Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 940/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 940/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 2179/285/2013
Dosar nr._ - acțiune în răspundere delictuală -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 940
Ședința publică din 14 octombrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: I. G.
Judecător: I. M.
Grefier: P. L.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului promovat de pârâtul H. I., cu domiciliul ales la cabinet avocat „F. G.”, cu sediul în Rădăuți, ., nr.20, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 1406 din 23.04.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimată fiind reclamanta G. I. L., domiciliată în oraș Siret, ., nr.1, județul Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 14 octombrie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru data de astăzi – 21.10.2014.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
P. acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 17 aprilie 2014, reclamanta G. I. - L., G. Bernard – Alfred și G. M. – R. - moștenitori ai defunctului G. L. l-au chemat în judecată pe pârâtul H. I., solicitând instanței obligarea pârâților la daune și obligația de a face în cuantum de 10.000 lei, reprezentând prejudiciul provocat prin căderile masive de zăpadă pe proprietatea lor și infiltrațiile produse la beci și casă precum și obligarea pârâtului să-și modifice proiectul acoperișului pentru a evita prejudicii viitoare.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în fapt sunt proprietarii suprafeței de 692 mp situate pe ., nr. 1, din orașul Siret și sunt vecini cu H. I..
Acesta a deținut o locuință veche pe care a demolat-o, locuință care avea un acoperiș cu o configurație ce nu îi afecta.
După demolarea acestei locuințe, pârâtul a construit un alt imobil însă cu o altă configurație a acoperișului, care le cauzează mereu prejudicii, fiind lăsat în stadiu neterminat, fără burlane, de câțiva ani
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii arătând că a cumpărat împreună cu soția sa Haures P. o casă veche cu anexe amplasată pe p.v.nr.1326, precum și p.f.nr.994/1 din C.F.nr.533 a comunei cadastrale Siret, înscriindu-și dreptul de proprietate in regim de carte funciara,conform reglementarilor in vigoare la acea data,fapt ce reiese din extrasul de carte funciara anexat la dosar.
Conform autorizației de construire nr. 61 / 21.09.2004 a edificat pe locul casei vechi însă pe un alt amplasament și anume nu la o distanță de 60 cm. față de lina de hotar, ci la o distanță mai mare 1, 40 m .
A mai arătat că terenul reclamanților este în pantă la fel ca și al său însă se situează sub nivelul terenului său și față de șosea astfel că apele fluviale de pe șosea se revarsă în curtea reclamantei .
El a construit o canalizare care colectează apa de pe proprietatea sa.
P. sentința civilă nr. 1406 din 23 aprilie 2014, Judecătoria Rădăuți a admis în parte acțiunea având ca obiect acțiune în răspundere delictuală, daune și obligația de a face formulată de reclamanta G. I. L. – loc. Siret, ., nr.1, jud. Suceava, pârât fiind H. I. – loc. Siret, ., nr.1, jud. Suceava (loc. B., ..5, ., și în consecință, a obligat pârâtul să efectueze următoarele lucrări la imobilul proprietatea sa, construirea unui gard din tablă cutată cu stâlpi din țeavă dreptunghiulară între proprietatea sa și a reclamanților având fundația din beton la adâncimea de îngheț din zonă și un soclu din beton armat de minim 80 cm înălțime, să toarne trotuare din beton terminate cu o rigolă având panta de scurgere a apelor pluviale spre canalizarea existentă, să construiască un panou de protejare pe limita de proprietate prin prelungirea stalpilor de la noul gard propus la cota + 6,40 m care se ancorează de căpriorii casei noi, panoul fiind din scândură protejată și prins de stalpi cu șuruburi, anexa nr. 18 raport de expertiză efectuat în cauză, a obligat pârâtul să plătească reclamanților în solidar suma de 390 de lei cu titlu de daune și a obligat pârâtul să plătească reclamanților cu titlu de cheltuieli de judecată 400 lei onorariu avocat, 1.800 lei onorariu expert și 500 lei taxă judiciară de timbru
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că proprietățile părților se învecinează iar pârâtul a edificat o construcție nouă în baza autorizației de consturire nr. 61 / 21.09.2004 eliberată de Primăria orașului Siret .
În ceea ce privește lucrările efectuate de către pârât la această nouă construcție cu privire la preluarea apelor pluviale, instanța reține că expertul a constatat următoarele că a stabilit configurația actuala a acoperișului este diferita de cea a casei vechi.
In caz de ploi torențiale sau topire brusca a zăpezii, burlanele nu pot prelua intreaga cantitate de apa, fiind necesara realizarea unei rigole de scurgerea apelor pluviale pe langa clădirea noua a lui Haures I., cu rolul de a prelua apa pluviala de pe proprietatea sa si a o dirija la canalizarea existenta din spatele casei.
Parazăpezile (opritorii de zăpada existenți pe trei rânduri ) pot menține zăpada de pe acoperiș in cantitate mica si la o topire lenta a zăpezii, opritorii de zăpada existenți nu pot împiedica căderile de zăpada in curtea reclamantei.
Panta de inclinare a acoperișului permite ca zăpada sa cada pe terenul reclamantei.
Consecințele înclinării actuale a acoperișului pentru curtea reclamantei este ca aceasta este nevoita sa evacueze permanent zăpada, deoarece la topirea acesteia apa in exces se infiltrează in construcțiile reclamantei( coteț, garaj si magazie), iar gaigherul din curtea reclamantei nu poate prelua toata apa in exces .
Datorita configurației terenului proprietatea pârtilor, apele pluviale din sosea se revarsă in curtea reclamantei.
Canalizarea dintre parata este in măsura sa colecteze apele pluviale de pe acoperișul casei paratului, insa este provizorie, lipsesc căminele la schimbarea direcției si gurile de curățire a burlanelor.
Amplasarea parazapezilor ( opritori de zăpada de pe învelitoarea din tabla) nu împiedica ca zăpada sa cada in curtea reclamantei, fara modificarea configurației acoperișului . Potrivit art. 603 C.civ. „ Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului „ .
De asemenea potrivit art. 611 C.civ. proprietarul este obligat să își facă streașina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin, nu este vorba despre apele provenind din ploi ci și despre apele ce provin din topirea zăpezii .
Mai mult, proprietarul are obligația ca toate apele provenind din ploi sau topirea zăpezii să nu se scurgă pe fondul proprietatea vecinului .
În cauza dată fiind configurația terenurilor proprietatea părților, în speță sub nivelul șoselei, trebuie ca apele pluviale provenind de pe șosea si care se scurg în curtea părților să nu se scurgă de pe proprietatea unei dintre părți pe proprietatea celeilalte .
După cum s-a constatat de către expertul ce a efectuat raportul de expertiză în cauză, atât jgheaburile și burlanele de la casa pârâtului cât și canalizarea care este provizorie nu corespund acestei cerințe, și anume nu sunt în măsură să colecteze toate apele pluviale, astfel încât aceasta să se scurgă pe terenul proprietatea pârâtului.
D. consecință, o parte din aceste ape s-au scurs pe terenul proprietatea reclamantei producându-se astfel infiltrații la casă și la beciul proprietatea reclamantei .
Aceste daune au fost identificate de către expert, totalul remedierilor acestora ridicându-se la suma de 390 lei.
Față de cele reținute, instanța a obligat pârâtul să efectueze la imobilul proprietatea sa lucrările care au fost indicate în raportul de expertiză întocmit în cauză, acestea fiind necesare pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale de pe terenul proprietatea sa pe terenul proprietatea reclamantei .
În ceea ce privește daunele solicitate, instanța reține că deosebit de daunele provocate la casă și beci ca urmare a infiltrațiilor apelor provenind de pe terenul proprietatea pârâtului, reclamanta a solicitat și contravaloarea reparațiilor pe care a fost nevoie să se efectueze la centrala termică din beci, aceasta defectându-se tot din cauza apelor care s-au infiltrat în beci și a reținut instanța că prejudiciul suferit ca urmare a avarierii centralei termice nu a fost dovedit .
Astfel martorul C. D. care a fost audiat în instanța a declarat că din cauza infiltrațiilor centrala s-a defectat și reclamanta a schimbat unele piese care au ruginit .
Martorul a arătat că nu știe contravaloarea acestor lucrari, precizând că centrala nouă a reclamantei acostat 6- 7.000 de lei.
În condițiile în care nu s-a dovedit contravaloarea lucrarilor de reparații efectuate la centrală ci doar contravaloarea unei centrale noi, aceste pretenții nu pot fi acordate .
În concluzie, a obligat pârâtul să plătească reclamanților în solidar suma de 390 de lei cu titlu de daune și cheltuieli de judecată de 400 lei onorariu avocat, 1.800 lei onorariu expert, 500 lei taxă judiciară de timbru .
Împotriva sentinței sus menționate, a declarat apel pârâtul H. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, doar sub aspectul cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat că instanța de fond nu a dat dovadă de imparțialitate, deoarece a ținut seama doar de susținerile reclamantei intimate, susțineri prin care ea a pretins că toate infiltrațiile pe care le are la beciul său s-ar datora în exclusivitate apelor pluviale care s-ar scurge de pe acoperișul casei sale, nesesizând că de fapt terenul pe care sunt edificate toate construcțiilor reclamantei se află în primul și în primul rând sub nivelul străzii și că apa de ploaia sau cea cauzată de topirea zăpezilor de pe stradă se scurge în mod iminent, natural, pe terenul său.
De asemenea nu a ținut seama că însăși reclamanta și-a edificat garajul chiar lângă linia de hotar ce delimitează proprietățile lor, nerespectând ea însăși distanța legală față de hotar și în același timp nu a dorit să sesizeze că el nu numai că a edificat noua casă pe un alt amplasament decât cel al vechii case (ce se află chiar pe linia de hotar) ci la o distanță mai mare de 0,60 ml decât cea prevăzută în proiectul de construcție și anume la o distanță de 1,40 m față de linia de hotar.
Totodată,fără sa se fi analizat măcar amplasamentul construcțiilor reclamantei si fără a-i solicita acesteia să prezinte autorizațiile de construcție si mai ales planurile de amplasament ale construcțiilor sale,instanța de fond dând dovada de imparțialitate i-a înlăturat efectiv toate apărările prin care a arătat ca de fapt reclamanta in urmărirea scopului sau ilicit de a-i ocupa in mod samavolnic o parte din terenul său (datorita faptului ca nu cu mult timp in urma i-a refuzat solicitarea ei de a-si extinde garajul pe o parte din terenul său) din șicana fata de el a promovat efectiv acțiunea care face obiectul cauzei, pentru ca si înainte de data la care a edificat noua casa, se confruntă cu aceleași probleme cauzate de apele pluviale.
Reclamanta, profitând de faptul că el încă nu locuiește în casă, în vecinătate a turnat în mod abuziv fundația la cca 2,5 cm în interiorul terenului proprietatea sa.
În realitate, infiltrațiile pe care reclamanta susține ca i-ar fi apărut in beciul sau, beci in care si-a montat centrala termica,se datorează in primul rând faptului ca pânza freatica in zona respectiva este foarte ridicata, aflându-se aproape de nivelul solului, lucru ce este consemnat de altfel de către expert judiciar in raportul de expertiza, dar și faptului că terenul sau nu numai ca se afla sub nivelul străzii si nu se datorează in mod direct scurgerilor de apă de pe acoperișul casei sale pentru că a realizat o canalizare în jurul casei.
A mai arătat că este de acord și chiar va efectua în plus lucrările pe care i le-a recomandat expertul judiciar și care sunt menționate în dispozitivul hotărârii atacate, pentru ca relațiile sale de vecinătate cu reclamanta intimată să intre pe un făgaș normal și că totodată îi va solicita acesteia să-și amplaseze construcțiile, temelia pe terenul său, în baza unui plan de construcție autorizat, precum și în baza unei autorizații de construcții pe care în prezent nu o deține, construcții pe care să le edifice la distanțele legale față de hotar, pentru că în acest mod că se preîntâmpine pe viitor orice alte suspiciuni sau neînțelegeri legate de proveniența apelor acumulate pe terenul său și în subsolul construcțiilor sale.
O altă dovadă legată de insuficientă aprofundare a prezentei cauze o constituie și eroarea materială strecurată în dispozitivul hotărârii atacate prin care a fost obligat să achite reclamanților în solidar suma de 390 lei cu titlu de daune, deși în cauza de față nu sunt decât două părți, el – în calitate de pârât și numita Gazad I. L. care are calitatea de reclamantă intimată.
Practic expertul nu a făcut altceva decât să-i constate reclamantei cauzele principale care au condus la apariția infiltrațiilor în pereții beciului său și i-a confirmat încă o dată în plus nivelul ridicat la care se află pânza freatică, dar și situația terenului său sub nivelul străzii, factorii determinanți care conduc la acumularea apelor pluviale pe terenul acesteia, pentru ca din aceleași concluzii ale expertului a reieșit clar că acoperișul casei sale nu constituie un factor determinant care să fi dus la acumularea apei pe terenul reclamantei precum și că datorită diferenței de nivel dintre terenul său și al reclamantei, în mod natural se ajunge la scurgerea apelor fluviale suplimentare care nu reușesc să se scurgă spre canalul de scurgere pe care el l-a realizat tocmai în ideea de a nu deversa apele pluviale de pe acoperișul său spre terenul proprietatea reclamantei.
F. de aceste considerente, este evident că în mod legal, atâta vreme cât daunele solicitate de reclamanta nu i-au fost acordate in cuantumul pretins de aceasta, ci i-au fost acordate într-un cuantum infim, de doar 390 lei, care practic este de 25 de ori mai mic decât suma pretinsă, nu putea să fie obligat în mod legal la plata cheltuielilor de judecată în integralitatea lor, ci doar proporțional cu cuantumul daunelor admise, cuantumul taxei judiciare de timbru care a fost raportat la suma de 10.000 lei cât pretinsese reclamanta, cât si la cheltuielile de judecata reprezentând onorar de avocat, câtă vreme a fost de acord cu efectuarea unui raport de expertiză tocmai în ideea ca reclamanta să se convingă de faptul că acumulările apelor pluviale pe terenul său ale infiltrațiile de apa din subsolurile construcțiilor sale nu se datorează construcțiilor pârâtului, ci se datorează in principal diferenței de nivel dintre terenurile proprietatea părților, care sunt limitrofe.
Examinând sentința civilă nr. 1406 din 23.04.2014 a Judecătoriei Rădăuți, prin prisma motivelor de apel invocate și în raport de ansamblul probelor ce s-au administrat în dosar, tribunalul apreciază că apelul formulat este întemeiat.
După cum rezultă din dispozițiile art.453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să plătească cheltuielile de judecată pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut.
La baza obligației de plată a cheltuielilor de judecată se află culpa procesuală, iar ca efect al admiterii în parte a acțiunii, pârâtul apelant se află în culpă procesuală, astfel încât a fost obligat să plătească cheltuielile de judecată pe care partea reclamantă le-a efectuat în primă instanță.
P. sentința apelată s-au stabilit cheltuieli de judecată de 400 lei onorariu avocat, 1.800 lei onorariu expert și 500 lei taxă judiciară de timbru.
Din analiza dovezilor pe care reclamanta le-a atașat la dosar reiese cu evidență că aceasta a avansat suma de 721 lei, taxă judiciară de timbru și 3 lei, timbru judiciar, conform chitanței de la fila 42 dosar, sumă achitată potrivit art. 2 alin. 1 din Legea 146/1997, precum și suma totală de 1.800 lei onorariu expert, așa cum rezultă din chitanțele de la filele 77 și 93 dosar de fond. Deși reclamanta a fost reprezentată de un apărător ales, la dosar nu există nici o dovadă care să demonstreze că a fost avansată vreo sumă cu titlu de onorariu avocat, așa cum în mod eronat a reținut prima instanță.
În acest context, se apreciază că onorariul expertului cade în sarcina pârâtului, concluziile lucrării de specialitate determinând soluția de admitere în parte a acțiunii, cu consecința obligării pârâtului să efectueze următoarele lucrări la imobilul proprietatea sa: construirea unui gard din tablă cutată cu stâlpi din țeavă dreptunghiulară între proprietatea sa și a reclamanților având fundația din beton la adâncimea de îngheț din zonă și un soclu din beton armat de minim 80 cm înălțime, să toarne trotuare din beton terminate cu o rigolă având panta de scurgere a apelor pluviale spre canalizarea existentă, să construiască un panou de protejare pe limita de proprietate prin prelungirea stalpilor de la noul gard propus la cota + 6,40 m care se ancorează de căpriorii casei noi, panoul fiind din scândură protejată și prins de stalpi cu șuruburi.
Referitor la taxa de timbru, instanța constată că raportat la capetele de cerere față de care prima instanță s-a pronunțat, taxa corespunzătoare este de 40 lei, cuantum la care va obliga pârâtul să-l achite, ținând cont de faptul că s-a stabilit taxa de timbru pentru pretenția de 10.000 lei, prima instanță reținând că daunele la care este îndreptățit reclamantul sunt de 390 lei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, apelul formulat de apelant va fi admis, cu consecința schimbării în parte a sentinței civile nr. 1406 din 23.04.2014 a Judecătoriei Rădăuți, în sensul că va obliga pârâtul să plătească reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1800 lei, onorariu expert și suma de 40 lei, taxă judiciară de timbru și va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 453 al. 1 Cod procedură civilă, intimata va fi obligată să plătească apelantului suma de 760 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din apel, reprezentând onorariu avocat în cuantum de 400 lei, conform chitanței depusă la fila 22 dosar și 360 lei taxă judiciară de timbru aferentă cererii de apel, potrivit chitanței de la fila 13 dosar.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite apelul formulat de pârâtul H. I., cu domiciliul ales la cabinet avocat „F. G.”, cu sediul în Rădăuți, ., nr.20, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 1406 din 23.04.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimată fiind reclamanta G. I. L., domiciliată în oraș Siret, ., nr.1, județul Suceava.
Schimbă în parte sentința civilă nr. 1406 din 23.04.2014 a Judecătoriei Rădăuți, în sensul că:
Obligă pârâtul să plătească reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1800 lei, onorariu expert și suma de 40 lei, taxă judiciară de timbru.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Obligă intimata să plătească apelantului cheltuieli de judecată din apel în sumă de 760 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 octombrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
I. G. I. M. P. L.
Red. I.M./Jud. fond: V. C./Tehnored. P.L./ 4 ex./19.11.2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 343/2014. Tribunalul SUCEAVA | Expropriere. Sentința nr. 2191/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
