Pretenţii. Sentința nr. 2134/2014. Tribunalul SUCEAVA

Sentința nr. 2134/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 6499/3/2013*

Dosar nr._ pretenții

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA NR. 2134

Ședința publică din data de 9 decembrie 2014

Instanța constituită din:

Președinte: M. L.-I.

Grefier: S. M. G.

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta U. C. și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturi de autor (UCMR – A.) București, cu sediul în București, ., sector 1, persoană juridică prin sentința civilă nr. 218/PJ/1996, acreditată prin Decizia ORDA nr. 3/1997, împotriva sentinței nr. 1711 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului Suceava – Secția Civilă (dosar nr._ ), intimată fiind pârâta .. Rîșca, județul Suceava.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:

Instanța invocă, din oficiu, excepția necompetenței materiale funcționale a Tribunalului Suceava – Secția civilă și rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată din oficiu.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București Secția a –III-a Civilă, la data de 14.02.2013, reclamanta U. C. și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor a solicitat obligarea pârâtei ..L. la plata sumei de 38.529,99 lei la care se adaugă TVA în cota legală, reprezentând remunerație restantă aferentă perioadei 01.04._09 și 01.06.2009 – 21.12.2010 datorată de pârâtă cu titlu de drepturi patrimoniale de autor și cu titlu de drepturi conexe dreptului de autor pentru retransmiterea prin cablu; obligarea pârâtei la plata sumei de 38.873,33 lei reprezentând penalități de întârziere, datorate începând cu data de 01.04._9 și 01.06.2009 – 21.12.2010, obligarea pârâtei la plata penalităților de 0,10%/zi de întârziere, datorate începând cu data de 31.01.2013 si pana la data plații efective a remunerației restante in suma de 38.529,99 lei aferenta perioadelor 01.04._09 și 01.06._10; obligarea paratei, la plata sumei de 7.331,17 lei la care se adaugă TVA in cota legala, suma reprezentând remunerație restanta aferenta perioadei 22.12._12, suma datorata de parata cu titlu de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru retransmiterea prin cablu a operelor muzicale in acesta perioada; - obligarea pârâtei la plata sumei de 2.709,73 lei reprezentând penalități de 0,10%/zi de întârziere, datorate începând cu data de 20 ianuarie 2011 si pana la data de 31.01.2013 pentru întârziere a plații remunerațiilor lunare datorate pentru perioada 22.12._12; - obligarea pârâtei la plata penalităților de 0,10%/zi de întârziere, datorate începând cu data de 31.12.2013 si pana la plata efectiva a remunerației restante in suma de 7.331,17 lei aferente perioadei 22.12._12; obligarea paratei sa transmită UCMR-A., pentru perioada 01.04._12, rapoartele lunare prevăzute de pct. 7 al metodologiei publicata în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 227/07.04.2009 si respectiv 6 potrivit modificărilor metodologiei publicate in Monitorul Oficial al României Partea I nr. 861/22.12.2010 prin Decizia ORD A 327/2010; - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat faptul că desfășoară activități de transmitere prin cablu a programelor televiziune și retransmite prin cablu operele muzicale cuprinse în acestea, iar activitatea astfel prin cablu operele muzicale cuprinse în acestea, iar activitatea de transmitere prin cablu obține venituri, care reprezintă baza de calcul a remunerațiilor datorate autorilor de muzică.

Prin sentința civilă nr. 876 din 24.02.2012, Tribunalul București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 29.05.2013 sub nr._ ..

Prin sentința nr. 1711 din 3 octombrie 2013, Tribunalul Suceava – Secția Civilă, a respins, ca prematur introdusă acțiunea formulată de reclamantă, reținând faptul că, aceasta nu a făcut dovada îndeplinirii disp. art. 720 ind. 1 codul de procedură civilă din 1865 întrucât invitația la conciliere depusă la f.56 dosar_ al Tribunalului București nu vizează toate pretențiile din prezenta acțiune, aducându-i-se doar la cunoștință pârâtei faptul că datorează o . sume.

Întrucât nu a fost îndeplinită procedura prealabilă prevăzută de art. 720 ind. 1 Codul de procedură civilă din 1865, instanța de fond a respins acțiunea ca prematur introdusă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta U. C. și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMR – A.), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel, care, în drept, se încadrează în prevederile art. 282 și urm. Codul de procedură civilă din 1865, reclamanta a arătat faptul că, în mod eronat instanța de fond a calificat prezentul litigiu ca fiind un litigiu de natură comercială, în condițiile în care UCMR-A. nu este comerciant în sensul art. 3 din Codul comercial, aflat în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, fiind un organism de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de auto de opere muzicale.

Mai mult decât atât a arătat faptul că, prezentul litigiu nu are un caracter comercial, ci este un litigiu de proprietate intelectuală, având ca obiect plata remunerațiilor restante, suma datorată de pârâtă cu titluri de drepturi patrimoniale de autor și cu titlu de drepturi conexe dreptului de autor pentru retransmitere prin cablu.

Specificitatea acestor litigii este dată de faptul că acestea se întemeiază pe prevederile speciale ale Legii nr. 8/1996 privind dreptul de auto și drepturile conexe și nu pe legislația comercială, în competența specială a tribunalelor.

Deosebit de aceasta a arătat că art. 720 ind. 1 Codul de procedură civilă din 1865 face referire la „procesele și cererile în materie comerciale evaluabile în bani”, iar litigiul de față este un litigiu având ca obiect drepturi reglementate de legislația specială referitoare la proprietatea intelectuală (remunerații aferente dreptului de auto și drepturilor conexe pentru retransmiterea prin cablu a operelor muzicale), se impune admiterea apelului, anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei la aceeași instanță.

Curtea de Apel, prin decizia nr. 196 din 18 septembrie 2014 a admis apelul declarat de reclamanta U. C. și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMR – A.) București împotriva sentinței nr. 1711 din 3 octombrie 2013 a Tribunalului Suceava – Secția Civilă (dosar nr._ ), intimată fiind pârâta .. Rîșca, județul Suceava, a anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a hotărî astfel, instanța a arătat că potrivit dispozițiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă din 1865 „În procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte”.

Prezenta cerere nu este însă una în materie comercială, cum în mod greșit a apreciat prima instanță, ci una având ca obiect valorificarea drepturilor de autor.

Dispozițiile art. 3 din Codul comercial de la 1887, aplicabile în cauză, nu includ în categoria faptelor de comerț obiectul de activitate al UCMR-A., iar dispozițiile alin. 1 din Legea nr. 8/1996 „Organismele de gestiune colectivă prevăzute în prezentul capitol se constituie în condițiile legii, cu avizul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, și funcționează potrivit reglementărilor privind asociațiile fără scop patrimonial și potrivit prevederilor prezentei legi.”

În consecință, în cauză nu se impune realizarea procedurii prealabile reglementate de art. 720/1 Codul de procedură civilă din 1865, ceea ce duce la concluzia că prima instanță nu a soluționat fondul cauzei, admițând în mod greșit o excepție de procedură ce nu era dată.

Pentru aceste motive, în baza art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, având în vedere cererea expresă a apelantei, Curtea a admis apelul, a anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cauza a fost reînregistrată sub nr._ .

La termenul de judecată din data de 09.12.2014, instanța pus în discuție excepția de necompetență materială funcțională a Tribunalului Suceava – Secția civilă și a reținut cauza spre soluționare cu privire la aceasta.

Excepția necompetenței materiale funcționale a instanței de judecată, este o exceptie de procedură, privind condițiile esențiale de promovare a unei cereri de chemare în judecată, este o excepție absolută, cercetarea ei fiind instituită în respectarea unor interese generale de înfăptuire a justiției și privește încălcarea unor norme de ordine publică, astfel că instanța este obligată să verifice, cu prioritate, față de fondul cauzei, îndeplinirea acestei condiții esențiale. In același timp, excepția necompetenței materiale a instanței este o excepție dilatorie, putând împiedica, în caz de admitere, judecata pe fond a cauzei de către prezenta instanță, ca atare analiza ei impunându-se a se face cu prioritate față de alte aspecte legate de procedură și fond.

Astfel, în analiza acestei excepții, instanța reține, în primul rând, faptul că în prezenta cauză s-a solicitat, în esență, potrivit motivelor arătate în cererea de chemare în judecată, ca instanța să dispună pârâtei la plata mai multor sume cu titlu de drepturi patrimoniale de autor și cu titlu de drepturi conexe dreptului de autor pentru retransmiterea prin cablu, și a penalităților aferente, precum și obligarea obligarea paratei sa transmită UCMR-A., pentru perioada 01.04._12, rapoartele lunare prevăzute de pct. 7 al metodologiei publicata în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 227/07.04.2009 si respectiv 6 potrivit modificărilor metodologiei publicate in Monitorul Oficial al României Partea I nr. 861/22.12.2010 prin Decizia ORD A 327/2010; cu plata cheltuielilor de judecată.

Totodată, art. 131 alin. 1 C.proc.civ. statuează că la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.

Instanța constată, așa cum s-a reținut și de către Curtea de Apel Suceava că prezenta cerere nu este însă una în materie comercială, ci una având ca obiect valorificarea drepturilor de autor

Așadar, dat fiind că prezentul litigiu nu are un caracter comercial, ci este un litigiu de proprietate intelectuală, având ca obiect plata remunerațiilor restante, suma datorată de pârâtă cu titluri de drepturi patrimoniale de autor și cu titlu de drepturi conexe dreptului de autor pentru retransmitere prin cablu, fiind supus prevederilor Legii nr. 8/1996, competența de soluționare a cauzei aparține unui complet specializat în litigii de proprietate intelectuală

Pentru aceste motive, și luând în considerare și prevederile art. 176 C.proc.civ., instanța urmează a admite excepția necompetenței materiale funcționale invocată de instanță, din oficiu.

Pe cale de consecință, instanța va trimite cauza având ca obiect “pretenții” privind pe reclamantul UCMR- A., și pârâta ., spre competentă soluționare Tribunalului Suceava - Secția de civilă –complet specializat în litigii de proprietate intelectuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția necompetenței materiale funcționale invocată de instanță, din oficiu.

Trimite cauza având ca obiect “pretenții” privind pe reclamantul UCMR- A., și pârâta ., spre competentă soluționare Tribunalului Suceava - Secția de civilă –complet specializat în litigii de proprietate intelectuală.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, azi, 9.12.2014.

PREȘEDINTE,GREFIER,

RED. M.L.I./TEHNORED. S.M.G/4EX. 7.01.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2134/2014. Tribunalul SUCEAVA