Partaj judiciar. Decizia nr. 1699/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1699/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 4744/314/2010
Dosar nr._ - partaj judiciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1699
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11 DECEMBRIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
JUDECĂTOR: F. L.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul G. I., domiciliat în . împotriva sentinței civile nr.2782 din data de 17 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimații pârâți O. A., C. V., P. I., G. M., D. N., B. D., D. G., S. N., S. I., S. G., G. N., G. C. și S. A., cu toții din . și intimații reclamanți C. A., C. N. și C. C., cu toții domiciliați în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul pârât și avocat D. C. pentru intimatul reclamant Crainiciuic C., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul pârât G. I. depune la dosar chitanța . nr.905 din data de 24.11.2014 în cuantum de 10.00 lei și chitanța . nr.905 din data de 24.11.2014 în cuantum de 0,50 lei aferente recursului promovat în cauză (filele 59,60).
Instanța ia act de achitarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente recursului promovat în cauză, constată recursul legal timbrat și dispune anularea acestora.
Avocat D. C. depune la dosar împuternicirea avocațială prin care face dovada asigurării asistenței juridice în instanță a intimatului reclamant C. C. (fila 61).
Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei pe fond.
Recurentul pârât G. I. solicită admiterea recursului precizând că nu este de acord ca averea care i se cuvine de drept să îi fie dată lui C. Artemizia în condițiile în care el este unicul moștenitor legal după autoarea sa C. Sevastița.
Mai arată că este real faptul că în anul 1932 C. Sevastița (în prezent decedată) ar fi fost înfiată cu efecte restrânse de către P. I. însă acest fapt nu ar fi născut relații de rudenie între C. Sevastița și rudele lui P. I..
Apreciază că se impune admiterea recursului, casarea sentinței civile pronunțate de instanța de fond și a se constatat că el este moștenitor rezervatar cu defuncta C. Sevastița ca efect al înfierii cu efecte restrânse de către P. I..
Avocat D. C. pentru intimatul reclamant C. C. solicită respingerea recursului ca nefondat precizând că prin sentința civilă nr. 4181 din data de 9 iulie 2013 rămasă definitivă și irevocabilă, s-a statuat gradul de rudenie al recurentului cu C. Sevastița, reținându-se un grad VI de rudenie.
Este real faptul că dosarul se află de mai bine de 9 ani pe rolul instanțelor judecătorești, fiind de reținut că prima hotărâre dată în cauză a fost din punctul său de vedere bine dată, pentru ca în rejudecare să se arate cine vine la moștenire și că moștenitorii sunt cei care au fost indicați de la bun început.
Apreciind că recursul este nefondat, solicită respingerea acestuia, cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depuse la fila 62 dosar.
Declarând dezbaterile închise,
TRIBUNALUL:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
P. cererea adresată Judecătoriei Suceava și înregistrată sub nr._ din data de 22 mai 2007, reclamanta C. A. i-a chemat în judecată pentru partaj succesoral pe pârâții O. A., C. V., P. I., G. M., D. N., B. D., D. G., S. N., S. I., S. G. și G. N.. Reclamanta a solicitat să se constate că este unica moștenitoare a defunctului C. D. I., decedat la data de 26 ianuarie 1981 în ., în baza testamentului autentificat sub nr. 1473 din data de 6 aprilie 1979 și a certificatului de moștenitor nr.331/1981, ambele eliberate de notariatul de Stat Județean Suceava și că masa succesorală se compune din suprafața totală de 6 ha și 1500 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. 1183/1997. Reclamanta a solicitat să se constate că starea de indiviziune dintre ea și pârâți este artificială, pârâții nefiind succesori ai defunctului C. D. I., să se dispună lichidarea stării de indiviziune reținută în titlul de proprietate nr. 1183/1997, să se constate caducitatea titlului de proprietate sub acest aspect și să îi fie atribuită reclamantei întreaga suprafață de 6,15 ha teren amplasat pe raza satului Stroiești, ., fără ca reclamanta să fie obligată la plata sultei și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta arată că este nepoata de soră a defunctului C. D. I. iar mama reclamantei, C. Glicheria, decedată în anul 1961, a fost sora defunctului. Defunctul C. D. I. a avut de asemenea un frate, decedat și acesta în anul 1985. Acesta din urmă a avut doi copii: pârâtul C. V. și defuncta C. M., căsătorită S., decedată în anul 2007. După defuncta S. M. au rămas în calitate de moștenitori legali pârâtul S. N. în calitate de soț supraviețuitor și pârâții S. I. și S. G.. Defunctul C. I. nu a avut copii dar a avut o soție anterior decedată în anul 1964, pe care a moștenit-o în calitate de soț supraviețuitor și anume defuncta Cortuț Sevastița. Defuncta C. Sevastița a avut la rândul ei doi frați P. I., decedat în anul 1978 și P. A., decedată și ea în anul 1960. Defuncta P. A. este mama pârâtei G. M..
La rândul său, defunctul P. I., fratele defunctei C. Sevastița a avut patru copii și anume: pârâta O. A., pârâtul P. I. și defuncta gemeniuc D. ( decedată în anul 2006), care este mama pârâtei G. N. și, în sfârșit, D. Z., decedată în anul 1997, mama pârâților D. N., B. D. și D. G..
Reclamanta subliniază faptul că pârâții sunt moștenitori colaterali și nefiind în clasele moștenitorilor rezervatari, nu pot culege nimic din succesiunea defunctului C. I. deoarece reclamanta are calitatea de legatar universal. În baza acestui fapt, pârâții, chiar dacă ei sau antecesorii lor sunt trecuți pe titlul de proprietate al defunctului C. I., neavând calitatea de moștenitori ai acestuia, nu pot primi nimic din averea succesorală a defunctului C. D. I.. De aceea, consideră reclamanta că titlul de proprietate este caduc în ceea ce privește starea de indiviziune existentă între părți.
În drept, reclamanta a indicat dispozițiile art. 728 cod civil și a art. 274 Cod procedură civilă.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar, în copie, următoarele documente: Titlu de proprietate nr. 1183/1997, arbore genealogic după defunctul C. I., testament autentic nr. 1473/1979 și Certificat de moștenitor nr. 331/1981 (filele 5-9).
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 19 lei (fila 3).
La termenul de judecată din data de 29.06.2007, mandatarul reclamantei, C. C., a arătat că pârâta se numește B. D. și nu B. D. cum din eroare a fost trecută în cererea de chemare în judecată.
La același termen de judecată, reclamanta prin apărător a arătat că moștenitorii după D. Z. sunt: D. N., B. D. și D. G., moștenitorii după S. M. sunt: S. N., S. I. și S. G. iar după G. D. este moștenitor unic G. N..
Legal citați, pârâții O. A., P. I., G. M., S. N., B. D., D. G., S. G. și G. N. au depus întâmpinare (f. 70) prin care arată că defunctul C. I. a decedat la data de 26 ianuarie 1981 iar prin testamentul autentificat sub nr. 1473 din data de 6 aprilie 1971, defunctul C. I. a instituit-o legatară universală pe reclamantă. Bunurile lăsate reclamantei prin testament sunt evidențiate în certificatul de moștenitor eliberat după defunct sub nr. 331/1981. Celelalte bunuri care au intrat în patrimoniul defunctului după data morții acestuia ( 26 ianuarie 1981) nu au mai fost testate reclamantei, astfel încât reclamanta în calitate de nepoată de la sora defunctului, C. Glicheria, decedată în anul 1961, vine la moștenire în contradictoriu cu pârâții C. V., S. N., S. I. și S. G., care sunt descendenții defunctului C. I., fratele defunctului C. D. I..
În ceea ce privește ceilalți moștenitori trecuți în titlul de proprietate, aceștia sunt moștenitori după defuncta C. Sevastița, decedată în anul 1964, soția defunctului C. I.. Acesta este și motivul pentru care pârâții au fost trecuți în titlul de proprietate eliberat după defunctul C. I.. Pârâții arată că suprafețele de teren de 0,26 ha situată la locul numit „Sărături”, 0,26 ha la Sărături Movila M., 0,25 ha Eleșteu, 1 ha situată la locul numit Ciritei Barabula, 0,10 ha situată la locul numit „ Balta Cașului”, suprafața de 0,28 ha situată la locul numit „ Criteni” și suprafața de 0,50 ha situată la locul numit „ Criteni”, înscrise în titlul de proprietate nr. 1183/1997 au aparținut defunctei C. Sevastița. Suprafața de 0,52 ha teren situată la locul numit „ Jauca” și 1 ha situată la locul numit Șopru” au calitatea de bun comun al celor doi soți defuncți iar suprafața de 0,58 ha situată la locul numit „ Cimitir”, 0,30 ha situată la locul numit „ C.” și 0,22 ha situată la locul numit „ C.” au fost bunuri propriii ale defunctului C. D. I..
În această situație, pârâta S. M. (în calitate de nepoată de soră a defunctei C. Sevastia după mama sa defuncta P. A. decedată în anul 1960) și pârâții O. A., P. I., G. N., D. N., B. D. D. G., în calitate de nepoți și strănepoți după P. I., fratele lui C. Sevastița au formulat cerere reconvențională (f.70) prin care au solicitat partajul bunurilor ce alcătuiesc masa succesorală după defuncta C. Sevastia, decedată în anul 1964, în cote de ½ pentru soțul supraviețuitor C. I., decedat la data de 26 ianuarie 1961 și de ½ pentru pârâții-reclamanți, în calitate de moștenitori colaterali după P. D. și P. A., decedată în anul 1960, frate și noră a defunctei C. Sevastia.
La termenul de judecată din data de 18.03.2008, reclamanta prin apărător a arătat că nu solicită anularea titlului de proprietate și nici constatarea caducității acestuia, ci solicită lichidarea stării de indiviziune.
La termenul din 06.10.2009, reclamanta prin apărător a precizat că nu renunță la capătul de cerere privind caducitatea titlului de proprietate nr. 1183/1997, precizând că nu a solicitat anularea acestui titlu de proprietate.
În data de 24 noiembrie 2009, instanța a respins excepția lipsei de interes a reclamant – pârâtei în promovarea acțiunii, invocată din oficiu de către instanță la termenul de judecată din data de 1 februarie 2009, considerând că reclamant – pârâta a justificat interes în promovarea acțiunii având în vedere că aceasta este trecută pe titlul de proprietate atacat și este normal să aibă interes în promovarea acțiunii în ieșire din indiviziune.
La același termen de judecată, instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității capătului de cerere privind caducitatea titlului de proprietate nr. 1183/1997.
P. sentința civilă nr. 5094 pronunțată la data de 2 decembrie 2009 de Judecătoria Suceava, în dosar nr._, s-a admis excepția de inadmisibilitate a capătului de cerere privind caducitatea titlului de proprietate nr. 1183 din data de 12 septembrie 1997, invocată din oficiu și s-a respins capătul de cerere privind caducitatea titlului de proprietate nr. 1183 din data de 12 septembrie 1997 emis de Comisia Județeană Suceava pe numele defunctului C. D. I., ca inadmisibil.
P. aceeași hotărâre, s-a admis acțiunea în parte, s-a constatat că la data de 26 ianuarie 1981 s-a deschis succesiunea după defunctul C. I. care a avut ultimul domiciliu în .. Masa succesorală rămasă după defunctul C. I. este alcătuită din suprafața de_ mp teren situată pe teritoriul satului Stroiești, . și înscrisă în titlul de proprietate nr. 1183 din data de 12 septembrie 1997 emis de Comisia Județeană Suceava pe numele defunctului C. D. I..
De asemenea, s-a constatat că reclamanta-pârâtă C. A. este unica moștenitoare a defunctului C. I., decedat la data de 26 ianuarie 1981 în calitate de legatară universală conform testamentului autentificat sub nr. 1473 din data de 6 aprilie 1979 la fostul Notariat de Stat Județean Suceava și a certificatului de moștenitor nr. 331/981 din data de 23 martie 1981 eliberat de fostul Notariat de Stat Județean Suceava, s-a constatat că pârâții nu au calitatea de moștenitori după defunctul C. I., nici legali, nici testamentari. Totodată, prin aceeași sentință, s-a lichidat starea de indiviziune existentă între părți și atribuite în totalitate reclamantei-pârâte C. A. bunurile ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după defunctul C. I. și anume suprafața de_ mp teren situată pe teritoriul satului Stroiești, . înscrisă în titlul de proprietate nr. 1183 din data de 12 septembrie 1997 emis de Comisia Județeană Suceava pe numele defunctului C. D. I. și s-a respins cererea reconvențională ca nefondată, dispunându-se obligarea fiecăruia dintre pârâți să achite reclamantei - pârâte suma de 35, 72 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
P. Decizia nr. 660 pronunțată la data de 28 aprilie 2010 de Tribunalul Suceava – Secția civilă în dosarul nr._, s-a admis recursul formulat de pârâții O. A., C. V., P. I., G. M., D. N., B. D., D. G., S. N., S. I., S. G. și G. N., împotriva sentinței civile nr. 5094 din 02 decembrie 2009 pronunțată de Judecătoria Suceava, în dosarul nr._, reclamantă intimată fiind C. A. – decedată și continuat de moștenitorii C. C. și C. N., fiind casată sentința civilă nr. 5094 din 02.12.2009 a Judecătoriei Suceava și trimisă cauza spre rejudecare primei instanțe.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a reținut următoarele:
Pe parcursul soluționării litigiului și prin cererea reconvențională depusă la fila 70 dosar fond, pârâții recurenți au arătat și susținut constant, că din terenurile evidențiate pe titlul de proprietate nr.1183/1997 eliberat după C. I., suprafețele de 0,26 ha Sărături, 0,26 ha Sărături M. M., 0,25 ha Eleșteu, 1 ha Ciritei B., 0,10 ha Balta Cașului, 0,28 ha Criteni și 0,50 ha Criteni au constituit proprietatea exclusivă a autoarei C. Sevastia, iar suprafețele de 0,52 ha Jauca, 1 ha Șopru au calitate de bun comun a celor 2 soți, în timp ce numai restul parcelelor de teren din titlu au fost proprietatea defunctului C. D.I..
Cum aceste susțineri nu au fost infirmate de reclamantă, cum din copia registrului agricol depus la fila 113 dosar fond rezultă că și autoarea recurenților a figurat evidențiată alături de soțul ei în registrul agricol al comunei Stroiești din perioada 1959-1962, fiind de notorietate că după apariția legii fondului funciar, titlurile de proprietate s-au eliberat numai pe numele capului gospodăriei, respectiv al soțului, cum din extrasele de carte funciară depuse la filele 5-15 dosar în recurs defuncta C. Sevastia apare înscrisă, în cartea funciară cu numai suprafața de teren, se constată, că judecătoria în mod greșit a procedat la respingerea cererii reconvenționale, și nu a administrat un vast probatoriu pentru clarificarea situației juridice a fiecărei parcele de teren reconstituită în titlul de proprietate nr.1183/1997 supus partajului, în sensul de a stabili dacă are calitate de bun propriu al defunctei C. Sevastia, al defunctului C. I. sau calitate de bun comun al celor doi soți.
Cum prin neclarificarea acestor aspecte, fondul cauzei nu a fost practic cercetat, tribunalul reținând incidența prevederilor art.312 pct.5 Cod procedură civilă a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 12.05.2010, sub nr. de dosar_ .
La termenul de judecată din data de 23.09.2010, reclamantul C. C. prin apărător, a arătat că reclamanta C. Artemizia a decedat și că au fost introduși în cauză, încă din faza judecării recursului, moștenitorii acesteia, C. C. și C. N..
Față de precizările formulate de reclamantul C. C. prin apărător, instanța a rectificat conceptul de citare în sensul că au calitatea de reclamanți, moștenitorii reclamantei C. Artemizia, numiții C. C. și C. N..
P. încheierea de ședință pronunțată la data de 21.10.2010, în temeiul art. 244 al. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, s-a suspendat judecarea cauzei având ca obiect „partaj judiciar” privind pe reclamanții C. C. și C. N. și pe pârâții O. A., C. V., P. I., G. M., D. N., B. D., D. G., S. N., S. I., S. G. și G. N., până la soluționarea irevocabilă a acțiunii având ca obiect „fond funciar” înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ .
La termenul de judecată din data de 22.05.2014, instanța a constatat că petenta C. A., reclamanta inițială este decedată, acțiunea fiind continuată de moștenitorii săi C. N. și C. C., astfel cum rezultă din dosarul instanței de recurs nr._ . De asemenea, a arătat că din sentința civilă nr.4181/2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, rezultă că pârâta G. M. a decedat, moștenitorii acesteia fiind numiții G. I., G. C. și S. A..
La același termen, interpelat fiind, numitul G. I., prezent în instanță, a arătat că pârâta G. M. a decedat în luna ianuarie a anului 2012, iar moștenitorii acesteia sunt el – G. I., G. C. și S. A..
Reclamantul C. C. prin apărător, a confirmat faptul că pârâta G. M. a decedat, solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâți, a moștenitorilor acesteia, respectiv numiții G. I., G. C. și S. A..
La același termen de judecată, instanța a rectificat citativul în sensul scoaterii din cauză a reclamantei C. A., având în vedere decesul acesteia, acțiunea fiind continuată de moștenitorii săi C. N. și C. C.. De asemenea, a luat act de faptul că, pârâta G. M. a decedat în luna ianuarie a anului 2012, moștenitorii acesteia fiind numiții G. I., G. C. și S. A..
Instanța a introdus în cauză în calitate de pârâți, pe numiții G. I., G. C. și S. A. și a rectificat citativul în acest sens.
La termenul de judecată din data de 12.06.2014, pârâții G. I., G. C. și S. A., au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată (filele 119- 122).
În dovedire, pârâții au depus la dosar, înscrisuri (filele 123-158).
Instanța a încuviințat și a administrat în baza art. 167 alin. 1 C.p.c., la solicitarea părților, proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar la solicitarea secund reclamantului, s-a atașat dosarul nr._ al Tribunalului Suceava – Secția civilă.
P. sentința civilă nr. 2782 din data de 17 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ , s-a admis acțiunea precizată având ca obiect „partaj judiciar”, formulată de reclamanții C. N. și C. C. ambii domiciliați în ., în contradictoriu cu pârâții O. A., C. V., P. I. toți domiciliați în ., G. M. - decedată, D. N., B. D., D. G., S. N., S. I., S. G., G. N., G. I., G. C. și S. A. toți domiciliați în ..
S-a constatat că la data de 26 ianuarie 1981 s-a deschis succesiunea după defunctul C. I. care a avut ultimul domiciliu în ..
Masa succesorală rămasă după defunctul C. I. este alcătuită din suprafața de_ mp teren situată pe teritoriul satului Stroiești, . și înscrisă în titlul de proprietate nr. 1183 din data de 12 septembrie 1997 emis de Comisia Județeană Suceava pe numele defunctului C. D. I..
S-a constatat că reclamanții-pârâți C. C. și C. N. (ca moștenitori legali ai defunctei C. A.) sunt unicii moștenitori ai defunctului C. I., decedat la data de 26 ianuarie 1981 conform testamentului autentificat sub nr. 1473 din data de 6 aprilie 1979 la fostul Notariat de Stat Județean Suceava și a certificatului de moștenitor nr. 331/981 din data de 23 martie 1981 eliberat de fostul Notariat de Stat Județean Suceava.
S-a constatat că pârâții nu au calitatea de moștenitori după defunctul C. I., nici legali, nici testamentari.
S-a lichidat starea de indiviziune existentă între părți și atribuie în totalitate reclamanților-pârâți C. C. și C. N. bunurile ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după defunctul C. I. și anume suprafața de_ mp teren situată pe teritoriul satului Stroiești, . înscrisă în titlul de proprietate nr. 1183 din data de 12 septembrie 1997 emis de Comisia Județeană Suceava pe numele defunctului C. D. I..
S-a respins cererea reconvențională ca nefondată.
Obligă pârâții O. A., C. V., P. I., D. N., B. D., D. G., S. N., S. I., S. G. și G. N. să achite fiecare către reclamanți suma de 35,72 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pârâții G. I., G. C. și S. A. au fost obligați să achite în indiviziune către reclamanții-pârâți suma de 35, 72 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarele:
Cu titlu prealabil, instanța reține că prin Decizia nr. 660 pronunțată la data de 28 aprilie 2010 de Tribunalul Suceava – Secția civilă în dosarul nr._ , s-a admis recursul formulat de pârâți împotriva sentinței civile nr. 5094 din 02 decembrie 2009 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ și s-a trimis cauza pentru rejudecare în special pentru clarificarea situației juridice a fiecărei parcele de teren reconstituită în titlul de proprietate nr.1183/1997 supus partajului, în sensul de a stabili dacă are calitate de bun propriu al defunctei C. Sevastia, al defunctului C. I. sau calitate de bun comun al celor doi soți.
Instanța de fond a reținut că aceste aspecte au fost dezlegate, cu autoritate de lucru judecat între părți, prin sentința civilă nr.4181/09.07.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.858/08.04.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava – secția civilă în același dosar.
Astfel, prin hotărârea judecătorească anterior menționată s-a reținut că prin titlul de proprietate nr. 1183 din 12.09.1997 (f.5 ds nr._ ) li s-a reconstituit numiților C. A., O. A., C. V., P. I., D. Z., S. M., G. D., G. M., în calitate de moștenitori ai defunctului C. I., dreptul de proprietate pentru suprafața de 6,15 ha, teren situat pe teritoriul satului Stroiești, ..
P. testamentul autentificat sub nr.1473 din data de 06.04.1979 la Fostul Notariat de Stat Județean Suceava(f.8 ds nr._ ), defunctul C. I. a instituit-o legatară universală asupra averii sale pe nepoata sa de soră, C. A., aceasta fiind trecută ca unică moștenitoare a defunctului C. I., în calitate de legatară universală, în certificatul de moștenitor nr.331 din data de 23.03.1981, eliberat de fostul Notariat de Stat Județean Suceava(f.9 ds nr._ ).
În același dosar s-a mai constatat că la baza emiterii T.P. nr. 1183/1997, astfel cum a învederat Comisia Comunală de fond funciar Stroiești prin adresa nr. 1952 din 07.04.2010 (fila 36 dosar nr._ ) au stat mențiunile din Registrul Agricol din perioada 1959 -1962 pe numele lui C. D. I., căsătorit cu C. Sevastița (fila 37 dosar nr._ ). Raportat la înscrisurile de la filele 98 -99 dosar nr._, instanța a constatat că numita C. Sevastia s-a născut pe data de 24.12.1908, era fiica lui P. D. (nefiind cunoscut tatăl acesteia) și a decedat în anul 1965.
Având în vedere aceste elemente de identificare, arborele genealogic depus de apărătoarea reclamanților din acel dosar (la filele 34 și 72 dosar nr._ ) și actele de stare civilă depuse de reclamanți (filele 35-41, 73, 75-79 ds.nr._ ), instanța a constatat că reclamanții din acel dosar(pârâți în cauza de față)sunt rude de gradul 6 (P. I. și O. A.) și gradul 7 (ceilalți reclamanți), din grupa colateralilor, cu numita C. Sevastia.
S-a mai reținut că potrivit art.8 din Legea nr. 18/1991, dacă fostul proprietar al terenului nu este în viață pentru a solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, beneficiază de prevederile legii fondului funciar moștenitorii lui, în condițiile legii civile. Având în vedere că reprezentarea este admisă numai în privința descendenților copiilor defunctului și în privința descendenților din frați și surori (conform art. 665 și art. 666 Cod civil 1864), chiar dacă reclamanții din acel dosar rude de gradul 7 ar dobândi bunurile prin retransmitere de la ascendenții lor, G. M., D. Z. și G. D., rude de gradul 6, instanța a constatat că aceștia nu fac parte din grupa colateralilor privilegiați sau ordinari în gradul prevăzut de lege – până la gradul 4 inclusiv, conform art. 676 Cod civil 1864, după cum a fost modificat prin art. 4 al Legii asupra impozitului progresiv pe succesiuni și art. 6 din Legea nr. 319/1944, astfel încât să vină la moștenirea numitei C. Sevastia.
Reclamanții din acel dosar fiind rude din grupa colateralilor, de grad mai mare decât cel prevăzut de lege, nu au vocație succesorală în ce privește moștenirea după defuncta C. Sevastia și, prin urmare, raportat la dispozițiile art. 8 din Legea nr. 18/1991 nu sunt îndrituiți să solicite reconstituirea dreptului de proprietate după aceasta.
O cerință esențială pentru emiterea unui titlu de proprietate este, conform art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, formularea, în scris, de către persoana îndreptățită a unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în termenul prevăzut de lege. Or, după cum a-a arătat, reclamanții din acel dosar nu sunt persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate după defuncta C. Sevastia, astfel încât nu se justifică nici includerea numelui acesteia pe T. P. nr. 1183/12.11.1997, alături de C. D.I., dat fiind că nu a fost formulată cererea de reconstituire de către moștenitori ai defunctei C. Sevastia, cu respectarea dispozițiilor legale privind moștenirea legală.
Analizând probatoriul administrat în cauza de față și anume titlul de proprietate nr. 1183/1997 (f.5 ds_ ) și documentația care a stat la baza emiterii acestui titlu (f. 113-114, f.163-165, f.193-197, 246, f. 250-253 ds_ ), arbore genealogic (f.6 ds_ ), certificatul de deces al defunctului C. I. (f.7 ds_ ), testamentul autentificat sub nr. 1473 din data de 6 aprilie 1979 la fostul Notariat de Stat Județean Suceava (f.8 ds_ ), certificatul de moștenitor nr. 331/1981 din data de 23 martie 1981 eliberat de fostul Notariat de Stat Județean Suceava (f.9 ds_ ), certificatul de deces al lui Cocari Glicheria (f.68 ds_ ), certificatul de deces al lui C. I. (f. 69 ds_ ), copie după certificatul de naștere și actul de identitate al reclamantei G. M. (f. 73 ds_ ), certificatul de deces al defunctei R. A. (f.74 ds_ ), certificatul de naștere și de căsătorie al pârâtei O. A. (f. 75-76 ds_ ), sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale după defuncta S. M. eliberată de Primăria comunei Stroiești, jud. Suceava sub nr. 6207 din data de 10 octombrie 2007 (f. 78 ds_ ), certificatul de căsătorie și actul de identitate al pârâtului S. N. (f.79 ds_ ), certificatul de deces al lui S. M. (f.80 ds_ ), certificatul de naștere al pârâtului S. N. (f.82 ds_ ), certificatul de naștere al pârâtului S. I. (f.83 ds_ ), certificatul de naștere al pârâtului S. G. (f.83 ds_ ), certificatul de moștenitor nr. 105 din data de 24 mai 2006 după defuncta D. Z. eliberat de B.N.P. O. B. din Suceava (f.84 ds_ ), copie după actul de identitate și certificatul de naștere al pârâtului P. I. (f.85 și 86 ds_ ), certificatul de naștere, de căsătorie și actul de identitate al pârâtului C. V. (f. 88-90 ds_ ), instanța reține următoarele:
La data de 26 ianuarie 1981 s-a deschis succesiunea după defunctul C. I. care a avut ultimul domiciliu în ..
P. testamentul autentificat sub nr. 1473 din data de 6 aprilie 1979 la Fostul Notariat de Stat Județean Suceava, defunctul C. I. a instituit-o legatară universală asupra averii sale pe nepoata sa de soră, C. A.. După cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 331/1981 din data de 23 martie 1981 eliberat de fostul Notariat de Stat Județean Suceava, C. A. este unica moștenitoare a defunctului C. I. în calitate de legatară universală.
La data de 12 septembrie 1997 a fost emis titlul de proprietate nr. 1183 pe numele lui C. A., O. A., D. Z., C. V., S. M., P. I., G. D. și G. M., acești coindivizari fiind trecuți în acest titlu în calitate de moștenitori după defunctul C. D. I.. Titlul de proprietate a fost emis de Comisia Județeană Suceava pentru o suprafață totală de_ m.p. teren dispusă în mai multe parcele pe teritoriul satului Stroiești, ..
Privitor la obiectul acțiunii de partaj succesoral, instanța constată că defuncta C. A. este succesoare universală a defunctului C. I. în calitate de legatară universală iar în această calitate este îndreptățită să culeagă toate bunurile care alcătuiesc masa succesorală rămasă după defunctul C. I. și anume întreaga suprafață de_ m.p. teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 1183 din data de 12 septembrie 1997 eliberat pe numele defunctului C. D. I., chiar dacă aceasta nu este înscrisă în certificatul de moștenitor nr. 331/1981 din data de 23 martie 1981 eliberat de fostul Notariat de Stat Județean Suceava.
Instanța de fond nu a putut reține susținerea pârâților din întâmpinare că averea mobilă și imobilă lăsată prin testament este evidențiată în certificatul de moștenitor eliberat după defunct iar celelalte bunuri care au intrat în patrimoniul defunctului după data morții acestuia, nu au mai fost testate reclamantei. Unul din caracterele juridice ale transmiterii moștenirii este principiul indivizibilității transmisiunii moștenirii care rezultă din unitatea patrimoniului succesoral. Patrimoniul celui care lasă moștenirea, pe lângă faptul că este unitar, este privit, sub aspectul moștenirii, ca un tot indivizibil.
Pe de altă parte, din dispozițiile art. 882 Cod civil 1864, rezultă că legatul universal se caracterizează prin faptul că legatarul culege în fapt întreaga masă succesorală rămasă după defunct.
Alt efect al instituirii ca legatară universală a defunctei C. A. de către defunctul C. I. prin testamentul autentificat sub nr.1473 din data de 6 aprilie 1979 la fostul Notariat de Stat Județean Suceava a fost exheredarea indirectă a tuturor celorlalți moștenitori legali ai defunctului C. I.. Atunci când testatorul face legate care epuizează întreaga masă succesorală, aceasta înseamnă că moștenitorii legali nerezervatari sunt înlăturați în totalitate de la moștenire iar cei rezervatari doar în limita cotității disponibile.
P. urmare, efectul principal al legatului universal instituit de defunctul C. I. în favoarea defunctei C. A. a fost exheredarea implicită și totală a pârâtului coindivizar C. V. și a coindivizarei decedate S. M. și, pe cale de consecință, a moștenitorilor legali ai acesteia și anume: pârâtul S. N. în calitate de soț supraviețuitor și pârâții S. I. și S. G. în calitate de fii ai defunctei S. M. așa cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar și din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 6207 din data de 10 octombrie 2007 eliberată de Primăria comunei Stroiești, jud. Suceava. Acești pârâți în calitate de colaterali privilegiați sau moștenitori ai unui colateral privilegiat exheredat nu au calitatea de moștenitori legali ai defunctului C. I., ca efect al exheredării lor implicite prin legatul universal instituit de defunct și nici calitatea de moștenitori testamentari.
Totodată, din susținerile ambelor părți, instanța reține că defuncții C. I. și Sevastița nu au avut copii, iar Sevastița a decedat în anul 1964.
În acest context, instanța a constatat că potrivit art.1 din Legea nr.319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, soțul supraviețuitor moștenește din averea celuilalt soț după cum urmează: a) când vine la succesiune cu copiii legitimi și recunoscuți sau numai cu unii din ei, ori cu descendenții lor, moștenește o pătrime; b) când vine la succesiune în concurs cu tatăl și mama defunctului, ori numai cu unul din ei, în ambele cazuri împreună cu frații și surorile soțului încetat din viață și descendenții lor, sau numai cu unul din ei, moștenește o treime; c) când vine la succesiune cu tatăl și mama defunctului, ori numai cu unul dintre ei, sau numai cu frații și surorile acestuia și descendenți de-ai lor, ori numai cu unii dintre ei moștenește o jumătate; d) când vine la succesiune cu ceilalți ascendenți sau colaterali până la gradul al IV-lea inclusiv, moștenește trei pătrimi; e) în lipsa rudelor mai sus arătate, soțul supraviețuitor moștenește averea întreagă.
Or, în cauza de față, având în vedere gardul de rudenie îndepărtat al pârâților față de defuncta C. Sevastița, defunctul C. I. a moștenit întreaga avere rămasă după aceasta pe care a transmis-a apoi legatarului universal arătat.
În același context, instanța nu a putut reține nici apărarea pârâților G. I., G. C. și S. A. care au susținut faptul că defuncta C. Sevastița a fost înfiată cu efecte restrânse de către P. I., fratele bunicii lor P. A. și astfel ei ar justifica vocația succesorală concretă după defuncta C. Sevastița.
Astfel, cu privire la acest aspect, instanța reține pe de o parte faptul că pârâții în cauză nu au dovedit această adopție, simpla mențiune făcută pe certificatul de căsătorie al defunctei C. Sevastița nefiind de natură a proba acest fapt în afară de orice îndoială în condițiile în care pe actul de naștere și cel de deces al acesteia nu sunt făcute asemenea mențiuni (f.128+128). De asemenea nu s-a dovedit nici data la acre ar fi avut loc această adopție.
Pe de altă parte, conform art.77 din Legea nr.4/1953 privind codul familiei înfierea nu dă naștere rudeniei între cel înfiat și rudele celui care înfiază, în afară de cazul adopției cu efecte depline.
P. urmare, chiar dacă defuncta C. Sevastița ar fi fost înfiată cu efecte restrânse de către P. I. acest fapt nu ar fi născut relații de rudenie între C. Sevastița și rudele lui P. I..
De asemenea, în altă ordine de idei, instanța reține că împrejurarea că pârâtul C. V. și defuncta S. M. sunt trecuți în titlul de proprietate nr. 1183 din data de 12 septembrie 1997 nu are nicio relevanță în cauză deoarece potrivit art. 13 al.4 din Regulamentul de aplicare a legilor de fond funciar aprobat prin H.G. nr. 890/2005, în cazul în care există moștenitori testamentari care formulează cerere ei vor fi trecuți, de asemenea, în titlul de proprietate împreună cu ceilalți moștenitori legali care au vocație potrivit documentelor prezentate, urmând ca raporturile dintre ei să fie soluționate potrivit dreptului comun. Această prevedere se regăsea și în art. 15 al. 4 din HG nr. 131/1991, actul normativ în vigoare la data emiterii titlului de proprietate nr. 1183/12 septembrie 1997.
De asemenea, în art. 13 al.3 din Legea nr. 18/1991 republicată se arată în mod clar că titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
Din ansamblul acestor dispoziții legale, rezultă că, de regulă, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate reglementată de legile de fond funciar, titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moștenitorilor legali sau testamentului care fac cerere de reconstituire urmând ca în cadrul procedurii de drept comun să se determine vocația succesorală concretă a fiecărui moștenitor și întinderea drepturilor acestora.
În ceea ce privește ceilalți coindivizari înscriși în titlul de proprietate nr.1183/12 septembrie 1997 sau moștenitorii acestora, aceștia nu au calitatea de moștenitori după defunctul C. I., nici legali, nici testamentari iar împrejurarea că au fost înscriși în acest titlu de proprietate nu le conferă vreo vocație succesorală asupra bunurilor ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după acesta alcătuită din suprafața de_ m.p. teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 1183/12 septembrie 1997.
P. cererea reconvențională (fila 70 dosar_ ), pârâții reclamanți au solicitat partajul bunurilor ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după defuncta C. Sevastița, soția predecedată a defunctului C. I., decedată în anul 1964, ce cuprinde suprafețele de teren indicate în întâmpinare și înscrise în titlul de proprietate nr. 1183/12 septembrie 1997.
Instanța de fond a reținut că pârâții-reclamanți nu au prezentat nici un act de proprietate autentic al autoarei lor asupra suprafețelor de teren susmenționate și care sunt înscrise în titlul de proprietate emis în numele defunctului C. I. și fac parte din masa succesorală rămasă după acesta. Titlul de proprietate nr.1183/12 septembrie 1997 fiind emis în mod exclusiv pe numele defunctului C. I., acest fapt fiind confirmat și prin sentința civilă nr.4181/09.07.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.858/08.04.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava – secția civilă în același dosar.
P. urmare, cererea reconvențională apare ca fiind nefondată.
În consecință, în temeiul art. 728 și următoarele Cod civil 1864 și a art.6731 și următoarele Cod procedură civilă 1865, instanța de fond a admis acțiunea precizată în parte, va constata că la data de 26 ianuarie 1981 s-a deschis succesiunea după defunctul C. I. care a avut ultimul domiciliu în . și că masa succesorală rămasă după defunctul C. I. este alcătuită din suprafața de_ mp teren situată pe teritoriul satului Stroiești, . și înscrisă în titlul de proprietate nr. 1183 din data de 12 septembrie 1997 emis de Comisia Județeană Suceava pe numele defunctului C. D. I..
De asemenea, a constatat că reclamanții-pârâți C. C. și Crainiciiuc N. (ca moștenitori legali ai defunctei C. A.) sunt unicii moștenitori ai defunctului C. I., decedat la data de 26 ianuarie 1981 conform testamentului autentificat sub nr. 1473 din data de 6 aprilie 1979 la fostul Notariat de Stat Județean Suceava și a certificatului de moștenitor nr. 331/981 din data de 23 martie 1981 eliberat de fostul Notariat de Stat Județean Suceava.
Totodată, a constatat că pârâții nu au calitatea de moștenitori după defunctul C. I., nici legali, nici testamentari.
A lichidat starea de indiviziune existentă între părți și a atribuit în totalitate reclamanților-pârâți C. C. și C. N. bunurile ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după defunctul C. I. și anume suprafața de_ mp teren situată pe teritoriul satului Stroiești, . înscrisă în titlul de proprietate nr. 1183 din data de 12 septembrie 1997 emis de Comisia Județeană Suceava pe numele defunctului C. D. I..
De asemenea, a respins cererea reconvențională ca nefondată.
Totodată, instanța de fond a reținut că potrivit deciziei de îndrumare nr.3 din 20 iunie 1968 cu privire la efectele hotărârilor de partaj a fostului TRIBUNAL SUPREM hotărârea de partaj rămasă definitiva constituie titlu executoriu și este susceptibilă de executare, indiferent dacă în acțiune s-a cerut sau nu predarea efectivă a bunului și chiar dacă instanța nu a dispus aceasta predare. Ca atare, introducerea de către copărtaș a unei acțiuni în revendicare împotriva copărtașului care deține bunul atribuit și refuza a-l preda nu este necesară.
În temeiul art. 274 și art. 277 Cod procedură civilă, s-a dispus obligarea fiecăruia dintre pârâții O. A., C. V., P. I., D. N., B. D., D. G., S. N., S. I., S. G. și G. N. să achite reclamantei pârâte suma de 35,72 lei cu titlu de cheltuieli de judecată alcătuită din contravaloarea taxei de timbru și a onorariului de avocat, conform chitanțelor depuse la dosar, proporțional cu gradul de admitere al acțiunii și având în vedere natura raportului juridic dintre pârâți.
De asemenea, pârâții G. I., G. C. și S. A. au fost obligați să achite în indiviziune către reclamanții-pârâți suma de 35, 72 lei cu titlu de cheltuieli de judecată alcătuită din contravaloarea taxei de timbru și a onorariului de avocat, conform chitanțelor depuse la dosar, proporțional cu gradul de admitere al acțiunii și având în vedere natura raportului juridic dintre pârâți.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul G. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în conformitate cu disp. art.488 alin.6 și 8 NCPCIV, admiterea recursului și casarea sentinței civile recurate, fără cheltuieli de judecată.
Intimații pârâți și intimații reclamanți deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat întâmpinare la recursul promovat în cauză.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent. a actelor și lucrărilor dosarului precum și a textelor de lege incidente în speță, Tribunalul reține că recursul este nefondat pentru următoarele argumente:
Sintetizând motivele de recurs invocate de către recurentul-pârât acesta critică în principal soluția primei instanțe în ceea ce privește respingerea cererii reconvenționale ca nefondate, reiterând practic motivele invocate de către autoarea sa, G. M., în cuprinsul acestei cereri aflate la fila 70 dosar fond din primul ciclu procesual și apărările sale după decesul autoarei, în cel de-al doilea ciclu procesual.
Corect însă instanța de fond a apreciat că atât autoarea pârâtului recurent, G. M., decedată în cursul judecății, la data de 30 ianuarie 2012 (fila 71 dosar) cât și moștenitorii acesteia în calitate de fii și fiică, respectiv pârâții G. I., G. C. și S. A. nu au calitate de moștenitori nici legali și nici testamentari după defunctul C. I., a cărui moștenire a fost dezbătută la cererea reclamanților intimați.
Astfel, pârâtul recurent nu a prezentat nici un act autentic din care să rezulte că soția predecedată a defunctului C. I., pe nume C. Sevastia, decedată în anul 1964, ar fi avut vreun drept de proprietate asupra terenului înscris în titlul de proprietate nr.1183/1997, acesta fiind emis exclusiv pe numele defunctului C. I. și făcând parte din masa succesorală rămasă după acesta.
Dealtfel, acest titlu de proprietate a făcut obiectul dosarului nr._, iar prin sentința civilă nr.4181/9 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava, rămasă irevocabilă, a fost respinsă acțiunea formulată de G. I., alături de ceilalți reclamanți ( pârâții din cauza de față) privind anularea parțială a titlului de proprietate nr. 1183/1997 în sensul includerii pre acest titlu de proprietate și a autoarei lor, C. Sevastia.
Astfel, instanța a reținut cu autoritate de lucru judecat faptul că, reclamanții fiind rude din grupa colaterală, de grad mai mare decât cel prevăzut de lege, nu are vocație succesorală în ceea ce privește moștenirea după defuncta C. Sevastia și prin urmare, raportat la dispozițiile art.8 din legea nr.18/1991 nu sunt îndrituiți să solicite reconstituirea dreptului de proprietate după aceasta.
Rezultă așadar că în mod corect judecătorul fondului a dat eficiență prevederilor sentinței civile nr. 858/8.04.2014 aceasta impunându-se cu efectul pozitiv al lucrului judecat, ca prezumție legală pusă la îndemâna fiecăreia din părțile în litigiu, în sensul că fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat, într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
P. urmare nici judecătorul fondului și nici instanța de recurs nu mai poare repune în discuție, așa cum dorește pârâtul-recurent, chestiuni ce au fost tranșate irevocabil în cadrul unui alt litigiu, ce are legătură cu cauza de față întrucât s-ar încălca principiul autorității lucrului judecat.
Față de aceste considerente, în temeiul disp. art. 312 raportat la art. 304 pct.9 și 3041 Cod Procedură Civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat iar hotărârea primei instanțe va fi menținută, ca fiind temeinică și legală.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul disp. art. 274 Cod Procedură Civilă, recurentul va fi obligat să plătească intimatului C. C., suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată din recurs reprezentând onorariu avocat ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge recursul formulat de pârâtul G. I., domiciliat în . împotriva sentinței civile nr.2782 din data de 17 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimații pârâți O. A., C. V., P. I., G. M., D. N., B. D., D. G., S. N., S. I., S. G., G. N., G. C. și S. A., cu toții din . și intimații reclamanți C. A., C. N. și C. C., cu toții domiciliați în ., ca nefondat.
Obligă recurentul pârât să plătească intimatului C. C. suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 DECEMBRIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. M. G. F. F. L.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. F.L.
Jud. fond. N. M.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2./30.01.2015.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 548/2014.... | Fond funciar. Decizia nr. 184/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
