. Cum calitatea ei de moștenitoare nu a fost contestată, nici nu a înțeles să administreze probe sub acest aspect, declarațiile martorilor nefiind concludente sub acest aspect, pe care nu s-a insistat.
Având în vedere cele de mai sus și principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, văzând disp. art. 9 c.pr.civ., și faptul că cererile reclamantelor sunt legale, instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea așa cum a fost formulată inițial și nu cum a fost modificată.
Ca urmare, văzând poziția pârâtului atât la instanța de fond, cât și în apel, potrivit art. 480 c.pr.civ. instanța va admite apelul și va schimba sentința atacată în sensul admiterii acțiunii civile formulate de cele două reclamante, așa cum a fost modificată. Întrucât intimatul, prin reprezentant legal, a fost de acord cu admiterea apelului, potrivit art. 454 c.pr.civ. nu va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantele V. K. I. și C. K. I. împotriva sent. Civ. nr. 1104/2014 a Judecătoriei Mediaș pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Admite în totalitate acțiunea civilă formulată de reclamantele V. K. I. și C. K. I. așa cum a fost modificată, respectiv:
Constată că după defunctul V. I., decedat la data de 10 octombrie 2002, au rămas moștenitori V. K. I. - în calitate de soție supraviețuitoare, și C. K. I. în calitate de fiică și V. Iozsef-L. - în calitate de fiu;
Constată că celor trei moștenitori ai defunctului le revin următoarele cote de moștenire din masa succesorală: 2/8 reclamantei V. K. I., 3/8 reclamantei C. K. I. și 3/8 pârâtului V. A. NICUȘOR;
Dispune întabularea dreptului de proprietate astfel dobândit de părți în cartea funciară, în cotele de mai sus.
Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Fără cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.02.2015.
Președinte Judecător
D. T. L. E. D.
Grefier
F. O.
Red.D.T.L. 20.03.2015
Tehnored. F.O. 30.03.2015
5 ex.
j.f. C. Madaraș
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 75/2015. Tribunalul SIBIU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 149/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
