Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 1124/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1124/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 2218/206/2012
Dosar nr._ -pretenții-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.1124
Ședința publică din data de 3 iunie 2014
Președinte: S. A.
Judecător: C. L.
Judecător: V. E. L.
Grefier: R. M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta N. D., prin mandatar S. A., împotriva sentinței civile nr. 1233 din 10 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (dosar nr._ ), pârâtă-intimată fiind N. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns mandatar S. A. și avocat Kreisler E. pentru reclamanta recurentă, precum și pârâta intimata N. V. asistată de avocat C. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul reclamantei recurente a depus la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 712 lei, pe care instanța o anulează.
Întrebați fiind și având pe rând cuvântul, apărătorii părților au arătat că nu mai au alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat.
Având în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și probe de administrat, instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantei recurente a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, în sensul modificării sentinței și admiterea acțiunii pentru sumele de 2235 lei – cu titlu de restituire pensie, și suma de 2293,55 Euro, ce nu o datorează pârâtei, și totodată înlăturarea obligației de a plăti pârâtei suma de 1700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Totodată, a mai solicitat și cheltuieli de judecată, respectiv suma de 2000 lei de la instanța de fond și suma de 2212 lei, din recurs.
Apărătorul pârâtei intimate a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, conform celor arătate în concluziile scrise pe care le depune la dosar, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la data de 19 noiembrie 2012 sub nr._ și disjunsă sub nr._, reclamanta N. D. a solicitat în contradictoriu cu pârâta N. V., obligarea acesteia la restituirea unor sume de bani indicate într-un extras CEC și unul emis de o bancă și folosite pe nedrept de către pârâtă.
Ulterior, prin precizări depuse la dosar prin intermediul mandatarei S. Axenia, a solicitat ca pârâta să-i restituie suma de 2235 lei, reprezentând sumă consemnată pe extrasul de cont curent_95511 pe numele reclamantei și retrasă de pârâtă fără consimțământul ei și suma de 4250 euro trimisă pârâtei din Italia în perioada 2007-2009 pentru plata unor datorii la fisc și construirea unui gard și obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu fratele Pârâtei N. G., decedat la 20 august 2010, că din anul 2007 a plecat la muncă în Italia și s-a înțeles cu pârâta ca aceasta să-i ridice pensia lunară de 371 lei și să o consemneze într-un cont CEC pe numele său ( al reclamantei ) de care să depună când se va întoarce în țară, că pârâta a deschis și consemnat un cont curent cu nr._95511 la CEC Bank SA în perioada 1 mai 2009 – 05 martie 2012 consemnând suma totală de 2235 lei, dar pe care fără consimțământul titularei a retras-o din acest cont.
A mai arătat că în perioada 08.10.2007 până la finele anului 2009 a trimis pârâtei prin intermediul BRD suma de 4250 euro, pe care de asemenea pârâta i-a folosit în alte scopuri decât cele pentru care au fost trimiși banii, destinația lor fiind plata unei datorii la fisc și construcția unui gard, însă pârâta mereu solicita bani în plus.
Pârâta N. V. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru sumele de bani solicitate de reclamantă, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că nu datorează reclamantei nici o sumă de bani, că ea a gestionat sumele de bani din pensia reclamantei sau trimise de aceasta din Italia, așa cum a primit solicitări și indicații fie de la reclamantă fie de la soțul acesteia, în sensul că a consemnat pensia pe un card din care probabil soțul reclamantei a folosit unele sume pentru nevoi gospodărești, iar sumele trimise din străinătate au fost folosite pentru plata unor datorii pe care reclamanta le avea la momentul plecării din țară la Administrația Financiară pentru administrarea unei societăți comerciale, astfel încât a plătit 1.000 lei la 14.02.2007, 2.000 lei la 08.10.2007, 2.349 lei la 10.10.2007, a plătit o bancă la B. Post pentru un contract de credit câte 160 lei lunar, a restituit sume de bani pe care reclamanta le împrumutase de la diferite persoane din ., i-a achitat acesteia facturile pentru utilități, contravaloarea lemnelor de foc pentru casă și alte cheltuieli gospodărești. De asemenea în vara anului 2009, soțul reclamantei a angajat și plătit o persoană pentru construirea unui gard de fier în fața casei. A mai susținut pârâta că ea nu a folosit nici o sumă de bani din cei care aparțineau reclamantei înalte scopuri decât pentru administrarea gospodăriei acesteia,a așa cum de altfel sau înțeles și cum chiar reclamanta i-a solicitat înainte de a pleca din țară.
S-au depus la dosar extras de cont pentru perioada 1 mai 2009 – 5 martie 2012, emisă de CEC Bank Pojorâta, extras care însă este incomplet fiind depus la dosar doar pagina 1 și 2 din 12 pagini, încheierea din 26.11.2012 prin care s-a dispus disjungerea acțiunii obiect al prezentei cauze, de acțiunea având ca obiect partaj judiciar formulată de N. Teofila prin moștenitoarea N. D., în contradictoriu cu pârâta N. V. și N. D. privind partajul după def. N. P., soțul defunct a lui N. Teofila.
De asemenea, s-au depus la dosar o listă cuprinzând diferite sumei de bani în euro, pretins trimiși din Italia de către N. V. la diferite date începând cu 08.10.2007 și încheind cu 15.07.2009, listă care constituie o evidență particulară întocmită de reclamantă și nu un act oficial, documente privind pe N. D. și starea sa de sănătate rezultată în urma unor investigații efectuată în Italia, un cupon de pensie pentru N. D. conform căruia aceasta încasa 378 lei pe lună cu acest titlu, certificat de deces pentru N. G., decedat în august 2010, chitanță privind impozitul pe clădiri și teren titular N. D. prin S. Axenia, impozit plătit în luna februarie 2013, adeverință de rol agricol pentru N. D., procurile de reprezentare prin care N. D. împuternicește pe S. Axenia la 30.09.2010 și apoi la 20.04.2011 să o reprezinte în fața tuturor autorităților și să ia orice decizie pentru administrarea bunurilor sale mobile și imobile, să semneze și să ridice cupoanele sale de pensie, să o reprezinte în instanță sau în fața altor autorități, inclusiv la dezbaterea succesiunii după N. G. și să o reprezinte și în dosarul nr._ din care a fost disjunsă cererea, obiect al cauzei de față.
S-au depus de asemenea chitanțe de la AFP C-lung.Mold., pentru N. V. privind plata unor sume de bani în anul 2007, la 02.10.2007, 10.10.2007, 14.02.2007, pentru debite datorate de ., memorii formulate de N. D., un extras de cont emis de BRD C-lung.Mold., cuprinzând operațiuni bancare în perioada anilor 2007 și 2009, documente privind transferul de diferite sume de bani prin intermediul BRD din Italia în România, sume trimise de N. D., în aceiași ani 2007 și 2009, o comunicare din partea BRD conform căreia în perioada 07 mai 2008 – 26 februarie 2009 s-au transferat prin serviciul Western Union unele sume de bani respectiv 256,54 euro.
CEC Bank a transmis la solicitarea instanței faptul că la data de 03 octombrie 2013, N. V. nu figurează cu carduri la această instituie bancară și doar cu un cont inactiv pentru care s-a transmis un extras de cont privind operațiuni efectuate în anul 2011, 2012, 2013.
S-a depus o declarație extrajudiciară confirmată apoi în mod direct și în instanță prin care N. L. în calitate angajat al CEC Bank F. la solicitarea verbală a lui N. V. și a soțului acesteia N. G., a întocmit un card bancar pe care urma să fie depusă pensia lui N. D., aceasta fiind titulara, însă cardul a fost predat cumnatei acesteia N. V. potrivit înțelegerii dintre ele și că a aflat despre neînțelegerile dintre cele două cumnate abia în anul 2013. A precizat că a efectuat operațiunile de deschidere a cardului pe baza unei copii după buletinul de identitate al titularei și care i-a fost pusă la dispoziție de către N. V..
A mai fost depus la dosar un bon pentru achiziționarea unor materiale pentru gard respectiv țiavă și panouri metalice, declarații extrajudiciare date de o . persoane și anume C. D. B. care a arătat că în vara anului 2009 a executat diferite lucrări în gospodăria familiei N. D. și N. G. împreună cu soția lui și că au fost plătiți pentru aceste lucrări de către N. V. din bani trimiși de N. D. din Italia N. A., care a arătat că a vândut în anul 2009 lui N. G. o anumită cantitate de fân pentru care prețul l-a primit tot de la N. V., I. I. care a arătat că în anul 2007 i-a împrumutat lui N. D. 350 lei și acești bani i-au fost restituiți după o lungă perioadă de timp prin intermediul cumnatei N. V., I. Nicanor care a arătat că a împrumutat lui N. G. și D. suma de 200 ron în anul 2007, sumă care i-a fost restituită în anul 2009 prin intermediul lui N. V., N. Ș., care a arătat că în anul 2009, luna iulie, a construit gardul din fața casei lui N. G., materialele fiind cumpărate și prețul muncii fiind plătit la acea vreme, respectiv parte din materiale le-a cumpărat chiar el cu bani pe care i-a primit la momentul când a efectuat aceste lucrări.
Pârâta N. V. răspunzând la întrebările din interogatoriul formulat de reclamantă, a arătat că își menține susținerile din întâmpinare, că a făcut diverse plăți pentru datorii restante ale reclamantei și ale soțului ei N. G. la fisc și la diferite persoane fizice, că în scopul acestor plăți a ridicat sume de bani din cei trimiși din Italia, a predat parte din bani soțului reclamantei pentru achitarea unor datorii gospodărești, că nu și-a însușit nici o sumă de bani din cei care aparțineau reclamantei și nu datorează nici o sumă de bani acesteia.
A mai arătat pârâta că soțul reclamantei avea o pensie mică de 400 lei care oricum nu-i ajungea pentru suportarea tuturor cheltuielilor gospodărești, astfel că în completare și acesta s-a folosit de bani trimiși de reclamantă din străinătate sau de bani din pensia acesteia.
P. sentința civilă nr.1233 din 10 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc s-a respins acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată, având ca obiect „pretenții – disjungere”, ca nefondată pentru suma de 2.235 lei consemnată la CEC și ca prescrisă pentru suma de 4.250 euro, reclamanta N. D. fiind obligată să plătească pârâtei N. V. suma de 1.700 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Conform precizărilor la acțiune cei 2.235 lei reprezintă suma încasată cu titlu de pensie de reclamantă în perioada 1 mai 2009 – 05 martie 2012 și despre care se pretinde că pârâta ar fi folosit-o în alte scopuri decât cele pentru care ar fi fost autorizată de reclamantă.
Din probele administrate în cauză, rezultă, pe de o parte, faptul că în perioada pretinsă și mai sus arătată încasând câte 371 lei pensie lunară s-ar fi acumulat o sumă mai mare de bani decât cea pretinsă, așa încât nu se poate verifica cât din această sumă ar fi fost folosită pentru diferite datorii de plătit pentru lucrări în gospodărie, pentru taxe fiscale, etc. și cât ar fi rămas și ar fi trebuit să fie pusă la dispoziția reclamantei.
Pe de altă parte, prin declarațiile extrajudiciare depuse la dosar, pârâta a făcut dovada plății unor sume de bani pe care reclamanta și soțul ei le datorau la diferite persoane, fie cu titlu de împrumuturi nerestituite, fie ca datorii rezultate din prestarea unor activități gospodărești și neplătite, toți arătând că au fost plătiți sau li s-au restituit împrumuturile prin intermediul pârâtei N. V..
În acest context, s-a constatat că pârâta a făcut dovada faptului că a folosit banii din pensia reclamantei pentru a plătii asemenea datorii ale reclamantei și a soțului ei defunct și prin probatoriul administrat nu s-au făcut dovezi certe și concludente de către reclamantă că pârâta ar fi folosit banii în interes propriu și că i-ar fi sustras.
Dimpotrivă, din declarațiile judiciare și extrajudiciare rezultă că pârâta în temeiul împuternicirii pe care o avea de la reclamantă, a achitat rate la bancă, taxe datorate la fisc, împrumuturi nerestituite la persoane fizice, toate aceste datorii fiind ale familiei reclamantei și nu ale pârâtei. De asemenea mai rezultă că s-a edificat un gard la casa reclamantei, s-au cumpărat furaje pentru animale, pârâta achitându-se de sarcina trasată de reclamantă de ai-i gestiona afacerile gospodărești.
În ce privește sumele de bani în valută, pretins trimise în perioada 2007 – 2009, conform actelor de la dosar, ultima încasare chiar potrivit desfășurătorului întocmit de reclamantă a fost la 15 iulie 2009, iar documentele BRD care atestă transferuri bancare din Italia în România, de asemenea fac referire la o perioadă cuprinsă între 08.10.2007 până la 20.07.2009, ori acțiunea de față și pretențiile din dosar au fost înregistrate și formulate la 19 noiembrie 2012, potrivit rezoluției de la fila 3 dosar, astfel că la 20 iulie 2012, s-a împlinit termenul de 3 ani până la care se putea introduce o asemenea pretenție pecuniară împotriva pârâtei.
Cum, dată înregistrării cererii inițiale este 19 noiembrie 2012, s-a constatat că a intervenit prescripția dreptului de a solicita restituirea acestor sume de bani în valută.
De altfel, din contextul general în care a fost formulată această acțiune, pare că pretenția reclamantei, obiect al prezentului dosar, constituie doar o reacție a acesteia, pentru a contracara diferite susțineri și pretenții formulate de pârâtă în partajul succesoral, obiect al cauzei din care a fost disjunsă cererea de față, respectiv dosarul nr._ .
Pentru motivele sus arătate, instanța a respins acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată, având ca obiect „pretenții – disjungere”, formulată de reclamanta N. D., în contradictoriu cu pârâta N. V., ca nefondată pentru suma de 2.235 lei consemnată la CEC și ca prescrisă pentru suma de 4.250 euro.
În raport de soluția mai sus preconizată conform art. 274 Cod pr.civilă a obligat pe reclamanta N. D. să plătească pârâtei N. V. suma de 1.700 lei cheltuieli de judecată, justificate cu plata onorariului de avocat și la deplasările la sediul instanței cu ocazia procesului.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamanta N. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă - motive constând în concret în următoarele aspecte:
1) Hotărârea instanței de fond, de respingere ca nefondată a acțiunii cu privire la restituirea sumei de 2235 lei cu titlu de pensie consemnată la CEC este întemeiată pe motive străine de natura pricinii, pe probe extrajudiciare și pe o greșită interpretare a probelor administrate în cauză.
2) Hotărârea instanței de fond este nelegală privind respingerea în totalitate a cererii de restituire a sumei de 4.250 Euro ca fiind prescrisă - pentru că s-a calculat greșit termenul de prescripție a promovării acțiunii în raport de data de 19.11.2012, deși din probele administrate în cauză - înscrisurile de la filele 31, 32, 85, 86 dosar rezultă că pretențiile cu privire la suma de 4250 Euro au fost formulate inițial de reclamantă în dosarul nr._ de la care s-a disjuns cauza la data de 31.10.2011 și deci pentru sumele trimise de reclamantă către pârâtă în perioada 31.10._11 pretențiile nu sunt prescrise.
Sumele a căror restituire nu este prescrisă totalizează 2293,5500 Euro, conform listei de la filele 32, 86 dosar și Relațiilor de la H.R.D. de la filele 99, 100, 101, 104, 105 - respectiv sumele de:
- 190,9600 E expediată la 04.03.2009;
- 256,5400 E expediată la 05.02.2009;
- 990,5000 E expediată la 05.06.2009;
- 705,5500 E expediată la 20.07.2009:
- 150,0000 E expediată la 03.04.2009.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat următoarele:
Prezenta cauză s-a disjuns din cauza ce formează obiectul dosarului nr._ *, în curs de judecată, prin care a fost chemată în judecată de N. Teofila, în prezent decedată, cu urmaș N. V., pentru partajarea bunurilor succesorale rămase după defunctul N. P. (soțul lui N. Teofila și tatăl lui N. V. și N. G.) și partaj după N. G., fostul ei soț.
În dosarul nr._, în cursul primului ciclu procesual (în prezent cauza se rejudecă în fond) a formulat mai multe cereri privind restituirea pensiei sale în sumă de 2235 lei și a sumei de 4250 Euro încasate de N. V..
P. încheierea din data de 26.11.2012 pronunțată în dosarul nr._, instanța a pus în discuția părților disjungerea cererilor privind pretențiile sale și formarea unui dosar separat, cu termen la data de 17.12.2012, înregistrat sub nr._ .
A precizat pretențiile sale din această cauză prin memoriul de la fila 30 dosar.
Pârâta N. V. a formulat întâmpinare, au fost propuse probe de ambele părți - care au fost administrate în cauză, iar la ultimul termen de judecată pârâta a depus la dosar un număr de cinci declarații de martor extrajudiciare sub semnătură privată.
P. sentința pronunțată de instanța de fond, a fost respinsă acțiune a cu privire la restituirea sumei de 2235 lei cu titlu de pensie ca nefondată și a sumei de 4250 Euro ca prescrisă.
Consideră că soluția pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică - pentru motivele invocate mai sus.
1) Cu privire la suma de 2235 lei cu titlu de restituire pensie.
În anul 2007 a plecat la muncă în Italia și era căsătorită cu N. G., fratele pârâtei N. V. și s-a înțeles cu aceasta să încaseze pensia sa în sumă de 371 lei lunar, de care să dispună când se întoarce în țară.
În perioada 1.05._12, pârâta a deschis și consemnat într-un cont CEC suma totală de 2235 lei - pe care ea a retras-o și a refuzat să i-o restituie, pretinzând că a cheltuit această sumă în folosul gospodăriei sale.
P. declarația de la fila 154 dosar în ședința din 29 octombrie 2013, pârâta a recunoscut că a retras de la CEC suma reprezentând pensia sa, pretinzând că a plătit datorii - ratele unui împrumut la B. Post și împrumuturi la persoane fizice - dar nu a făcut dovada acestor susțineri.
La filele 67, 68, 69 dosar pârâta a depus trei chitanțe din anul 2007 care nu au fost plătite din pensia încasată în perioada 1.05.2009 05.03.2012, iar declarațiile extrajudiciare ale martorilor de la filele 162, 163, 164, 165, 166 nu pot fi luate în considerare și a cerut înlăturarea acestor probe - așa cum rezultă din încheierea de la fila 173 dosar, când au avut loc dezbaterile în fond.
Instanța de fond, în motivarea sentinței, arată că suma din perioada 1.05.2009 - 5.03.2012 din pensie, a fost mai mare decât cea consemnată la CEC și nu se poate verifica cât din suma totală a fost folosită pentru plată datorii, dar reclamanta nu a pretins mai mult decât suma consemnată pe CEC - iar pârâta nu a făcut dovada unor plăți rate lunare așa cum a susținut la interogator și nici plata unor sume împrumutate declarațiile extrajudiciare ale martorilor nefiind credibile.
Pentru edificarea unui gard au fost trimiși bani din Italia în afară de pensie și pârâta nu a fost împuternicită să cheltuiască în acest scop bani din pensie.
În mod nelegal, instanța de fond a luat în considerare declarațiile extrajudiciare ale martorilor și a unor plăți cu chitanțe - care nu se încadrează în perioada încasării pensiei, ci înainte de anii 2009 - 2012 când s-a încasat pensia.
Consideră că în mod greșit instanța de fond a interpretat probele administrate sub acest aspect și a dispus în mod greșit respingerea acestui capăt de cerere, ca nefondat.
2) Cu privire la prescripția reținută de instanța de fond privind restituirea sumei de 4250 Euro, a solicitat să se constate că din probele administrate în cauză rezultă că restituirea acestei sume s-a cerut repetat în Dosar_ și din încheierea de la fila 18 dosar din 13.05.2013 a arătat că va depune probe în acest sens - și prin înscrisurile de la fila 82, 83, 86, 87 dosar a dovedit că reclamanta a formulat pretenții privind restituirea pensiei la data de 8.09.2011, iar pentru restituirea sumei în Euro la data de 31.10.2011.
În raport de data de 31.10.2011, capătul de cerere privind restituirea sumei de 2293,5500 Euro nu este prescrisă, așa cum a explicat în enunțul motivului 2 de recurs.
A menționat că datoriile ce le-a avut către Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Câmpulung Moldovenesc au fost plătite în anii 2006, 2007 plus 9 lei - la 20.02.2008, așa cum rezultă din Adeverința nr._/26.09.2011 emisă de A.F.P. Câmpulung Moldovenesc, pe care o anexează în copie, că S.C. N. Rom F. - Gura Dragoșei și-a încetat activitatea prin suspendare la 1.06.2009 așa cum rezultă din Hotărârea nr. 1/01.06.2009, iar defunctul său soț N. G. avea o pensie lunară de 519 lei - și nu 400 lei cum a declarat N. V. la interogator și a depus copie cupon pensie.
Față de cele arătate, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond, admiterea acțiunii pentru sumele de 2235 lei - restituire pensie și 2293,5500 Euro, înlăturarea obligării sale la plata sumei de 1700 lei cheltuieli de judecată către pârâtă și obligarea acesteia să-i plătească suma de 2000 lei cheltuieli de judecată din instanța de fond și 1500 lei plus taxa de timbru ce se vor fixa din instanța de recurs.
P. concluziile scrise depuse la dosar (fil.19-20), pârâta intimată N. V., a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că prezenta cauză a fost disjunsă din dosarul nr._ ce a avut ca obiect partajul succesoral după autorul N. P.- tatăl meu și al lui N. G. - și partajul succesoral după N. G., - care era soțul reclamantei N. D. și, respectiv, fratele ei.
În justificarea pasivului succesoral după N. Gheorge, N. D. a depus mai multe memorii, dar abia la data de 19.11.2012, prin înscrisul depus la dosar, a solicitat restituirea unei sume de bani, fără a preciza de la cine, respectiv: " să-mi restituie înapoi sumele indicate în extrasul de la CEC Bank, cel anexez" . În urma acestei solicitări, instanța s-a considerat investită și a procedat la disjungerea acestei cereri, formându-se dosarul actual sub nr._ .
P. precizarea la acțiune depusă la termenul din 11 februarie 2013, N. D. a arătat că solicită restituirea sumei de 2235 lei ca fiind pensia ei depusă în cont la CEC Bank, precum și suma de 4250 Euro trimisă prin BRD.
Consideră că instanța de fond a interpretat în mod corect probele testimoniale și cu înscrisuri administrate în cauză.
1. Astfel, privitor la suma de 2235 lei reprezentând contravaloarea pensiei reclamantei, a arătat că, la solicitarea expresă a reclamantei, l-a ajutat pe fratele ei să deschidă un cont pentru card bancar la CEC Bank F. unde să fie depusă această pensie, fapt confirmat și de martorul N. L. (lucrător la CEC Bank F.). Referitor la acești bani, reprezentând pensia reclamantei, instanța a reținut corect pe baza probelor administrate în dosar, că nu s-a adus nici o dovadă certă și concludentă că ar fi folosit banii în interesul ei propriu și nu în cel pentru care a fost împuternicită de reclamantă și de asemenea a reținut instanța tot corect, că în perioada solicitată de rec1amantă - 1.05.2009 până la 05.03.2012 - suna de bani acumulată ar fi fost mult mai mare și nu se poate verifica cât ar fi trebuit să se cheltuiască pe plata datoriilor și utilităților. Reclamanta nu a produs nici un fel de probe pentru a dovedi acest aspect.
A dovedit cu înscrisuri, cu martorul audiat în instanță, cu declarațiile extrajudiciare date de parte din persoanele la care reclamanta N. D. și soțul ei aveau datorii, faptul că a folosit banii împreună cu soțul ei numai în interesul familiei ei.
Nu a susținut și nici instanța în motivarea hotărârii nu a reținut, că din banii de pensie depuși la CEC s-au plătit taxe datorate la fisc, chitanțe depuse la filele 67, 68, 69 dosar, așa cum încearcă reclamanta să denatureze motivarea instanței scoțând-o din context. Instanța a analizat dacă a respectat termenii împuternicirii pe care-o avea de la reclamantă - de a depune pensia ei pe card, de a-i plăti datoriile la fisc, de a plăti lucrări la gospodărie, împuternicire recunoscută expres de reclamantă și a concluzionat că ,,pârâta achitându-se de sarcina trasată de reclamantă de a-i gestiona afacerile gospodărești”. În acest context, instanța a enumerat modul cum s-au cheltuit banii, fără să facă referire la o sumă anume, interpretând corect probele administrate în cauză.
2. Motivul de recurs referitor la restituirea sumei de 4250 Euro, în sensul că este doar parțial prescrisă, nu poate fi primit pe următoarele considerente:
Reclamanta recurentă susține că a formulat cerere de restituire a sumei de 4250 Euro în dosarul nr._ la data de 31.10.2011 și raportat la această dată, parte din pretenții nu sunt prescrise. Susținerea este nefondată.
La data de 31.10.2011, tot cu referire la pasivul succesoral, a fost depus la dosarul nr._ un înscris intitulat " cerere " dar care nu emană de la reclamanta recurentă N. D. și care nu este semnat. Cererea este făcută de Solean Axenia care nu avea calitate procesuală în dosar și fără a preciza dacă o face în numele lui N. D.. Oricum, prin acest înscris nesemnat intitulat " cerere", datat 31.10.2011, nu se solicită nimic, ci se depune listă cu sume de bani, și se anexează un înscris privat, tot nesemnat, în care sunt trecute sume de bani în Euro.
Acest înscris în nici un caz nu poate fi interpretat ca fiind un act de sesizare a instanței formulat de N. D. și în mod corect, instanța a apreciat că raportat la data de 20.07.2009 când a fost trimisă ultima sumă de bani, termenul de prescripție până la care se putea introduce acțiunea pentru pretenții bănești s-a împlinit la data de 20.07.2012, dată până la care reclamanta nu a făcut o astfel de solicitare în fața instanței astfel că, în mod corect acest capăt de cerere a fost respins ca fiind prescris dreptul la acțiune.
La data de 8 septembrie 2011, reclamanta N. D. a depus la dosarul nr._ un înscris intitulat "listă de cheltuieli"" unde la pct.11 apare " pensia mea", listă făcută cu referire la pasivul succesoral din acel dosar, dar fără să facă nici o solicitare instanței, iar prin încheierea de ședință din data de 12.09.2011 s-a luat act că a fost depusă această listă de cheltuieli. Oricum, în actualul dosar, instanța nu a constatat prescripția dreptului la acțiune pentru suma consemnată la CEC reprezentând pensia ei depusă pe card, astfel că referirea la înscrisul din data de 8 septembrie 2011 este gratuită și fără legătură cu motivarea instanței.
Recursul a fost legal timbrat.
Analizând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și a lucrărilor dosarului și a considerentelor hotărârii atacate, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la greșita reținere de către instanța de fond a excepției de prescripție a dreptului material la acțiune a reclamantei în ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4250 Euro pe care i-a trimis-o pârâtei din Italia în perioada 2007-2009 pentru plata unor datorii la fisc și construcția unui gard, tribunalul reține că din dispozițiile art. 1 al. 1 din Decretul nr. 167/1958 prevăd că dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege iar termenul general de prescripție este de 3 ani, dacă prin lege nu se prevede altfel, după cum rezultă din prevederile art. 3 al. 1 din același act normativ iar din prevederile art. 7 al. 1 și 2 din același act normativ rezultă că prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită iar în obligațiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept iar aceste dispoziții legale sunt incidente în cauză, date fiind dispozițiile art. 6 al. 2 și 4 din Legea nr. 287/2009 și cele ale art. 201-205 din Legea nr. 71/2011.
Acțiunea în restituire promovată de reclamanta-intimată este o acțiune personală prin care se urmărește valorificarea unui drept de creanță care este supusă termenului general de prescripție extinctivă de 3 ani aplicabil raporturilor juridice obligaționale instituit de art. 3 al. 1 din Decretul nr. 167/1958 care începe să curgă de la data nașterii raportului de drept între părți.
Cum reclamanta-recurentă susține că i-a dat pârâtei-intimate suma de 4250 Euro în perioada 2007-2009 iar conform actelor de la dosar, ultima încasare chiar potrivit desfășurătorului întocmit de reclamantă a fost la 15 iulie 2009(f.82-ds. fond), iar documentele BRD care atestă transferuri bancare din Italia în România, de asemenea fac referire la o perioadă cuprinsă între 23 aprilie 2008 până la 20.07.2009(f. 140-142-ds. fond), înseamnă că raportul juridic între părți s-a născut la data de 20 iulie 2009, dată când a început să curgă termenul de prescripție a dreptului material la acțiune al reclamantei, care s-a împlinit la data de 20 iulie 2012.
Or, cererea de chemare în judecată a reclamantei prin care solicita, în mod generic, să i se restituie sumele indicate în extrasul de la CEC Bank a fost introdusă la data de 19 noiembrie 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc din care a fost disjunsă ulterior(f. 3-ds. fond), cu depășirea termenului general de prescripție de trei ani prevăzut de art. art. 3 al. 1 din Decretul nr. 167/1958, astfel încât în mod corect a constatat prima instanță pretențiile reclamantei-recurente cuprinse în acest capăt de cerere ca fiind prescrise.
Contrar susținerilor reclamantei-recurente, aceasta nu a formulat cerere de restituire a acestei sume în data de 31 octombrie 2011, înscrisurile și memoriile depuse la f. 82, 83, 85 și 87 ds. fond neavând caracter contencios și nereprezentând o cerere de chemare în judecată în accepțiunea art. 112 Cod pr. civilă, singura cerere având acest caracter este cea din data de 19 noiembrie 2012 depusă la f. 3-ds. fond prin care reclamanta-recurentă a solicitat în mod expres să îi fie restituite înapoi sumele indicate în extrasele de la CEC Bank.
În plus, nici această cerere nu are clar precizat obiectul, reclamanta-recurentă precizându-și în mod clar obiectul cererii de abia în data de 8 februarie 2013(f.30-ds. fond), astfel încât acest motiv de nelegalitate va fi respins ca neîntemeiat.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei-intimate N. V. la suma de 2235 lei reprezentând pensia reclamantei-recurente consemnată în extrasul de cont curent_95511 pe numele reclamantei-recurente și retrasă de pârâta-intimată, tribunalul reține următoarele:
Din extrasul de cont depus la f. 147-151-ds. fond rezultă că pârâta-intimată N. V. a constituit un cont la CEC Bank SA în . în data de 19 iulie 2011, depunând suma de 2500 lei iar ulterior a făcut depuneri și retrageri periodice iar acest cont a fost lichidat la data de 23 august 2013 iar la interogatoriul luat în data de 29 octombrie 2013, pârâta-intimată N. V. a recunoscut că, atunci când reclamanta-recurentă N. D. era plecată la muncă în străinătate, pensia acesteia s-a depus pe un card CEC în anul 2009 pentru perioada mai-decembrie iar din banii depuși pe acest card, în baza unei împuterniciri verbale pe care o avea de la reclamantă, împreună cu soțul acesteia, N. G., a extras bani cu care a plătit unele datorii, respectiv rate urmare a unui împrumut pe care îl avea reclamanta la B. Post de 168 lei pe lună, plătind ratele din mai până în decembrie în fiecare lună și a mai avut și împrumuturi la diferite persoane fizice pentru care a dat declarații cu semnătură de la fiecare. Tot la interogatoriul luat pârâtei-intimate în data de 29 octombrie 2013, aceasta a arătat că soțul reclamantei a folosit unele sume de bani pentru cheltuieli ale familiei lor, respectiv a făcut gard, a plătit impozite, a cheltuit bani pe actele unei societăți pe care o aveau iar banii cheltuiți de soțul reclamantei erau tot din cei care fuseseră fie trimiși prin bancă sau depuși pe cardul de pensie(f.154-ds. fond).
Tribunalul constată că mărturisirea pârâtei-intimate are caracterul unei mărturisiri complexe care conține o recunoaștere a faptului pretins de partea adversă, însă cu adăugarea altui fapt, în legătură cu cel recunoscut și ulterior acestuia, care tinde să diminueze sau să anihileze efectele juridice ale faptului mărturisit.
Or, din chitanțele depuse la dosar rezultă că pârâta-intimată N. V. a făcut plăți în temeiul împuternicirii pe care o avea de la reclamanta-intimată, a achitat rate la bancă, creanțe bugetare și alte datorii ale reclamantei-recurente în virtutea raporturilor de afinitate existente între părți, astfel că în mod corect a apreciat prima instanță că nu s-au făcut dovezi certe și concludente că pârâta-intimată ar fi folosit banii în nume propriu în alte scopuri decât cele indicate mai sus, astfel încât motivele de recurs invocate cu privire la acest aspect sunt neîntemeiate.
Cum motivele de recurs invocate sunt neîntemeiate, în temeiul art. 312 al. 1 Cod pr. civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Având în vedere că reclamanta-recurentă a căzut în pretenții și reținând culpa procesuală a acesteia prin promovarea unei căi de atac care s-a dovedit nefondată, în temeiul art. 274 Cod pr. civilă coroborat cu dispozițiile art. 298 și 316 Cod pr. civilă, tribunalul va dispune obligarea reclamantei-recurente să achite pârâtei-intimate N. V., suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, admise în parte, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat, după cum rezultă din chitanța de la f. 12-ds. recurs.
Tribunalul nu va admite cererea pârâtei-intimate de acordare a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea deplasării, având în vedere că aceasta nu a depus nici un fel de documente sau alte chitanțe justificative care să ateste existența acestor cheltuieli, așa cum prevăd dispozițiile art. 274 al. 1 și 2 Cod pr. civilă.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta N. D., prin mandatar S. A., domiciliată în comuna F., ., împotriva sentinței civile nr. 1233 din 10 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (dosar nr._ ), pârâtă-intimată fiind N. V., domiciliată în comuna F., ., ca nefondat.
Dispune obligarea reclamantei-recurente să achite pârâtei-intimate N. V., suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, admise în parte.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 3 iunie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
S. A. C. L. V. E. L. R. M.
Pt.jud.plecat în C.O.
semn.Președintele instanței
Red.V.E.L.
Jud.M. M.
Tehnored.R.M.
2 ex.25.06.2014
| ← Expropriere. Sentința nr. 997/2014. Tribunalul SUCEAVA | Expropriere. Sentința nr. 393/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
