Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 93/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 93/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 30-04-2014 în dosarul nr. 383/86/2014
Dosar nr._ - contestație în anulare -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.93
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30 APRILIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: F. L.
JUDECĂTOR: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. M. N.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea C. M., domiciliată în mun. B., . A, județul B. împotriva deciziei civile nr. 1977 din data de 17 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția Civilă în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata L. N..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă numitul C. I. în calitatea de mandatar al contestatoarei, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că la prezenta cauză a fost atașat dosarul nr._ în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 1977 din data de 17 septembrie 2013 a cărei anulare se solicită.
De asemenea verificând actele și lucrările dosarului instanța constată că prezenta contestație în anulare este legal timbrată, după care văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată contestația în stare de judecată solicitându-i mandatarului contestatoarei să pună concluzii în principiu.
Mandatar C. I. solicită în principiu admiterea contestației așa cum a fost formulată, cu consecința rejudecării recursului, admiterea acțiunii și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 8400 mp teren agricol, situată în extravilanul satului Nicani, . titlul de proprietate nr. 271/1993, după care depune la dosar concluzii scrise.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 5.09.2012, reclamanta C. M., în contradictoriu cu pârâta L. N., a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 8400 mp teren agricol, situată în extravilanul satului Nicani, . titlul de proprietate nr. 271/1993.
În motivarea acțiunii civile, reclamanta a arătat că la data de 31.10.2005 a încheiat cu L. N. un antecontract de vânzare - cumpărare pentru terenul în litigiu, pentru care a plătit prețul de 2520 lei.
În probatoriu, s-au depus înscrisuri.
La termenul de judecată de astăzi, instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei L. N., care, la data înregistrării cererii introductive de instanță, era decedată.
Prin sentința civilă nr.598 din data de 111 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ , s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei și s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta C. M., domiciliată în mun. D., ., jud. B., în contradictoriu cu pârâta L. N. (decedată), ca fiind promovată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că potrivit certificatului de deces eliberat de Primăria municipiului D., L. N. a decedat în municipiul D. la data de 15 ianuarie 2007, reclamanta, prin mandatar, refuzând să modifice acțiunea, și anume să-i cheme în judecată pe moștenitorii legali sau testamentari ai promitentului-vânzător .
Apoi că, sunt de reținut dispozițiile cuprinse în art.34, 35 Codul civil (aplicabile potrivit art.5 al.2 din Legea nr.71/2011), potrivit cărora capacitatea de folosință a persoanei fizice, văzută ca aptitudine a unei persoane de a avea drepturi și obligații civile, începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.
Prin urmare, momentul decesului unei persoane fizice este momentul încetării capacității de folosință a acesteia, ceea ce exclude și capacitatea de exercițiu, adică acea capacitate de a-și asuma drepturi și obligații în plan procesual. Or, sancțiunea care intervine în cazul în care pârâtul a decedat anterior formulării cererii de chemare în judecată este aceea a respingerii acțiunii pentru lipsa unei condiții esențiale a pârâtului, respectiv lipsa capacității de folosință.
Având în vedere așadar lipsa capacității de folosință a pârâtului, instanța a admis excepția invocată din oficiu și în consecință a respins acțiunea.
Împotriva sentinței civile nr. 598/11.02.2013 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosarul nr._ a declarat recurs reclamanta C. M. criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, susținând în motivare că în mod greșit prima instanță a soluționat cauza, respingând acțiunea prin reținerea excepției lipsei calității de folosință a pârâtei.
La termenul de judecată din data de 17.09._, instanța din oficiu a invocat excepția netimbrării recursului.
Prin decizia civilă nr. 1977 din data de 17 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția Civilă în dosar nr._ , s-a admis excepția netimbrării recursului și s-a anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamanta C. M., domiciliată în mun. D., ., jud. B., împotriva sentinței civile nr. 598/11.02.2013 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosarul nr._, intimată fiind L. N. – decedată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că după cum rezultă din dispozițiile art. 137 al. 1 Cod pr. civilă, instanța este obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de această lege, iar petentului îi revine obligația de a plăti taxele judiciare de timbru anticipat, după cum rezultă din dispozițiile art. 20 al.1 din același act normativ.
Potrivit art. 35 din Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al Ministrului Justiției privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru, se datorează și se achită anticipat, instanțele judecătorești, putând amâna executarea acestei obligații până cel mai târziu la primul termen de judecată, în mod cu totul excepțional și motivat.
După cum rezultă din prevederile art. 1 al. 1 din O.G. nr. 32/1995, se instituie timbrul judiciar, care, în condițiile prezentei ordonanțe, se aplică acțiunilor, cererilor, actelor și serviciilor de competența tuturor instanțelor judecătorești, Ministerului Justiției, Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și actelor notariale ce se îndeplinesc de către notarii publici. După cum rezultă din prevederile art. 9 al.1 din același act normativ, cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător.
După cum rezultă din prevederile art. 20 al. 2 din Legea nr. 146/1997, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea obligației de plată până la momentul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii.
După cum rezultă din prevederile art. 9 al. 2 din O.G. nr. 32/1995, în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
În speță, după cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare din data de 19 aprilie 2013, i s-a comunicat reclamantei-recurente obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și de a depune un timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, aferente cererii sale de recurs, dar acesta nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei de timbru și a timbrului judiciar până la termenul stabilit.
Prin urmare, excepția invocată apare ca fiind întemeiată, motiv pentru care va fi admisă.
Admițând excepția de netimbrare a recursului, excepție de procedură, absolută și peremptorie, instanța de control judiciar a anulat recursul ca netimbrat, în temeiul art. 320 al. 1 Cod pr. civilă coroborat cu dispozițiile art. 20 al. 3 din Legea nr. 146/1997 și prevederile art. 9 al. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea C. M., solicitând anularea deciziei contestate, admiterea recursului și anularea sentinței civile pronunțate de Judecătoria Rădăuți și a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În memoriul formulat, contestatoarea a precizat că a achitat taxa judiciară de timbru aferentă soluționării recursului, fiind depusă la dosar.
Examinând contestația în anulare, tribunalul reține următoarele:
Potrivit apărărilor invocate prin contestația în anulare, tribunalul reține că se invocă erori materiale în soluționarea recursului, așa încât temeiul de drept al acestei contestații îl constituie art. 318 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 318 Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Prin decizia civilă contestată, s-a anulat recursul formulat de C. M., ca netimbrat.
Susține contestatoarea (recurenta) că a timbrat corespunzător calea de atac, așa încât decizia tribunalului este rezultatul unei greșeli materiale, în sensul art. 318 Cod procedură civilă.
Verificând dosarul de recurs, tribunalul reține că, potrivit rezoluției aplicată de completul învestit cu soluționarea recursului, reclamantei recurente C. M. i s-a pus în vedere obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și a timbrului judiciar de 0,3 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.
Recurenta a fost legal citată pentru termenul de judecată din 17 septembrie 2013, potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 8 dosar recurs, încă din data de 19 aprilie 2013.
La termenul de judecată din 17 septembrie 2013, în instanță s-a prezentat mandatarul reclamantei recurente, numitul C. I., care a arătat că nu a putut achita taxa de timbru la primăria de la domiciliul său,, urmând să o achite la Primăria D..
Acestea au fost împrejurările în considerarea cărora instanța de recurs a invocat din oficiu, excepția netimbrării recursului.
Este evident că la dosar nu se regăsește chitanța doveditoare a achitării taxei judiciare de timbru de 4 lei, și nici timbrul judiciar de 0,3 lei.
Prin urmare, nu sunt reale susținerile contestatoarei formulate prin memoriul scris, în sensul că ar fi achitat această taxă, însă instanța, dintr-o eroare, nu a observat-o.
Cât privește taxa de timbru de 10 lei, depusă în dosarul de contestație la fila 7 dosar, tribunalul reține că aceasta nu este aferentă judecării dosarului_ în calea de atac a recursului, deoarece acea taxă era de 4 lei, și trebuia achitată cel mai târziu la primul termen de judecată, respectiv la data de 17 septembrie 2013.
Față de cele ce preced, în speță nu este vorba de o eroare materială în sensul prevăzut de art. 318 Cod procedură civilă, ci de culpa recurentei, care nu și-a îndeplinit obligațiile puse în sarcină de către instanță, așa cum sunt ele prevăzute în Legea 146/1997, în vigoare la data respectivă, așa încât va respinge contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1977 din data de 17 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea C. M., domiciliată în mun. B., . A, județul B. împotriva deciziei civile nr. 1977 din data de 17 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția Civilă în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata L. N., ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 APRILIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. L. G. F. C. M.
F. N.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. S.A. +V.E.L. + C.L.
Tehnored. Ș.L.G./ Ex.2./06.06.2014.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 436/2014. Tribunalul SUCEAVA | Servitute. Decizia nr. 895/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
