Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1655/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1655/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 2282/314/2014
Dosar nr._ -revizuire-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.1655
Ședința publică din data de 2 decembrie 2014
Președinte: V. E. L.
Judecător: S. A.
Judecător: C. L.
Grefier: R. M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către revizuentul C. M. F., împotriva sentinței civile nr. 2729 din 13 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava (dosar nr._ ), intimați fiind H. I., . și S. E..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimata H. I. asistată de avocat N. L. și avocat S. S. pentru revizuient, lipsă fiind acesta și ceilalți intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se legitimează intimata H. I. cu C.I. . nr._.
Avocat N. L. a depus la dosar împuternicire avocațială pentru intimata H. I..
Instanța constată că prin serviciul registratură revizuentul C. M. F. a depus la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 50 lei, aferentă cererii de revizuire, pe care o anulează.
Întrebați fiind și având pe rând cuvântul, apărătorii părților au arătat că nu mai au alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat.
Având în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și de administrat alte probe, instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Avocat S. S., pentru revizuent, în baza disp.art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă rap.la art.312 alin.5 Cod procedură civilă, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, în sensul casării în totalitate a sentinței recurate și trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu cheltuieli de judecată.
Avocat N. L., pentru intimata H. I., a solicitat respingerea recursului ca nefondat, conform celor arătate în întâmpinarea depusă la instanța de fond, precizând că în cauză nu sunt incidente motivele de casare invocate de recurentă, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 3.03.2014, sub nr._, revizuientul C. M. – F. a formulat cerere de revizuire în contradictoriu cu intimații H. I., . și S. E., solicitând anularea S.C. nr. 3605/05.07.2010 (dosar nr._ ) a Judecătoriei Suceava, modificată în parte prin D.C. nr. 396/08.03.2011 (Dosar nr._ ) a Tribunalului Suceava, ca efect al desființării raportului de expertiză întocmit de expertul S. E., în urma constatării pe cale incidentală a săvârșirii de către acesta a infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 al. 1,4 vechiul Cod penal și fixarea termenului în vederea rejudecării acțiunii având ca obiect „obligație de a face”, iar, în rejudecare, respingerea ca nefondată a acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, revizuentul a arătat că a fost chemat în judecată de numita H. I. în dosar nr._ al Judecătoriei Suceava pentru revendicarea unei suprafețe de 500 mp teren intravilan Tișăuți, Ipotești, învecinată cu drumuri și restul proprietății lui A. Gh. V. și pentru ridicarea construcției fierărie amplasată pe acest teren. Prin S.C. nr. 3605/05.07.2010 (dosar nr._ ) a Judecătoriei Suceava, modificată în parte prin D.C. nr. 396/08.03.2011 a Tribunalului Suceava, revizuentul a fost obligat să predea către H. I. suprafața de 500 mp teren identică cu .. 70 din CF 331 a . în planul de situație – anexă la raportul de expertiză S. E. și să ridice pe cheltuiala sa construcția edificată pe terenul lui H. I., de 190 mp, identic cu o parte de clădire nr. 70 înscrisă în CF 331 a .>
Revizuentul a arătat că într-adevăr, construcția în litigiu, a fost edificată de el în baza Autorizației pentru executare lucrări nr. 21/26.07.1991, eliberată de Primarul . închiriat de la Consiliul local al . susține că nu face parte din suprafața de teren proprietatea lui H. I..
A solicitat revizuentul a se verifica pe cale incidentală falsitatea raportului de expertiză și, ca urmare, să fie anulată sentința a cărei revizuire o cere, în raport de art. 322 pct. 4 teza II Cod procedură civilă.
A mai arătat revizuentul că ceea ce reclamă în sarcina expertului este identificarea eronată a amplasamentului suprafeței de 500 mp proprietatea lui H. I., fără verificarea planului vechi cadastral, respectiv planșa cadastrală nr. 3 a . în sistemul național de proiecție stereografică 1970 și a planului digital al parcelelor nr. 70 și 3012 din baza de date a OCPI și fără studierea cărților funciare ale comunei cadastrale Tișăuți privind parcelele nr. 70 și adiacente (nr. 11, 12, 13, 14, 1024). În raport de denaturarea situației de fapt din teren, inclusiv din punct de vedere cadastral și de prezentarea total eronată a amplasamentului celor 500 mp teren identic cu . H. I., a fost în mod evident prejudiciat, din moment ce a fost obligat a preda o suprafață de teren privitor la care H. I. nu justifica dreptul de proprietate și să ridice o construcție edificată pe teren proprietatea Comunei Ipotești și nu pe teren proprietatea lui H. I..
În drept, revizuentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 4 teza II vechiul Cod procedură civilă, art. 274 vechiul Cod procedură civilă.
În dovedire, revizuientul a depus la dosar, în copii conforme cu originalul, o . înscrisuri (filele 11-41).
În temeiul art. 242 al. 2 vechiul Cod procedură civilă, revizuientul a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
La solicitarea revizuentului, s-a atașat dosarul de fond nr._ al Judecătoriei Suceava.
Legal citată, intimata . a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire formulată de revizuent.
În motivare, intimata a arătat că având în vedere atât motivele reținute de către revizuentul C. M. F. în cererea de revizuire formulată, precum și principiul disponibilității ce are menirea de a asigura o bună administrare a justiției, consideră oportună admiterea cererii formulată de revizuient.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 326 alin. (2) din vechiul Cod de procedură civilă.
În temeiul art. 242 alin. 2 vechiul Cod procedură civilă, intimata a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
Legal citat, intimatul S. E. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire și menținerea S.C. nr. 3605/05.07.2010 (dosar nr._ ) a Judecătoriei Suceava, modificată în parte prin D.C. nr. 396/08.03.2011 (dosar nr._ ) a Tribunalului Suceava, deoarece la raportul de expertiză întocmit de către expert S. E., atât pârâta . cât și intervenientul C. M. – F. din dosarul anterior menționat nu au formulat „Obiecțiuni” nu au solicitat nici un „Supliment la raportul de expertiză depus în dosar, în plus în urma acțiunii penale, a fost scos de sub urmărirea penală pentru săvârșirea de infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 al. 1,4 vechiul Cod penal, astfel să se respingă cererea în vederea rejudecării acțiunii având ca obiect „obligație de a face”, și menținerea S.C. nr. 3605/05.07.2010 (dosar nr._ ) a Judecătoriei Suceava, modificată în parte prin D.C. nr. 396/08.03.2011 (Dosar nr._ ) a Tribunalului Suceava.
În motivare, intimatul a arătat că a fost numit în calitate de expert să întocmească un raport de expertiză tehnică judiciară de specialitate în dosar nr._ al Judecătoriei Suceava pentru revendicarea unei suprafețe de 500 mp teren intravilan Tișăuți, Ipotești, învecinată cu drumuri și restul proprietății lui A. Gh. V. și pentru ridicarea construcției fierărie amplasată pe acest teren.
Intimatul a arătat că din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că numitul C. M. – F. ocupa din terenul lui H. I. 190 mp pe care se află construcția care ar fi trebuit să fie fierărie, iar amplasarea construcției făcându-se pe o parte din terenul de 500 mp proprietatea lui H. I., aceasta fiind în imposibilitatea de a exercita posesia asupra parcelei de clădire 70. Imobilul edificat de numitul C. M. – F., cu destinația autorizată de atelier de fierărie pe un teren închiriat de la Primăria comunei Ipotești, conferea un simplu drept de folosință, încât, fiind un simplu detentor precar al terenului pe care s-a edificat construcția în litigiu, nu putea avea convingerea că terenul îi aparținea, deoarece contractul de închiriere, este un act translativ de folosință a proprietății, astfel încât este exclusă calificarea numitului C. M. – F. ca fiind un constructor de bună – credință.
A mai arătat intimatul faptul că, construcția în litigiu, într-adevăr, a fost edificată de numitul C. M. – F. în baza Autorizației pentru executare lucrări nr. 21/26.07.1991, eliberată de Primarul . închiriat de la Consiliul local al . localizare precisă printr-un plan de amplasament care să aibă mențiunea „Vizat spre neschimbare” ceea ce face să se înțeleagă că imobilul autorizat avea caracter provizoriu, câtă vreme contractul de închiriere era pe o perioadă de un an, iar suprafața de teren a fost retrocedată în proprietatea lui H. I.. În cauza amintită, a arătat că a efectuat un raport de expertiză topo în care a identificat terenul de 500 mp cu – p.c. 70 din CF 3 3 1 a . configurației evidențiate în planșele anexă la raport, arătând că: amplasamentul se învecinează la Nord cu proprietatea lui A. V., la E cu drum de acces, la S cu teren al comunei Ipotești și drum comunal, iar la V cu râpa unui pârâu; posesia asupra terenului a fost exercitată Primăria comunei Ipotești iar pe acest teren numitul C. M. – F. a edificat o construcție pentru care în primă fază nu a prezentat autorizație iar respectiva clădire ocupă teren din terenul lui H. I..
A precizat intimatul că, ulterior i s-a solicitat de către instanță un supliment în care a reiterat concluziile anterior expuse, în sensul că din suprafața de 500 mp teren identic cu . din CF 331 a . C. M. – F. ocupa 190 mp, suprafață pe care se află construită o clădire pentru care de tata aceasta s-a prezentat o autorizație de construire din anii 1991 pentru construcția unei fierării, fără a prezenta planul de amplasament al acelei construcții autorizate și nici vreun contract de închiriere cu Primăria comunei Ipotești.
A mai arătat și faptul că este adevărat că . mp, proprietatea Comunei Ipotești, pe care se afirmă de către expert C. D. că este amplasat atelierul fierărie, nu se suprapune cu . mp, conform intabulării actuale dar se suprapune, în schimb, cu amplasamentul și configurația veche a parcelei 70 (înscrisă inițial în CF 331 Tișăuți în favoarea lui A. G. a lui D., autorul lui H. I.) pe porțiunea ABCD, de 41 mp, colorată cu hașuri duble gri în anexa 3 la raport.
Legal citată, intimata H. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire formulate de revizuentul C. M. F. împotriva sentinței civile nr. 3605 din 5 iulie 2010 a Judecătoriei Suceava, cu cheltuieli de judecată în temeiul art. 274 Cod procedură civilă anterior.
Pe de altă parte, intimata a arătat că nici pe fond cererea de revizuire nu este întemeiată întrucât raportul de expertiză efectuat în dosarul de fond de pârâtul S. E. reflectă situația reală de fapt a terenului în litigiu.
În dovedire, intimata a depus la dosar, în copie, înscrisuri (filele 68-71).
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr._ al judecătoriei Suceava.
Instanța a încuviințat și administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 2729 din 13 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava s-a respins cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. 1 pct. 4 teza a II-a Cod procedură civilă, ca inadmisibilă în principiu, s-a respins cererea revizuentului de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată și s-a respins cererea intimatei H. I. de obligare a revizuentului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 4 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitive (…) se poate cere dacă, un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză.”
De asemenea, în considerarea Deciziei nr. 66/2008 a Curții Constituționale, instanța reține că „în cazul în care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate.”
În cauza dedusă judecății, s-a solicitat anularea sentinței civile nr. 3605/05.07.2010 (dosar nr._ ) a Judecătoriei Suceava, ca efect al desființării raportului de expertiză întocmit de expertul S. E., în urma constatării pe cale incidentală a săvârșirii de către acesta a infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. 1, 4 Cod penal
Ca în cazul oricărei acțiuni civile, prin prisma art. 1169 cod civil 1864 și art. 129 alin. 1 Cod procedură civilă, revizuentului îi revine sarcina de a proba condițiile impuse de art. 322 pct. 4 Cod procedură civilă.
Totodată, instanța a reținut că revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, comună și nesuspensivă de executare, ce poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive sau irevocabile, în cazurile și condițiile expres și limitativ prevăzute de lege.
În cauza dedusă judecății, față de motivul de revizuire invocat, instanța a reținut că se impune analiza cu prioritate a posibilității pronunțării mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. Din această perspectivă, reținerea posibilității pronunțării mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate, are semnificația constatării admisibilității în principiu a cererii de revizuire. Reținerea unei imposibilități are semnificația unei inadmisibilități în principiu a cererii de revizuire, aspect ce duce la neanalizarea fondului cererii de revizuire.
În acest sens, revizuientul avea obligația de a proba că, „constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală” .
În acest sens, revizuentul a arătat că a formulat plângere penală împotriva expertului S. E., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 260 alin. 1 și 4 din vechiul Cod penal, constituindu-se și parte civilă și solicitând desființarea raportului de expertiză și a suplimentului întocmite de acesta în dosarul nr._ .
Totodată, a arătat revizuentul că prin Rezoluția nr. 3956/P/2013 din 30.01.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de expertul S. E., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, sub aspect subiectiv.
Într-adevăr, prin Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 30.01.2014, dată în dosarul nr. 3956/P/2013 a Parchetului de pe lângă judecătoria Suceava, s-a dispus neînceperea urmării penale față de numitul S. E., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 alin 1 și 4 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspect subiectiv (fila 15).
Cu privire la conținutul acestei rezoluții, analizând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, instanța nu a analizat interpretările date de părți conținutului acestui raport ori apărările intimatului S. E. referitoare la împrejurările întocmirii raportului de expertiză.
Este necesar și suficient ca instanța să stabilească dacă, în condițiile existenței rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, poate fi reținută posibilitatea constatării pe cale incidentală a existenței sau inexistenței infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Or, cu privire la acest aspect, instanța a reținut că cercetarea pe cale incidentală, de către instanța civilă, a existenței sau inexistenței infracțiunii de mărturie mincinoasă este posibilă exclusiv atunci când constatarea nu mai este posibilă în cadrul unui proces penal, întrucât au intervenit împrejurări ce au valoarea unor impedimente legale la judecata penală.
Or, în condițiile existenței unei soluții a organelor de urmărire penală, cu privire la care revizuentul nu a precizat dacă ar fi contestat-o în condițiile legii și în care s-a stabilit nu ar întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, nu se poate reține că, „constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală.”
În concluzie, revizuientul nu a probat incidența unui impediment care să facă imposibilă constatarea infracțiunii în urma unui proces penal. În acest sens, o rezoluție de neîncepere a urmării penale cu privire la o infracțiune nu are semnificația faptului că cercetarea și eventuala constatare a respectivei infracțiuni devin posibile în cazul unei cereri de revizuire introduse la instanța civilă.
O interpretare contrară ar putea conduce la concluzii inacceptabile. Persoane aflate în situații similare revizuentului, ulterior pronunțării unei rezoluții de neîncepere a urmării penale (în urma cercetării unor fapte relevante prin prisma dispozițiilor art. 322 pct. 4 Cod procedură civilă), ar avea de ales între a contesta soluția de neîncepere a urmării penale (contestație ce poate duce, în cele din urmă, la începerea unui proces penal finalizat cu o hotărâre penală) și a sesiza instanța civilă cu o cerere de revizuire în care să solicite cercetarea pe cale incidentală a faptei. Or, pentru evitarea unei astfel de situații este prevăzută condiția negativă reprezentată de imposibilitatea constatării infracțiunii printr-o hotărâre penală.
Prin urmare nu este admisibilă cererea de cercetare a infracțiunii de mărturie mincinoasă pe cale incidentală și în consecință nu este admisibilă în principiu nici cererea de revizuire.
Pentru toate aceste considerente, instanța a respins cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 4 Cod procedură civilă, ca inadmisibilă în principiu.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a revizuientului, instanța a respins cererea acestuia de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, și a respins și cererea intimatei H. I. de obligare a revizuientului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, la dosar neexistând dovezi că intimata ar fi suportat cheltuieli prilejuite de soluționarea prezentei cauze.
Împotriva sentinței civile nr. 2729 din 13 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava a declarat recurs revizuentul C. M. F., criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat următoarele:
Prin cererea de revizuire dedusă judecății a solicitat anularea S.C. or. 3605/05.07.2010 (Dosar or._ ) a Judecătoriei Suceava, modificată în parte prin D.C. nr. 396/08.03.2011 (Dosar nr._ ) a Tribunalului Suceava, în urma constatării pe cale incidentală a săvârșirii de către expertul topo S. E. a infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 al. l, 4 vechiul C.pen. și să se fixeze termen în vederea rejudecării acțiunii având ca obiect "obligație de a face", iar, în rejudecare, să se respingă ca nefondată acțiunea.
Prin S.C. or. 2729/13.06.2014 a Judecătoriei Suceava, pronunțată în Dosar nr._, s-a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă în principiu.
Sentința recurată materializează interpretarea greșită a prevederilor legale incidente în cauză și este motivată cu argumente străine de obiectul cauzei și de verificările care se impuneau a fi făcute de judecătorul fondului.
Practic, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, ceea ce reclamă casarea cu trimitere spre rejudecare.
Reține instanța de fond că cercetarea pe cale incidentală, de către instanța civilă, a existenței sau a inexistenței infracțiunii de mărturie mincinoasă este permisă exclusiv atunci când constatarea nu mai este posibilă în cadrul unui proces penal, întrucât au intervenit împrejurări ce au valoarea unor impedimente legale la judecata penală și că, în raport de necontestarea de către el a soluției organelor de urmărire penală, nu se poate reține că, în speță, "constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală".
Se mai arată că nu ar fi probat incidența unui impediment care să facă imposibilă constatarea infracțiunii în urma unui proces penal, că o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale cu privire la o infracțiune nu are semnificația faptului că cercetarea și eventuala constatare a respectivei infracțiuni devin posibile în cazul unei cereri de revizuire introduse la instanța civilă.
Nu pot fi primite aceste argumente, care, practic, echivalează cu o denegare de dreptate, plus că textul pe care și-a întemeiat revizuirea este interpretat extensiv, contrar conținutului său explicit.
Este clar că a intervenit un impediment care împiedică pornirea procesului penal sau pronunțarea unei hotărâri de condamnare, ceea ce nu este de natură, însă, să justifice concluzia că cererea de revizuire ar fi inadmisibilă, deoarece altfel ar însemna că erorile judiciare, a căror înlăturare se urmărește prin acest text al art. 322 pct. 4 C.pr.civ., să rămână în ființă.
Prin actele procurorului de care se prevalează s-a constatat că lipsește vinovăția expertului, care, însă, a săvârșit latura obiectivă a infracțiunii de mărturie mincinoasă, încât instanța de fond avea îndatorirea să verifice, în cadrul cererii de revizuire, pe cale incidentală, dacă expertul a denaturat sau nu adevărul prin raportul de expertiză întocmit în cauză, conform art. 322 pct. 4 C.pr.civ.
Prin urmare, stabilirea faptului dacă este sau nu real conținutul raportului de expertiză urma a fi făcută pe cale incidentală, cererea de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 4 C.pr.civ. fiind perfect admisibilă.
Astfel, a fost chemat în judecată de numita H. I. în Dosar nr._ al Judecătoriei Suceava pentru revendicarea unei suprafețe de 500 mp teren intravilan Tișăuți, Ipotești, învecinată cu drumuri și restul proprietății lui A. Gh. V. și pentru ridicarea construcției fierărie amplasată pe acest teren.
Prin S.C. nr. 3605/05.07.2010 (Dosar nr._ ) a Judecătoriei Suceava, modificată în parte prin D.C. nr. 396/08.03.2011 a Tribunalului Suceava, el, C. M.-F., a fost obligat să predea către H. I. suprafața de 500 mp teren identică cu .. 70 din CF 331 a . în planul de situație-anexă la raportul de expertiză S. E. și să ridice pe cheltuiala lui construcția edificată pe terenul lui H. I., de 190 mp, identic cu o parte din .. 70 înscrisă în CF 331 a .>
În motivarea hotărârii se reține că respectiva construcție a fost edificată de el în baza Autorizației nr. 21/1991, pe teren închiriat de la Primăria comunei Ipotești, în suprafață de 16 mp; că prin contractul de închiriere 12/25.06.1994, Primăria comunei Ipotești i-a închiriat, pe termen de un an, suprafața de 96 mp teren aferent construcției, dată la care nu ar fi avut calitatea de proprietar al terenului închiriat, pentru că prin S.C. nr. 373/1992 a Judecătoriei Suceava fusese admisă acțiunea în revendicare promovată de antecesorul lui H. I., A. V. și de ceilalți moștenitori ai def. A. G., iar Primăria comunei Ipotești a fost obligată să le predea acestora în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 500 mp teren identică cu .. 70 din CF 331 a . cu construcția casă veche existentă pe acest teren; că din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că ocupă din terenul lui H. I. 190 mp pe care se află construcția fierărie, iar amplasarea construcției împiedică accesul de la drumul comunal la restul terenului de 500 mp proprietatea lui H. I., aceasta fiind în imposibilitatea de a exercita posesia asupra parcelei de clădire 70; că imobilul cu destinația de atelier de fierărie este amplasat pe un teren închiriat de la Primăria comunei Ipotești, care-i conferă un simplu drept de folosință, încât, fiind un simplu detentor precar al terenului pe care a edificat construcția în litigiu, nu a putut avea convingerea că terenul îi aparține în baza unui act translativ de proprietate, astfel încât este exclusă calificarea lui ca fiind un constructor de bună - credință.
Construcția în litigiu, într-adevăr, a fost edificată de el în baza Autorizației pentru executare lucrări nr. 21/26.07.1991, eliberată de Primarul . închiriat de la Consiliul local al . care susține că nu face parte din suprafața de teren proprietatea lui H. I..
În dosarul de fond numitul S. E. a efectuat un raport de expertiză topo în care identifică terenul de 500 mp - p.c. 70 din CF 331 a . configurației evidențiate în planșele anexă la raport, arătând că: amplasamentul se învecinează la Nord cu proprietatea lui A. V., la E cu drum de acces, la S cu teren al comunei Ipotești și drum comunal, iar la V cu râpa unui pârâu; posesia asupra terenului o exercită Primăria comunei Ipotești prin C. F.; pe acest teren este edificată o construcție pentru care nu s-a prezentat autorizație; el ocupând cu respectiva clădire 190 mp din terenul lui H. I..
Ulterior, expertul S. E. întocmește un supliment în care reiterează concluziile anterior expuse, în sensul că din suprafața de 500 mp teren identic cu . din CF 331 a comunei cadastrale Tișăuți ocupă 190 mp, suprafață pe care se află construită o clădire pentru care s-a prezentat autorizație de construire din anii 1991 pentru construcția unei fierării, fără a prezenta planul de amplasament al acelei construcții autorizate și nici vreun contract de închiriere cu Primăria comunei Ipotești.
Potrivit art. 322 vechiul C.pr.civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
... 4) dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății. În cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii.
A precizat că a formulat plângere penală împotriva expertului S. E., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prev. și ped. de art. 260 al. 1, 4 vechiul C.pen., iar în temeiul art. 19 al. 1 vechiul C.pr.pen., rap. la art. 14 al. 3 lit. a vechiul C.pr.pen., s-a constituit parte civilă și a solicitat desființarea raportului de expertiză tehnică judiciară și a suplimentului la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmite de acesta în Dosar nr._ al Judecătoriei Suceava.
Potrivit art. 19 vechiul C.pr.pen., persoana vătămată care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal poate introduce la instanța civilă acțiune pentru repararea pagubei pricinuite prin infracțiune, iar potrivit arte 14 al. 3 lit. a vechiul C.pr.pen., repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile, în natură, prin desființarea totală sau parțială a unui înscris.
Prin Rezoluția nr. 3956/P/2013 din 30.01.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de expertul S. E., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 al. 1 și 4 vechiul C.pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspect subiectiv.
Prin Rezoluție se consemnează că, analizând argumentele cuprinse în propunerea organelor de cercetare penală din cadrul Poliției mun. Suceava Biroul de Investigații Criminale, s-a constatat că acestea sunt pertinente și concludente, motiv pentru care au fost însușite de procuror și nu a fost cazul de argumente suplimentare.
Din interpretarea argumentelor cuprinse în propunerea organelor de cercetare însușite de procuror prin Rezoluție rezultă că expertul, din eroare de fapt, relatează neadevărat sau a omis să relateze împrejurări esențiale, făcând acest lucru din greșeală, neacceptând sau neprevăzând urmarea faptei din superficialitate, încât din greșeală nu a evidențiat unele aspecte ce se puteau constitui în răspuns la obiectivele expertizei fixate de instanță.
În acest context, a solicitat a se verifica pe cale incidentală falsitatea raportului de expertiză și, ca urmare, să fie anulată sentința a cărei revizuire o cere, în raport de art. 322 pct. 4 teza II C.pr.civ.
Ceea ce a reclamat în sarcina expertului este identificarea eronată a amplasamentului suprafeței de 500 mp proprietatea lui H. I., fără verificarea planului vechi cadastral, respectiv planșa cadastrală nr. 3 a . în sistemul național de proiecție stereografică 1970 și a planului digital al parcelelor nr. 70 și 3012 din baza de date a OCPI și fără studierea cărților funciare ale . parcelele nr. 70 și adiacente (nr. 11, 12, 13, 14, 1024).
În raport de denaturare a situației de fapt din teren, inclusiv din punct de vedere cadastral și de prezentarea total eronată a amplasamentului celor 500 mp teren identic cu . H. I., a fost în mod evident prejudiciat, din moment ce a fost obligat să predea o suprafață de teren privitor la care H. I. nu justifică dreptul de proprietate și să ridice o construcție edificată pe teren proprietatea Comunei Ipotești și nu pe teren proprietatea lui H. I..
Astfel, la solicitarea lui s-a efectuat în dosarul de urmărire penală un raport de expertiză extrajudiciară de către d-na expert C. D., în care se arată următoarele:
Clădirea cu destinația atelier fierărie este în suprafață de 94 mp și a fost edificată în baza Autorizației 21/26.07.1991. Prin contractul de vânzarecumpărare aut. sub nr._/01.08.1994 de fostul notariat de stat județean Suceava am vândut către numitul P. C. una "fierărie executată din elemente ușoare demontabile, situată în ., jud. Suceava, dobândită prin construcție în regie proprie conform autorizației de construcție nr. 21/26.07.1991 a Primăriei comunei Ipotești".
Din suprapunerea potrivit planului-anexă 1 la expertiză a planului actual întocmit în sistemul de proiecție stereografic asupra clădirii atelier fierărie, coroborat cu planul digital din baza de date a OCPI Suceava privind parcelele 70 și 3012, peste imaginea rasterizată a planului cadastral vechi din planșa cadastrală nr. 3 a . planșa veche cadastrală scanată și orientată în sistemul de proiecție stereo grafic, preluată ca raster în programul automat de desenare), în care s-au notat cu hașuri roșii clădirea atelier fierărie și cu hașuri verzi ., de 500 mp, din CF 951 a . lui H. I., rezultă: clădirea atelier fierărie este situată parțial pe p.f. 14 pășune adiacentă Pârâului Ipotești și parțial pe p.f. 1024 drum comunal, ambele proprietatea Comunei Ipotești.
Din suprapunerea planului actual, coroborat cu planul digital din baza de date OCPI Suceava, cu planul vechi cadastral de pe planșa cad. nr. 3 Tișăuți, prezentată în Anexa 1 și Anexa 2 - detaliu al anexei 1, rezultă: clădirea CI atelier fierărie (configurată în anexe cu linie roșie) este situată parțial pe p.f. nr. 14 înscrisă în CF 242 Tișăuți în proprietatea veche a Comunei cadastrale Tișăuți (înscriere inițială de la înființarea cărților funciare în Bucovina), în prezent . .. Ipotești), din care ocupă 27 mp (colorată cu hașuri duble galbele în anexa 2 la raport) și parțial pe p.f. 1024 drum public, proprietatea Comunei Ipotești (în registrul cadastral vechi al . proprietatea Comunei Tișăuți, conform xerocopiei atașate raportului, dar din omisiune nu este specificat nr. cărții funciare), din care ocupă 67 mp (colorată cu hașuri duble bleu în anexa 2 la raport) și nu ocupă din . CF 951 a . situată la distanțele de 0,55 m N și 0,74 m V de vechea limită a parcelei 70 (conform planului de pe planșa nr. 3 Tișăuți ediția anului 1900) și la 3,69 m N și 3,84 m V de actuala limită a parcelei 70 (conform planului_/2005 integrat În baza de date a OCPI).
Separat de acestea, a fost identificată . mp, proprietatea Comunei Ipotești potrivit HCL 37/2007 - a se vedea Anexa 3 la raport, în care . delimitare cu linie albastru închis. Astfel, . integrată în baza de date a OCPI în baza planului de amplasament și delimitare și a HCL 37/2007, este limitrof pe latura sudică parcelei de clădire 70, de 500 mp, integrată anterior în baza de date (2005), proprietatea lui H. I. în baza TP 185/1993 și a actului de donație 3367/1994 (colorată cu hașuri verzi în planurile anexate raportului). . întabulată în favoarea lui H. I. în 1994 conform încheierii CF 669/1994 în baza actelor amintite (TP și contract de donație) și a planului de situație întocmit de OCOT Suceava în 1991, care reprezenta copia vechii configurații a parcelei preluată de pe planșa cadastrală nr. 3 a . cu contur violet în anexele 2 și 3 la raport). Configurația actuală a parcelei 70 (colorată cu hașuri verzi), astfel cum a fost integrată în baza de date a OCPI conform plan._/2005 este diferită de cea veche (evidențiată în contur violet).
. mp, proprietatea Comunei Ipotești, pe care este amplasat atelierul fierărie, nu se suprapune cu . mp, conform întabulării actuale; se suprapune, în schimb, cu amplasamentul și configurația veche a parcelei 70 (înscrisă inițial în CF 331 Tișăuți în favoarea lui A. G. a lui D., autorul lui H. I.) pe porțiunea ABCD, de 41 mp, colorată cu hașuri duble gri în anexa 3 la raport.
Nici prin raportare la configurația veche a parcelei 70 (evidențiată în contur violet), nici prin raportare la configurația actuală a parcelei 70 (evidențiată cu hașuri verzi), atelierul fierărie nu afectează terenul lui H. I., clădirea CI de 94 mp identificându-se cu parte din p.f. 14 (27 mp) și cu parte din p.f. 1024 (67 mp) - prin raportare la evidența cadastrală veche, respectiv cu parte din . 2007 în baza de date a OCPI - prin raportare la situația cadastrală actuală.
Așa fiind, rezultă că expertul S. E. nu a făcut verificări minimale la cadastru privitoare la terenul a cărui identificare i s-a solicitat, nu a suprapus situația rezultată din măsurători cu planul actual, coroborat cu planul digital din baza de date OCPI Suceava, respectiv cu planul vechi cadastral de pe planșa cad. nr. 3 Tișăuți, ajungând la concluzii total eronate, în sensul că ar ocupa cu construcția fierărie parte din . H. I. (190 mp), deși nici prin raportare la configurația veche a parcelei 70, nici prin raportare la configurația actuală a parcelei 70, atelierul fierărie nu afectează terenul lui H. I., clădirea CI de 94 mp identificându-se cu parte din p.f. 14 (27 mp) și cu parte din p.f. 1024 (67 mp), proprietatea Comunei Ipotești, pășune adiacentă Pârâului Ipotești și drum comunal - prin raportare la evidența cadastrală veche, respectiv cu parte din . 2007 în baza de date a OCPI, de asemenea proprietatea Comunei Ipotești potrivit HCL 37/2007 - prin raportare la situația cadastrală actuală.
Față de împrejurarea că în dosarul penal s-a confirmat implicit caracterul fals al raportului de expertiză S. E., cum ceea ce se constată prin rezoluție este că lipsește vinovăția expertului, care, însă, a săvârșit latura obiectivă a infracțiunii de mărturie mincinoasă, se impunea verificarea, în cadrul cererii de revizuire, pe cale incidentală, a corectitudinii concluziilor raportului de expertiză, având în vedere faptul că expertul S. E. a denaturat adevărul prin raportul de expertiză întocmit.
Așa fiind, cum erorile judiciare constatate prin expertizele administrate nu pot rămâne în ființă, cum în dosarul penal s-a constatat că expertul S. E. a săvârșit latura obiectivă a infracțiunii de mărturie mincinoasă, cum instanța de fond învestită cu cererea de revizuire avea obligația de a verifica, pe cale incidentală, dacă expertul a denaturat adevărul prin raportul de expertiză întocmit și cum greșit s-a respins ca inadmisibilă în principiu cererea sa, a solicitatt admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În drept, a invocat disp. art. 312 al. 5 rap. la art. 304 pct. 7 și 9 V.C.pr.civ., art. 274 vechiul C.pr.civ.
Mijloace probatorii: înscrisurile din dosarul de fond.
În temeiul art. 242 al. 2 vechiul C.pr.civ., a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
Analizând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și a lucrărilor dosarului și a considerentelor hotărârii atacate, tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3605 din data de 5 iulie 2010 a Judecătoriei Suceava( dosar nr._ ), s-a admis acțiunea în revendicare imobiliară promovată de reclamanta H. I. și s-a dispus obligarea pârâților să predea reclamantei în deplină proprietate, suprafața de 500 mp teren identică cu . 331 a comunei cadastrale Tișăuți identificată în planul de situație la raportul de expertiză întocmit de expertul S. E. și s-a dispus obligarea pârâtului C. M. F. să ridice pe cheltuiala sa, construcția edificată pe terenul reclamantei de 190 mp teren identică cu o parte din .. 70 înscrisă în CF 331 a comunei cadastrale Tișăuți.
În argumentarea soluției sale, Judecătoria Suceava a reținut că din raportul de expertiză întocmit de S. E. reiese că pârâții ocupă din terenul proprietatea reclamantei suprafața de 190 mp pe care se află construcția edificată de pârâtul C. M. F. iar amplasarea construcției cu destinația de fierărie împiedică accesul de la drumul comunal la restul terenului de 500 mp proprietatea acesteia, fiind în imposibilitate de a exercita posesia asupra parcelei de clădire nr. 70.
Prin Decizia nr. 396 din data de 8 martie 2011 a Tribunalului Suceava s-a admis recursul pârâtei ., s-a modificat în parte hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii în revendicare imobiliară față de această pârâtă și s-a respins recursul declarat de pârâtul C. M., ca nefondat.
După cum rezultă din dispozițiile art. 322 pct. 4 Cod pr. civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză iar Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 66/2008, a constatat că dispozițiile art. I pct. 55 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, prin care s-a eliminat din cuprinsul art. 322 pct. 4 din codul de procedură civilă textul în conformitate cu care "[...] În cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenței sau inexistenței infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel învinuit de săvârșirea infracțiunii", sunt neconstituționale.
Prin Rezoluția nr. 3956/P/2013 din data de 30 ianuarie 2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de expertul S. E. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 al. 1 și 2 Cod penal în temeiul art. 228 al. 6 Cod pr. penală raportat la dispozițiile art. 10 lit.,,d” Cod pr. penală pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni.
În argumentarea soluției sale, P. de pe lângă Judecătoria Suceava și-a însușit argumentele cuprinse în referatul întocmit de organele de cercetare penală sub nr. 3956/P/ 2013 din data de 2 decembrie 2013 în care se arată că expertul tehnic judiciar S. E. a fost desemnat de către instanța de judecată, aleatoriu, din lista pusă la dispoziție de către Biroul local de expertize din cadrul Tribunalului Suceava. Totodată, părțile aveau posibilitatea de a solicita instanței să admită ca la efectuarea lucrărilor să asiste și un expert parte, drept de care persoana vătămată nu s-a prevalat nici la data dispunerii expertizei și nici ulterior, la data dispunerii suplimentului la raportul de expertiză. De asemenea, s-a reținut că expertul a solicitat părților, inclusiv persoanei vătămate, să depună la dosarul cauzei toate înscrisurile pe care le deține și care fac dovada drepturilor pe care le exercită asupra suprafeței de teren în litigiu, acestea fiind depuse de către C. M. F. după întocmirea raportului de expertiză tehnică judiciară.
S-a mai reținut în referatul cu propunere de a nu se începe urmărirea penală că soția persoanei vătămate, C. M. a declarat că la dosarul nr._, după depunerea raportului de expertiză tehnică judiciară de către expertul tehnic judiciar S. E., au fost depuse autorizația pentru executarea de lucrări nr. 21 din data de 26 iulie 1991, fișa suprafețelor primite în proprietate nr. 185( autor A. V.), extras din planul cadastral pe ortofotoplan cu privire la . cartea funciată nr. 951 al comunei cadastrale Tișăuți și plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate situat în intravilanul satului Tișăuți iar ulterior, la cererea soției revizuentului, s-a întocmit o expertiză extrajudiciară de către expertul C. D. pentu care s-a achiziționat de la OCPI Suceava, format digital, planul vechi cadastral, respectiv planșa cadastrală nr. 3 a comunei cadastrale Tișăuți, orientată în sistemul național de proiecție stereografică 1970 și s-au studiat cărțile funciare ale comunei cadastrale Tișăuți privind parcelele nr. 70 și adiacente.
În referatul cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale s-a reținut că expertul S. E. nu a urmărit ca prin raportul și suplimentul la raportul de expertiză întocmite evidențierea eronată, necorespunzătoare a realității astfel încât să producă un act de injustiție, astfel că în cauză nu sunt întrunite elementele conținutului constitutiv al infracțiunii de mărturie mincinoasă sub aspectul laturii subiective, respectiv intenția, astfel că s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva expertului în temeiul art. 10 al. 1 lit. ,,d” Cod pr. penală.
După cum rezultă din dispozițiile art. 326 al. 3 Cod pr. civilă, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază iar instanța de fond trebuia să verifice incidența motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 4 Cod pr. civilă.
Astfel, pentru a se constata incidența acestui motiv de revizuire, trebuie să se fi reținut săvârșirea unei infracțiuni de către un expert care a participat la judecată iar infracțiunea săvărșită să fi fost privitoare la pricină, în sensul că a determinat darea unei anumite soluții.
În cauza de față nu există o hotărâre de condamnare a expertului pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută și pedepsită de art. 260 al. 1 și 4 Cod penal, motivat de faptul că s-a dispus neînceperea urmăririi penale a expertului pe motiv că fapta săvârșită nu întrunește elementele constitutive a unei infracțiuni, sub aspectul laturii subiective, respectiv intenția.
În jurisprudența consacrată în aplicarea acestui text de lege s-a arătat că instanța civilă sesizată cu cererea de revizuire poate cerceta falsul invocat pe cale incidentală numai atunci când acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare sau nu mai poate fi exercitată. Pentru aceasta, partea interesată trebuie să facă dovada că a intervenit un impediment legal la punerea în mișcare sau în exercitarea acțiunii penale, constatat de către organele penale.
După cum a reținut în mod corect prima instanță, revizuentul nu a probat existența unui impediment legal la punerea în mișcare sau la exercitarea acțiunii penale constatat de către organele penale, în condițiile în care nu a contestat soluția de neîncepere a urmăririi penale prin intermediul plângerii împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale prevăzută de art. 2781 Cod pr. penală.
Contrar susținerilor din cererea de recurs, simplul fapt că prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută și pedepsită de art. 260 al. 1 și 2 Cod penal sub aspectul laturii subiective, respectiv intenția, nu constituie un impediment care împiedică pornirea procesului penal sau pronunțarea unei hotărâri de condamnare și să permită cercetarea falsului pe cale incidentală de către instanța civilă iar în rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nu se reține că expertul a săvârșit latura obiectivă a săvârșirii de mărturie mincinoasă, astfel că nu era admisibilă cererea de cercetare a infracțiunii de mărturie mincinoasă pe cale incidentală și, în consecință, nu era admisibilă nici cererea de revizuire, după cum a reținut corect prima instanță, dată fiind existența acestui fine de inadmisibilitate al cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 4 Cod pr. civilă.
Cum criticile de nelegalitate formulate cu privire la acest aspect sunt neîntemeiate, în temeiul art. 320 al. 1 Cod pr. civilă coroborat cu dispozițiile art. 328 al. 1 Cod pr. civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Văzând că recurentul a căzut în pretenții și reținând culpa procesuală a acestuia prin promovarea unei căi de atac care s-a dovedit a fi nefondată, în temeiul art. 274 Cod pr. civilă coroborat cu dispozițiile art. 316 prin raportare la dispozițiile art. 298 Cod pr. civilă, tribunalul va obliga recurentul-revizuent să plătească intimatei H. I. suma de 300 lei cheltuieli de judecată din recurs reprezentând contravaloarea onorariului de avocat, după cum rezultă din chitanța de la f. 20-ds. recurs.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de revizuentul C. M. F., domiciliat în comuna Ipotești, ., împotriva sentinței civile nr. 2729 din data de 13 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava (dosar nr._ ), intimați fiind H. I., domiciliată în municipiul Suceava, ..8, jud. Suceava, ., jud.Suceava, și S. E., domiciliat în comuna Șcheia, ., jud. Suceava, ca nefondat.
Obligă recurentul revizuent să plătească intimatei H. I. suma de 300 lei cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 decembrie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. E. L. S. A. C. L. R. M.
Red.V.E.L.
Jud.Cosovăț A.
Tehnored.R.M.
2 ex.11.12.2014
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... | Pretenţii. Decizia nr. 23/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
