Fond funciar. Decizia nr. 184/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 184/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 07-11-2014 în dosarul nr. 6744/86/2014
Dosar nr._ contestație în anulare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 184/2014
Ședința publică de la 07 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE V. O. D.
Judecător L. A.
Judecător A. I. M.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarele Z. D.-comuna Dărmănești, . și J. E.-Câmpulung Moldovenesc, ..1, jud Suceava împotriva deciziei civile nr.2172/08.10.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații S. V.-comuna Dărmănești, ., S. V.- comuna Dărmănești, ., B. M.- comuna Dărmănești, ., C. L. DĂRMĂNEȘTI PENTRU APLICAREA LEGII 18/91-Dărmănești, jud Suceava și C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA - PRIN INSTITUȚIA PREFECTULUI-Suceava, ., nr.36, jud Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatoarea Z. D. asistată de av. U. I. ( reprezintă și pe contestatoarea lipsă) și intimații S. V. și S. V., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că s-a atașat dosarul nr._ în care s-a pronunțat decizia atacată. De asemenea constată că prin Serviciul Registratură al Tribunalului Suceava a fost depusă întâmpinare de către intimatul S. V..
Instanța pune în discuție temeiul de drept al contestației în anulare care a fost întemeiată pe dispozițiile art.503 alin.2 pct.3 Noul Cod de procedură civilă.
Av. U. I. arată că, având în vedere că hotărârea pronunțată la fond a fost înainte de noile reglementări, poate fi pusă în discuție și încadrarea juridică prevăzută de art.318 Vechiul Cod de procedură civilă dat fiind și faptul că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată în anul 2012 iar decizia atacată la data de 08.10.2013, fiind vorba de un proces început sub vechea reglementare.
Instanța, față de data procesului și față de dispozițiile art.27 Noul Cod de procedură civilă conform cărora „hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.”, stabilește temeiul de drept ca fiind dispozițiile corespunzătoare din vechiul cod de procedură civilă și anume, prevederile art.318 alin.1, teza omisiunii instanței de recurs de a analiza toate motivele de recurs invocate.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av U. I. arată că s-a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.2172/08.10.,2013 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ dat fiind faptul că instanța de recurs a omis să observe existența înscrisurilor la dosar care susțin punctul de vedere al petentelor și anume adresa Primăriei Dărmănești ( f.94-97 dosar primă instanță) și copiile de pe cererile petentelor ( filele 77,78 dosar primă instanță). Relevant în cauză este conținutul adresei de la fila 94 dosar. Nu s-a probat că ar fi fost o înțelege între cei doi. Contestatoarele au aceeași vocație succesorală și, față de consemnările primăriei ele ar fi trebuit incluse în titlul de proprietate în sensul de a deveni coproprietare împreună cu pârâții, având aceleași drepturi ca și mama lor. Astfel, solicită admiterea contestației în anulare, desființarea deciziei și în rejudecare admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimatul S. V. solicită respingerea contestației în anulare arătând că nu este de acord cu susținerile contestatoarelor.
Intimatul S. V. solicită respingerea contestației în anulare.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra contestației în anulare de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 01.10.2014 sub nr._ contestatoarele Z. D. și J. E. au formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.2172/08.10.2013 a Tribunalului Suceava pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații S. V., S. V., B. M., C. L. DĂRMĂNEȘTI PENTRU APLICAREA LEGII 18/91 și C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA - PRIN INSTITUȚIA PREFECTULUI.
În motivare au arătat că prin Sentința civila nr. 6175 din data de 21.12.2012 pronunțata de Judecătoria Suceava le-a fost respinsa cererea de chemare in judecata, prin care au solicitat modificarea titlului de proprietate nr. 2675 din 29.03.2006 emis pe numele paraților S. V., S. V. si B. M. in calitate de moștenitori ai defunctei S. V., in sensul de a fi trecute si ele, reclamantele, in calitate de coproprietare a suprafeței de 50 ari impreuna cu S. V., autoarea paraților, motivat de faptul ca sunt moștenitoare dupa B. A., in calitate de surori ale autoarei paraților, instanța de fond motivând ca acțiunea lor este neintemeiata, ele nefiind indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren inscris in titlul de proprietate, intrucat nu au calitatea de moștenitori ai unui proprietar deposedat.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, care a fost respins ca nefondat, instanța de recurs considerând ca motivațiile lor sunt nejustificate si ca soluția primei instanțe este legala si temeinica.
Asa cum au arătat si in cererea de recurs si cum rezulta si din înscrisurile depuse la f. 77 si 78 dosar fond, ele au solicitat in anul 2005 reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafața de 50 ari teren Gradina, suprafața ce a apartinut lui B. I., care a fost moștenit doar de fratele sau B. A., autorul lor si de S. E., decedata. Desi in vederea reconstituirii dreptului de proprietate au formulat cerere atat ele cat si parații nr. 1-3, in calitate de moștenitori dupa autoarea lor, titlul de proprietate a fost emis doar pentru aceștia din urma.
Având in vedere ca relațiile trimise la dosarul cauzei de Primăria Comunei Darmanesti contrazic susținerile instanței cu privire la faptul ca terenul ar fi aparținut autoarei paraților S. V. si ca instanța de recurs in mod corect a apreciat ca B. I. a făcut o intelegere cu B. A., căruia i-a cedat terenul ce face obiectul prezentului dosar, ele, reclamantele, având aceeași vocație succesorala ca si parații (moștenitori dupa S. V.), fiind toti egali in grad, descendenți dupa B. A., au solicitat admiterea prezentei contestații.
Intimații S. V. și S. V., prezenți în fața instanței au solicitat respingerea contestației în anulare.
Intimatul S. V. a formulat întâmpinare ( fila 14 dosar) prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată și nelegală.
Deși legal citați ceilalți intimați nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară de retractare,posibilă în cazurile și în condițiile expres și limitativ prevăzute de lege.
Potrivit art.318 Cod procedură civilă, invocat de contestatoare prin precizările făcute în instanță la data de 7.11.2014, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În speță, contestatoarele invocă împrejurarea că instanța de recurs a omis să observe existența înscrisurilor de la filele 77, 78, 94-97 dosar care contrazic cele reținute de instanță respectiv că terenul ar fi aparținut autoarei pârâților S. V. și dovedesc dreptul lor de a fi înscriși în titlul de proprietate nr.2675/29.03.2006.
Or, contestatoarele nu invocă niciuna dintre situațiile reglementate de textul legal invocat.
Nu s-a indicat prin raportare la dispozițiile art.304 Cod de procedură civilă care este motivul de nelegalitate omis din greșeală a fi analizat de instanța de recurs .
Verificând cererea de recurs se observă că au fost aduse trei critici cu privire la soluția primei instanțe ,respectiv: 1.această sentință cuprinde argumente din considerentele unei hotărâri prin care s-a respins o plângere, deci fără valoare juridică; 2.din motivarea sentinței recurate se acceptă ideea că B. I. a făcut o înțelegere cu B. A., căruia i-a cedat terenul ce face obiectul prezentei cauze în condițiile în care petentele au aceeași vocație succesorală, ca și pârâții (moștenitori după S. V.) fiind toți egali în grad, descendenți după B. A.; 3. relațiile expediate de Primăria Comunei Dărmănești sub nr. 6853/26.11.2012 contrazic susținerile instanței cu privire la faptul că terenul ar fi aparținut autoarei pârâților, respectiv numitei S. V..
Prin decizia nr.2172/8.10.2013 tribunalul a răspuns punctual acestor critici reținându-se că :„ Susținerile recurentelor că în sentința recurată se aduc argumente din considerentele unei hotărâri prin care a fost respinsă o plângere, hotărâre ce nu are valoare juridică, nu pot fi primite de instanța de recurs.
Este a se observa în acest sens, că sentința civilă nr. 2368/1996 a Judecătoriei Suceava a rămas definitivă la data de 22.05.1997, iar odată ce o hotărâre judecătorească a fost dată, și nu e reformată prin căile de atac, se prezumă că ea consacră adevăratele raporturi juridice ce există între părțile care au purtat procesul; în consecință, contrar susținerilor recurentelor, această hotărâre judecătorească se bucură de o prezumție absolută de adevăr, redată în limbaj tehnic prin formula „res judicata pro veritate habetur”. De altfel, autoritatea lucrului judecat nu este numai o prezumție de adevăr, ci și o scutire de dovadă .”
De asemenea se arată că „Neîntemeiate sunt și celelalte motivații ale recurentelor exprimate în pct. 2,3 și 4 din motivele de recurs. Astfel, problema vocației succesorale primează în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, în acest sens fiind și întreaga legislație emisă în materia Fondului Funciar, iar câtă vreme, titlul de proprietate a cărui modificare s-a solicitat, o are ca titulară pe defuncta S. V., după care reclamantele-recurente nu au vocație succesorală, e de necontestat că nu pot fi incluse pe acest titlu, prin modificarea sa. Cum relațiile expediate de . 76 și 94 dosar), nu confirmă susținerile reclamantelor, date fiind toate cele susținute mai sus, pretențiile reclamantelor sunt neîntemeiate.”
Tribunalul s-a raportat și la înscrisurile invocate de contestatoare reținând că „În privința reclamantelor – recurente, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 77 și 78 dosar fond, acestea au solicitat în anul 2005, respectiv la data de 15.09.2005 și 10.10.2005, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 50 ari teren G., după defunctul B. I., fratele tatălui lor, B. A., cerere de reconstituire, ce nu a fost finalizată până în prezent, recurentele nefiind beneficiarele unei hotărâri a Comisiei Județene de aplicare a Legii nr. 18/1991, sau a unei hotărâri judecătorești date în acest sens.”
Așa fiind, nu se poate aprecia că instanța de recurs ar fi omis să analizeze vreunul din motivele cu care a fost sesizată.
Faptul că instanța nu a interpretat înscrisurile de la filele 77, 78, 94-97 dosar în sensul indicat de recurenți nu poate fi invocat pe calea contestației în anulare, acest motiv neîncadrându-se nici în dispozițiile art.318 teza 1 Cod de procedură civilă conform căruia hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Sunt greșeli materiale, în sensul art. 318 din vechiul Cod de procedură civilă, respingerea unui recurs ca tardiv, în raport cu data înregistrării la instanță, deși din plicul atașat la dosar rezultă că recursul a fost depus recomandat la oficiul poștal, înăuntrul termenului de recurs; anularea recursului ca netimbrat, cu toate că la dosar se găsea chitanța de plată a taxei judiciare de timbru, ori nu s-a observat că pentru unele motive de recurs nu era necesară timbrarea; anularea recursului ca fiind făcut de un mandatar fără calitate, deși la dosar se afla procura dată reprezentantului părții; pronunțarea asupra legalității unei alte hotărâri decât cea recurată etc.
Textul vizează așadar greșeli de procedură și nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
A da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea de modul în care a apreciat probele, a interpretat legea și a stabilit raporturile dintre părți ar însemna să se deschidă dreptul părților de a provoca rejudecarea căii de atac a recursului, ceea ce este inadmisibil. Legea nu a urmărit să deschidă părților calea recursului la recurs, care să fie soluționat de aceeași instanță sub motivul greșitei stabiliri a situației de fapt sau greșitei aplicări sau interpretări a legii.
În speță, contestatoarele nu au invocat o eroare materială în sensul art. 318 din vechiul Cod de procedură civilă, ci o greșeală de judecată pretins săvârșită de către instanța care a soluționat recursul privitor la modul în care s-a apreciat probatoriul și s-a stabilit situația de fapt, greșeală care însă nu poate fi îndreptată pe calea contestației în anulare.
Pentru toate considerentele învederate, în baza art. 320 din vechiul Cod de procedură civilă tribunalul va respinge contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarele Z. D.-comuna Dărmănești, . și J. E.-Câmpulung Moldovenesc, ..1, jud Suceava împotriva deciziei civile nr.2172/08.10.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații S. V.-comuna Dărmănești, ., S. V.- comuna Dărmănești, ., B. M.- comuna Dărmănești, ., C. L. DĂRMĂNEȘTI PENTRU APLICAREA LEGII 18/91-Dărmănești, jud Suceava și C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA - PRIN INSTITUȚIA PREFECTULUI-Suceava, ., nr.36, jud Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Noiembrie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. O. D. L. A. A. I. M. L. A.
Red L.A
Tehnored.L.A.
2 ex./19.12.2014
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1699/2014. Tribunalul SUCEAVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 201/2014. Tribunalul... → |
|---|
