Partaj judiciar. Sentința nr. 741/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 741/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 3949/285/2011
Dosar nr._ -partaj judiciar-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.142
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2014
Președinte S. A.
Judecători C. L.
V. E. L.
Grefier R. M.
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de reclamanții D. C., D. E. și D. A. I. și pârâta D. E. împotriva sentinței civile nr.741 din 21 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat O. M. pentru pârâta recurentă D. E., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat O. M., pentru pârâta recurentă D. E., a depus la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 341,25 lei și a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului de partaj după defunctul D. M., nr._/280/2012, aflat pe rolul Judecătoriei Pitești.
Instanța respinge cererea de suspendare a cauzei având în vedere că nu sunt întrunite disp.art.244 Cod procedură civilă iar părțile au posibilitatea ca ulterior să promoveze o acțiune de partaj voluntar.
Întrebat fiind, apărătorul pârâtei recurente arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat.
Având în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și probe de administrat, instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul pârâtei recurente a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, conform motivelor invocate în scris la dosar. Cu privire la recursul declarat de reclamanți, a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față, constată:
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 01.07.2011 sub nr._, reclamanții D. C., D. E. și D. A. I. au chemat-o în judecată pe pârâta D. E., solicitând instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase după defunctul D. G., decedat la data de 09.02.2010.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că defunctul D. G. a decedat la data de 09.02.2010, rămânând ca moștenitori pârâta D. E. în calitate de soție supraviețuitoare, reclamanta D. C. în calitate de mamă și reclamanții D. E. și D. A. I. în calitate de frați. Masa succesorală se compune din cota ½ din apartamentul nr.38 din mun. Rădăuți, ., . și ½ garaj situat în mun. Rădăuți, . de ½ din bunurile mobile remorcă marca Feripa, autoturism Dacia 1310_ și autoturism marca Opel Astra_ .
Legal citată, pârâta nu s-a prezentat în fața instanței, fiind asistată de avocatul ales și a formulat întâmpinare și cerere reconvențională.
Instanța a dispus la termenul din data de 28.06.2012 disjungerea cererii reconvenționale având ca obiect partajul succesoral după defunctul D. M., tatăl defunctului D. G., decedat în localitatea Poiana Lacului, jud. Argeș și a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Rădăuți cu privire la această cerere formulată de pârâtă cu consecința declinării competenței în favoarea Judecătoriei Pitești.
P. sentința civilă nr.741 din 21 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți s-a admis acțiunea.
S-a constatat că părțile sunt moștenitorii legali după defunctul D. G., pârâta în calitate de soție supraviețuitoare, reclamanta D. C. în calitate de mamă și reclamanții D. E. și D. A. I. în calitate de frați și sunt în indiviziune cu privire la imobilele constând în cota ½ din apartamentul nr.38 din mun. Rădăuți, ., . și ½ garaj situat în mun.Rădăuți, . de ½ din bunurile mobile remorcă marca Feripa, autoturism Dacia 1310_ și autoturism marca Opel Astra_ .
S-a constatat că reclamanții au câte o cotă de 2/18 p.i., iar pârâta o cotă de 12/18 p.i..
S-a încetat starea de indiviziune dintre părți.
S-a atribuit pârâtei D. E. cota ½ din apartamentul nr.38 din mun.Rădăuți, ., . și garaj situat în mun.Rădăuți, . totală de 118.435 lei și cota de ½ din bunurile mobile remorcă marca Feripa, autoturism Dacia 1310_ și autoturism marca Opel Astra_, în valoare de 3400 lei.
Pârâta D. E. a fost obligată să plătească fiecărui reclamant suma de 13.537,22 lei cu titlu de sultă.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamanților suma de 3034 lei cheltuieli de judecată, reprezentând, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar și onorariu expert judiciar.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Părțile sunt moștenitori legali ai defunctului D. G., decedat la data de 09.02.2010, pârâta D. E. în calitate de soție supraviețuitoare, reclamanta D. C. în calitate de mamă și reclamanții D. E. și D. A. I. în calitate de frați, dar datorită neînțelegerilor au fost îndrumați spre instanța de judecată, conform încheierii din dosarul nr.91/2011 din data de 14.04.2011 a B.N.P.Fomin S..
Instanța a constatat că reclamanții au solicitat ieșirea din indiviziune doar cu privire la imobilele constând în cota ½ din apartamentul nr.38 din mun. Rădăuți, ., . și ½ garaj situat în mun.Rădăuți, . de ½ din bunurile mobile remorcă marca Feripa, autoturism Dacia 1310_ și autoturism marca Opel Astra_ .
În urma expertizei judiciare apartamentul a fost evaluat la suma de_ Euro, respectiv 99.950 lei, iar garajul la suma de 4050 Euro, respectiv 18.485 lei.
Instanța a apreciat că obiecțiunile pârâtei față de raportul de expertiză sub aspectul valorilor nu pot fi primite și nici nu pot fi calculate aceste valori în funcție de anunțurile de vânzare de la mica publicitate sau prin metoda comparației cu alte apartamente din zonă, imobile ce nu au fost evaluate de un expert judiciar în funcție de prețul tehnic și valoare de piață.
Cu privire la bunurile mobile, având în vedere că reclamantul a renunțat la expertiza judiciară dispusă în cauză, refuzând achitarea avansului în sumă de 800 lei, instanța a evaluat aceste bunuri conform valorilor indicate de pârâtă (fila nr.78), respectiv remorca marca Feripa la valoarea de 300 lei, autoturism Dacia 1310_ la valoarea de 1000 lei și autoturism marca Opel Astra_ la valoarea de 2500 lei.
Instanța a reținut faptul că pârâta și-a exprimat punctul de vedere cu privire la modalitatea de partajare a imobilelor și având în vedere starea sa de sănătate a solicitat ca bunurile să-i fie atribuite în natură, iar reclamanții au fost de acord să primească cota ce li se cuvine sub formă de sultă.
Instanța a constatat că părțile sunt moștenitorii legali după defunctul D. G., pârâta în calitate de soție supraviețuitoare, reclamanta D. C. în calitate de mamă și reclamanții D. E. și D. A. I. în calitate de frați și sunt în indiviziune cu privire la imobilele constând în cota ½ din apartamentul nr.38 din mun. Rădăuți, ., . situat în mun. Rădăuți, . de ½ din bunurile mobile remorcă marca Feripa, autoturism Dacia 1310_ și autoturism marca Opel Astra_ . A mai constatat că reclamanții au câte o cotă de 2/18 p.i., iar pârâta o cotă de 12/18 p.i., a încetat starea de indiviziune dintre părți, a atribuit pârâtei D. E. cota ½ din apartamentul nr.38 din mun. Rădăuți, ., . și garaj situat în mun. Rădăuți, . totală de 118.435 lei și cota de ½ din bunurile mobile remorcă marca Feripa, autoturism Dacia 1310_ și autoturism marca Opel Astra_, în valoare de 3400 lei, a obligat pârâta D. E. să plătească fiecărui reclamant suma de 13.537,22 lei cu titlu de sultă.
În baza art. 274 Cod proc. civ., instanța a obligat pârâta să plătească reclamanților suma de 3034 lei cheltuieli de judecată, reprezentând, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar și onorariu expert judiciar.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs părțile, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului lor (fil.3-4), reclamanții D. C., D. E. și D. A. I. au arătat că, în fapt, prin sentința de mai sus s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la moștenirea autorului D. G.. Evaluarea și atribuirea loturilor s-a făcut în urma efectuării expertizei tehnice de specialitate. În ședința publică din 14.02.2013 au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză privind subevaluarea anexei garaj+beci. Instanța de judecată le-a respins obiecțiunea formulată, ceea ce i-a prejudiciat valoric la atribuirea loturilor.
Cu ocazia deplasării la fața locului în vederea efectuării expertizei, expertul cauzei nu a putut măsura și aprecia în mod direct valoarea garajului și a pivniței, deoarece nu i s-a permis acest lucru de către pârâtă.
Expertul, fără o identificare directă a apreciat că anexa în cauză poate fi asimilată cu celelalte anexe existente în același . anexă la garaj are aceleași dimensiuni cu acesta și nu de 5 m.p. cât a apreciat expertul. Neidentificând direct anexele expertul a dat o valoare sub cea reală.
Față de cele arătate, au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în vederea efectuării unui nou raport de expertiză.
În motivarea recursului său (fil.6-12), pârâta D. E., a arătat că hotărârea este criticabilă pentru următoarele motive:
1) Calea de atac este indicată greșit.
Ținând cont de valoarea bunurilor care fac obiectul masei partajabile calea de atac este apelul și nu recursul.
2) Instanța nu a mai pus în discuția părților și soluționat excepția invocată din oficiu la termenul din data de 30.11.2011, respectiv neîndeplinirea procedurii prealabile.
Chiar dacă reclamanții au prezentat încheierea notarială din 14.04.2011, instanța era obligată să soluționeze această excepție invocată din oficiu.
La termenul din data de 28.06.2012 a invocat lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 109 alin. 4 C. proc. civ. care prevede obligația reclamantului de a depune o încheiere emisă de notaru1 public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil și de lege. In acest caz neîndeplinirea procedurii prealabile poate fi invocată nu numai de pârât, ci și de către instanță din oficiu.
La dosar nu există nici o încheiere cu privire la rezultatul verificărilor efectuate în Registrul de evidență a procedurilor succesorale al Camerei Notarilor pubșici și în registrele unice ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici emisă de notarul public care să respecte procedura prevăzută de art. 106 (l) alin. 1-6 din Regulamentul de punere în aplicare a legii notarilor publici și a activității notariale introdus prin Ordinul ministrului justiției nr. 2923/c/2010 publicat în M.Of. nr. 15 din 07.01.2011.
Instanța a soluționat excepția invocată de ea în mod greșit reținând că încheierea din 14.04.2011 reprezintă procedura prealabilă prevăzută de lege, părțile prezentându-se la notar.
3) Greșit s-a reținut cotele ce se cuvin fiecărui moștenitor.
Conform art. 1 din Legea 319/1944, soțul supraviețuitor nu face parte din nici o clasă de moștenitori legali, dar concurează cu orice clasă chemată la moștenire. El nu este nici înlăturat de la moștenire, dar nici nu îndepărtează de la moștenire rudele defunctului, indiferent din ce clasă fac ele parte. Mărimea acestei cote variază în funcție de clasa sau subclasa de moștenitori cu care vine în concurs la moștenire, astfel, în concurs cu ascendenții. privilegiați, indiferent de numărul lor, care vin la moștenire în concurs cu colateralii privilegiați ai defunctului, indiferent de numărul lor, soțul supraviețuitor moștenește o treime.
Dacă colateralii privilegiați vor veni în concurs cu soțul supraviețuitor, mai întâi se va stabili cota acestuia de 1/3 și apoi se va împărți restul de moștenire în funcție de numărul lor. Dacă ascendenții privilegiați vin în concurs cu colateralii privilegiați, partea ascendenților se va stabili astfel, dacă există un singur părinte, el va primi 1/4 din moștenire, iar restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiați (indiferent de numărul lor).
Instanța a reținut că bunurile supuse partajului reprezintă 1/2 din bunurile dobândite împreună cu defunctul ( fostul soț ), pentru fiecare dintre reclamanți a reținut o cotă de 2/18 iar pentru ea o cotă de 12/18.
Daca se reține o cotă de 1/2 din bunurile dobândite împreună cu defunctul ea, trebuie să aibă o cotă de 16/24. reclamanta D. C. în calitate de mamă cota de 4/24 iar D. Alexamlru I. și D. E. în calitate de frați câte o cotă de 6/24, în nici un caz cota unui ascendent privilegiat nu va fi egală cu cota a doi colaterali privilegiați.
4) Deși a invocat prin întâmpinare că nu este de acord cu cota de 1/2 din bunurile comune indicate în acțiune, la dobândirea apartamentului indicat în acțiune banii i-au fost dați de părinții ei care au vândut o casă proprietatea acestora în loc. Vicovu de Sus, astfel încât bunurile supuse partajului nu reprezintă 1/2 din masa partajabilă ci o cotă mai mică.
lnstanța nu a administrat nici o probă în acest sens și nici nu a pus în discuția părților această apărare, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului, impunându-se trimiterea spre rejudecare și administrarea de probe în acest sens.
5) Greșit au fost incluse în masa partajabilă bunurile mobile constând în remorca marca „Feripa", tipul 300 AE, număr de înmatriculare_, autoturism marca ,.Dacia·" 1310 TLX cu numărul de înmatriculare_, autoturism marca "Opel Astra" cu numărul de înmatriculare_ .
Potrivit art. 5 din Legea nr.319/1944 soțul supraviețuitor va moșteni în afară de partea sa succesorală, și mobilele și obiectele aparținând gospodăriei casnice, precum și darurile de nuntă în cazul în care vine la moștenire în concurs cu moștenitorii din clasele II, III sau IV.
Legiuitorul a avut în vedere prin conferirea acestui drept special de moștenire, partea soțului decedat din astfel de bunuri comune ale soților reținând că aceste bunuri îi aparțin cu titlu de proprieta1e și nu fac parte din masa succesorală.
Cât privește cele două autoturisme și remorca acestea au fost cumpărate nu în scop de investiții știindu-se foarte bine că valoarea acestora scade odată cu trecerea anilor.
Instanța în principiul rolului activ trebuia să pună în discuția părților acest aspect și să lămurească natura juridică a acestor bunuri.
6) Greșit a fost disjunsă cererea reconvențională și trimisă spre soluționare la Judecătoria Pitești, nu a fost inclusă în masa partajabilă cota parte din moștenirea rămasă după socrul ei, D. M..
Prima instanță era competentă să soluționeze cererea reconvențională întrucât nu a solicitat partajul după D. M. ci includerea în masa partajabilă a cotei parte cuvenită defunctului ei soț.
7) Greșit au fost respinse obiecțiunile la raportul de expertiză.
La termenul din data de 14.02.2013 a arătat că doamna expert a stabilit valori de circulație la apartament și garaj mult mai mari decât valoarea reală de circulație.
Valoarea stabilită de doamna expert este mult mai mare în condițiile în care suprafața garajului în litigiu este 15,40 mp, indicând un preț de 261 Euro/mp.
Pentru terenul aferent garajului nu există un drept de proprietate, nu are curent electric, nu există acte de proprietate cu privire la construcție ceea ce ar duce valoarea garajului la un preț mult mai mic.
Doamna expert nu a ținut cont de faptul că nu există acte de proprietate și nu a făcut nici un demers în acest sens, știindu-se că valoarea unui bun imobil scade foarte mult dacă nu există acte de proprietate. Mai mult acest garaj a fost înstrăinat cu suma de 600 Euro, doar construcția, ca urmare a notificării Primăriei Municipiul Rădăuți de a clarifica situația juridică a garajului și adusă la cunoștința expertului în momentul deplasării în teren.
Cu privire la terenul aferent garajelor Primăria Municipiului Rădăuți a stabilit un preț de 37 Euro/m.p.
A arătat că expertiză trebuie refăcută, doamna expert să facă comparație cu prețurile reale din zonă la imobile asemănătoare.
8) Reclamanții nu au indicat o valoare a apartamentului și garajului ceea ce ar fi dus la suspendarea cauzei în temeiul disp.art. 1551 vechiul Cod de procedură civilă, încălcându-se dreptul la apărare.
Deși a solicitat prin întâmpinare ca reclamanții să indice valoarea apartamentului și garajului, niciodată nu s-a indicat de reclamanți o valoare a acestor bunuri, instanța din oficiu punând în discuție la termenul din 28.06.2012 efectuarea unei expertize.
Pentru termenul din data de 02.04.2012 a reiterat susținerile anterioare și a arătat că, art. 673 (2) C. proc.civ. prevede că reclamantul este obligat să arate în cererea de partaj persoanele între care urmează a avea loc împărțeala, titlul pe baza căruia se cere împărțeala, toate bunurile supuse împărțelii, evaluarea lor, locul unde se află, precum și persoanele care le deține sau administrează.
P. întâmpinarea depusă la termenul din data de 14.09.2011 a solicitat ca reclamanții să precizeze valorile bunurilor ce urmează a fi incluse în masa de împărțit și, de asemenea, să precizeze concret modalitatea în care solicită să fie efectuat partajul, dacă solicită bunuri în natură sau numai atribuirea de sulte, în vederea exprimării punctului ei de vedere atât în ceea ce privește evaluarea bunurilor cât și în ceea ce privește modalitatea de partajat.
Reclamanții au indicat doar valoarea bunurilor mobile pentru care au și timbrat, nu sau conformat celorlalte solicitări, instanța fiind obligată în principiul rolului activ să solicite reclamanților să se conformeze în acest sens.
9) Greșit a fost admisă proba cu expertiza în construcții.
La termenul din 28.06.2012 a arătat că este de acord cu valorile stabilite de instanță în vederea timbrării și pentru care s-a timbrat, dacă sunt alte valori se impune indicarea acestora și achitarea taxelor judiciare aferente.
Reclamanții nu au indicat alte valori, însă instanța a dispus efectuarea acestei probe deși nu a contestat aceste valori.
Această probă era utilă în condițiile în care nu era de acord cu valorile stabilite de instanță, nu și în situația în care a fost de acord.
10) Greșit instanța nu a pus în vedere reclamanților să timbreze la valoarea indicată în raportul de expertiză și nu a repus cauza pe rol în vederea timbrării în mod corespunzător.
11) Greșit au fost stabilite cheltuielile de judecată.
În hotărâre s-au stabili cheltuieli de judecată în cuantum de 3034 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu expert judiciar.
La dosar s-au achitat 1365 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru, 5 lei, timbru judiciar 800 lei avans onorar expert și 864 diferența onorariu expert, în total 3034 lei,
Având în vedere obiectul prezentului dosar cheltuielile de judecată se suportă proporțional cu cota parte pe care o are fiecare parte indicată mai sus și nicidecum în totalitate de ea..
Pe de altă parte nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul expertului judiciar în condițiile în care nu a contestat valoarea apartamentului și a garajului indicate de instanță, valoarea totală a acestora fiind stabilită la suma de 16.400 lei cu care este de acord, reclamanții nu au indicat o altă valoare pe care a contestat-o.
Având în vedere toate cele arătate, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul constată că recursurile formulate sunt fondate pentru considerentele următoare:
Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune prin transformarea drepturilor pe cote părți abstracte de proprietate din moștenire în drepturi de proprietate individuale asupra bunurilor făcând parte din masa partajabilă prin atribuirea efectivă a acestora moștenitorilor defunctului.
Stabilirea cu exactitate a bunurilor ce au existat în moștenire se impune cu prisosință, pentru a se putea statua în mod exact asupra tuturor drepturilor ce se cuvin părților care au acceptat succesiunea.
Este de asemenea de reținut, că existența sau inexistența în patrimoniul defunctului, la data decesului acestuia, a unor bunuri mobile sau imobile care să fi fost transmise descendenților săi, trebuie probată în condițiile art.1169 cod civil și ale art.6732Cod procedură civilă.
În speță, s-a solicitat partajarea averii defunctului D. G. decedat la data de 09.02.2010, constând în cota de 1/2 din: apartamentul nr.38 din mun. Rădăuți, ., ., garaj situat în mun.Rădăuți, . Feripa_, autoturism Dacia 1310_ și autoturism marca Opel Astra_ .
Contrar dispozițiilor sus-citate, este a se observa că prima instanță nu s-a preocupat în a solicita reclamanților să depună dovezi cu privire la dreptul de proprietate pentru fiecare bun ce constituie obiectul partajului, astfel că, în prezenta cauză, în lipsa înscrisurilor sus-menționate, nu se poate stabili, până în prezent, dacă din masa succesorală rămasă după defunctul D. G. fac parte sau nu bunurile indicate în acțiune.
Apoi, potrivit dispozițiilor art.201 Cod procedură civilă „Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau trei experți, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunțe, după care va putea convoca o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să se pronunțe cu privire la costul estimativ al lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și cu privire la durata de timp necesară efectuării expertizei..”
Este a se reține însă, că o expertiză nu poate fi luată în considerare atunci când concluziile las care ajunge nu sunt rezultatul unor raționamente precise și verificabile, ci al unei simple aprecieri a expertului.
În speță, s-a stabilit ca obiectiv al expertizei, identificarea și evaluarea bunurilor imobile ce fac obiectul partajului dintre părți, iar, după depunerea lucrării, reclamanta D. C. a formulat obiecțiuni legate de stabilirea valorii de circulație a acestora.
Deși în lucrare, expertul nu a indicat metodele folosite în arătarea valorii apartamentului și garajului ce alcătuiesc masa succesorală, și nici modul de calcul al acestora, iar garajul în litigiu nici nu a fost expertizat, întrucât era închis cu lacăt, prima instanță a respins obiecțiunile formulate motivând sumar că valorile stabilite de experta desemnată în cauză sunt cele reale, corespunzătoare pieții imobiliare din Municipiul Rădăuți.
Față de modalitatea în care expertul desemnat a înțeles să efectueze lucrarea și să răspundă obiectivelor instanței, tribunalul apreciază că prin respingerea cererii de obiecțiuni la raportul de expertiză a fost încălcat practic dreptul la apărare al părților, împrejurare ce atrage incidența dispozițiilor art.105 al.2 Cod procedură civilă, vătămare procesuală ce nu poate fi remediată altfel, decât prin casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru completarea probatoriului pentru refacerea raportului de expertiză, având în vedere că acesta a reprezentat o probă esențială pe care instanța de fond și-a întemeiat soluția.
În contextul celor de mai sus, reținând incidența dispozițiilor art.312 pct.5 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul, va casa sentința civilă recurată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, ocazie cu care, instanța de trimitere va proceda la suplimentarea probatoriului, pentru dovedirea proprietății bunurilor de partajat, va efectua o expertiză care să identifice și să evalueze bunurile succesorale, cu indicarea metodei pentru stabilirea valorii, ținând seama totodată și de celelalte critici din motivele de recurs privitoare la stabilirea cotelor părți ce revin moștenitorilor funcție de dispozițiile Legii nr.319/1944 aplicabile cauzei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanții D. C., D. E. și D. A. I., domiciliați în mun.Pitești, ..5, ., ., și pârâta D. E., domiciliată în mun.Rădăuți, ., ., ., și cu reședința în mun.Rădăuți, ., nr.157, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.741 din 21 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ pronunțată în dosarul nr._, și în consecință:
Casează sentința civilă nr.741 din 21 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 21 ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
S. A. C. L. V. E. L. R. M.
Red.C.L./Jud.C. G. O./Tehnored.R.M./2 ex.13.02.2014
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 634/2014. Tribunalul... → |
|---|
