Partaj judiciar. Decizia nr. 668/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 668/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 13-03-2014 în dosarul nr. 12041/86/2013
Dosar nr._ - partaj judiciar - revizuire -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 668
Ședința publică din data de 13 MARTIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
JUDECĂTOR: F. L.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul V. I., domiciliat în mun. București, sector 3,..7, ..89 împotriva deciziei civile nr. 2310 din data de 22.10. 2013 pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția Civilă în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații V. P. și V. V., ambii domiciliați în localitatea F., ., nr.504, județul Suceava, F. E., domiciliată în localitatea Stulpicani, județul Suceava, V. M., domiciliată în București, ., . 1, etaj 3, ., domiciliată în localitatea Păltinoasa, județul Suceava, R. OLGUȚA, domiciliată în Bistrița, ., ..64, județul Bistrița Năsăud, L. F., domiciliată în oraș Gura Humorului, ., n.74, județul Suceava și V. E., domiciliată în localitatea F., județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimații V. Pertu și V. V. asistate de avocat A. N. care le asigură reprezentare juridică și celorlalți intimați lipsă, lipsă fiind și revizuientul.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că prin serviciul de arhivă s-au depus la dosar o . înscrisuri respectiv întâmpinarea formulată de intimații V. Pertu și V. V. împreună cu o . alte înscrisuri în combaterea cererii de revizuire (filele 8-12), întâmpinarea formulată de intimatele F. E. și R. E. împreună cu o . înscrisuri în dublu exemplar (filele 13-21), înscrisul olograf înaintat de intimata V. M. prin care arată că este renunțătoare (fila 22), chitanța nr._ din 13.02.2014 în cuantum de 10.00 lei și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei aferente cererii de revizuire promovate în cauză (fila 26) și întâmpinarea formulată de intimata L. F. împreună cu o . înscrisuri ( filele 41-43). De asemenea se constată că a fost atașat prezentei cauze dosarul nr._ înaintat de Judecătoria Gura Humorului.
Instanța ia act de achitarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente cererii de revizuire promovate în cauză, constată revizuirea legal timbrată și dispune anularea acestora, după care aduce la cunoștința apărătorului ales al intimatelor despre întâmpinările înaintate la dosarul cauzei.
Avocat A. N. precizează că a luat act de conținutul acestora, iar în ceea ce privește cererea formulată de V. M., deși intimata a precizat că este renunțătoare și a solicitat scoaterea sa din cauză, arată că nu are la ce să renunțe solicitând ca cererea acesteia să fie calificată mai degrabă drept întâmpinare.
Văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată cererea de revizuire în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat A. N. pentru intimați învederează faptul că prin întâmpinarea formulată la cererea de revizuire promovată în cauză, intimații V. P. și V. V. au înțeles să invoce inadmisibilitatea formulării cererii de revizuire motivat de faptul că motivarea cererii de revizuire cuprinde chestiuni de fond care nu pot fi soluționate pe calea revizuirii, astfel încât cauza dedusă judecăți nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute de disp. art.322 Cod Procedură Civilă.
Din motivele de revizuire arătate de revizuient se reține faptul că se critică nelegalitatea deciziei civile pronunțate de Tribunalul Suceava, însă pe această cale nu s-a invocat și netemeinicia deciziei.
Din punctul său de vedere decizia pronunțată de instanța de control judiciar este legală și temeinică sens în care se impune respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă. Cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depuse la fila 44 dosar.
În cazul în care instanța va constata că prin motivele expuse revizuientul a invocat motive de revizuire solicită pe fondul cauzei respingerea cererii și menținerea deciziei civile ca fiind pronunțată în mod legal și temeinic.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă promovată la Judecătoria Gura Humorului și înregistrată sub nr._ din 31 august 2007, reclamanții V. P. și V. V. i-au chemat în judecată pe pârâții V. C. (E.), F. E., C. M., R. E., R. OLGUȚA, V. I. și L. F., solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie admisă acțiunea și să se constate că, după defunctul V. A. S., decedat la data de 29.05.1997, cu ultimul domiciliu în ., au rămas ca moștenitori acceptanți: V. P., în calitate de fiu, pârâta V. C. (E.), în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 5/8 din masa succesorală, pârâții R. Olguța, V. I. și L. F., în calitate de fii, că pârâtele F. E., C. M. și R. E. – fiice, fiind renunțătoare, în baza declarațiilor autentificate sub nr. 1242 din 8 aprilie 2002 și nr. 172 din 15 ianuarie 2002, astfel că reclamantul și pârâții R. Olguța, V. I. și Linonti F. au împreună o cotă de 3/8 din masă (de 3/32 fiecare).
Au mai solicitat să se constate că după defunctul V. A. S. a rămas o masă succesorală compusă din cota de ½ dintr-o casă de locuit (parter și mansardă) și anexe gospodărești, situate pe un teren în suprafață de 300 mp, teren amplasat în orașul F., identic cu p. clădire nr. 213 din CF 370 a . prin edificare în timpul căsătoriei cu pârâta V. C., în baza Autorizației nr. 32 din 22 septembrie 1971, cu valoare de peste un miliard lei (100.000 RON), să se dispună lichidarea stării de indiviziune, prin formarea și atribuirea de loturi corespunzătoare cotei ce se cuvine fiecărui moștenitor acceptant, urmând ca, la atribuirea în natură a bunurilor ce compun masa, să se aibă în vedere existența contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2652 din 21.09.1998 de B.N.P „S. C.”, și să se dispună compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că, pe terenul în suprafață de 300 mp, situat pe raza orașului F., învecinat cu șoseaua națională către Ostra, P. I., R. G. și Ostrov M., au existat o casă veche din lemn, acoperită cu șindrilă, cu două camere, o șură lemne, imobile moștenite de V. C. de la părinții săi – Harald Adolf (decedat la data de 24 aprilie 1971 – Certificat de moștenitor nr. 467 din 3 septembrie 1971) și Harand E. (decedată la 2 ianuarie 1973 – Certificat de moștenitor nr. 501 din 19 decembrie 1996).
Potrivit reclamanților, aceste construcții au fost demolate în baza Autorizației de demolare nr. 5/1971, după care V. S. și V. C., ajutați de reclamant (în bani și manoperă) au edificat o casă nouă de locuit cu etaj și anexe gospodărești, în baza autorizației de construire nr. 32 din 22 septembrie 1971, eliberată de Consiliul Popular al comunei F..
După decesul lui V. S., reclamanții au susținut că s-au mutat din București în localitatea F., pentru a o îngriji și a o întreține pe V. C., mama reclamantului, motiv pentru care aceasta a fost de acord să le vândă cota lor de ½ de bun propriu din aceste construcții, prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 2652 din 21 septembrie 1998 de B.N.P. „S. C.”.
S-a mai susținut de către reclamanți că ei au întreținut întreaga gospodărie și i-au crescut valoarea, dar doi pârâți (frați ai reclamantului) au țesut intrigi, instigând-o pe mama lor să fie nemulțumită de ceea ce fac ei pentru ea și pentru gospodărie, declanșând o stare tensionată și discuții șicanatorii ce vizează averea rămasă și neîmpărțită după autorul lor, ceea ce i-a determinat să promoveze prezenta cerere de chemare în judecată.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe art. 729 C. civ., art. 274 C.p.c.
Prin sentința civilă nr. 98 din 25.01.2013, pronunțată de Judecătoria Gura Humorului s-a admis în parte, acțiunea civilă privind reclamanții V. P. și V. V., în contradictoriu cu pârâții V. C. (E. F. E., VIRSTĂ M., R. E., R. OLGUȚA, V. I. și L. F., având ca obiect „partaj judiciar”, și în consecință:
A constatat că masa de partaj după defunctul V. S., decedat la data de 29 mai 1997, se compune din cota de 1 din imobilul casă de locuit, situat pe raza orașului F.,jud.Suceava, amplasat pe p.f. nr.213 din Cartea funciară nr.370 a comunei cadastrale F., în valoare de 66.555,5 lei (valoarea totală a imobilului fiind de 133.111 lei), cealaltă cotă din acest imobil reprezentând cota de bun propriu a soției supraviețuitoare V. C.. A constatat că reclamanții au efectuat îmbunătățiri la imobilele în cauză,în cuantum total de 37.862 lei . A constatat că asupra masei de partaj concură:
- pârâta V. C., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1 din 1, respectiv de 2/ 8, în valoare de 16.638,875 lei;
- reclamantul V. P., în calitate de fiu, cu o cotă de 1 din 3, respectiv de 3/8, în valoare de 24.958,3125 lei ;
- pârâtul V. I. ,în calitate de fiu ,cu o cotă de 1 din 3 ,respectiv de 3/8, în valoare de 24.958,3125 lei ;
S-a dispus ieșirea din indiviziune. A atribuit părților următoarele loturi:
- reclamantul V. P. va primi lotul nr.1, în suprafață de 70,95 m.p. ( parter - 42,96 m.p. și etaj – 27,99 m.p.) compus din camera nr.1-23,98 m.p., hol 1 – 14,50 m.p.,cămară -5,28 m.p., hol 2-5,65 m.p., camera nr.5 – 17,09 m.p. și balcon – 5,25 m.p., în valoare de 67.133 lei.
- pârâții V. C. și V. I. vor primi lotul nr.2, în suprafață de 69,73 m.p.( parter-42,59 m.p.,etaj-27,14 m.p.), compus din camera nr.2-20,85 m.p., camera nr.3-21,74 m.p.,camera 4-20,85 m.p. și hol 3 -6,29 m.p., în valoare de 65.978 lei.
A constatat că reclamanții au un drept de creanță asupra imobilului mai sus arătat, în cuantum total de 18.931 lei. A obligat părțile să-și predea reciproc loturile. A dispus echilibrarea loturilor, a obligat pe pârâții V. C. și V. I. să plătească reclamanților, în solidar, suma de 18.353,5 lei, cu titlu de sultă, a admis excepția tardivității privind capătul de cerere având ca obiect pasivul succesoral după defunctul V. S..
A respins capătul de cerere având ca obiect pasivul succesoral după defunctul V. S., ca fiind tardiv formulat.
A obligat pe pârâta V. C. să plătească reclamanților, în solidar, suma de 756,29 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
A obligat pe pârâtul V. I. să plătească reclamanților, în solidar, suma de 1134,37 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții V. P. și V. V., pârâții V. C. și V. I. pentru motive de nelegalitate.
Reclamanții au susținut că în mod greșit instanța de fond a avut în vedere lotizarea pe care expertul a prezentat-o în Anexa 2.3 din raportul de expertiză, dat fiind faptul că în urma obiecțiunilor s-a întocmit un supliment, lotizarea din anexa 2.1 reflectând în mod corect cotele, fiind astfel posibilă atribuirea bunului în natură.
Conform contractului sub nr. 2652/2008 reclamanții sunt proprietarii cotei de ½ din casă, cealaltă cotă de ½ făcând obiectul partajului după defunctul V. S., la cota lor adăugându-se cota de 3/8 din ½ din întreg imobilul, iar ca valoare_,8 lei, valoare care este apropriată de lotizarea propusă de expert (lot. 1 de_ lei).
De asemenea conform aceluiași supliment s-au calculat îmbunătățiri pentru fiecare lot în parte, specificând că la lotul nr. 2 ce urma să fie atribuit pârâților s-au adus îmbunătățiri în sumă de_ lei.
Au mai arătat că motivarea instanței de fond cu privire la lotizare este nelegală deoarece V. C. nu era proprietara bunului vândut lui V. I., cota de ½ făcând obiectul cauzei, mai mult la data introducerii cererii, proprietarii tabulari ai întregului imobil erau ei reclamanții co o cotă de 1/2, iar prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a constatat faptul că V. S. și C. au dobândit în cote egale de ½ dreptul de proprietate asupra casei, sens în care cota de ½ vândută pârâților V. I. aparținea lui V. S..
Contractul de vânzare – cumpărare nr. 2300/7.09.2011 prin care V. I. a cumpărat de la V. C. cota de ½ din casă a fost închiriat în timpul procesului, acesta având cunoștință de persoana care este proprietara casei.
De asemenea, deși instanța arată că a ținut cont de posesia actuală, pârâta V. C. folosește doar camerele 2 și 3 conform suplimentului.
Recurenții au susținut că hotărârea nu poate fi menținută și pe motiv că pârâții nu dispun de sumele necesare acordării sultei, iar o executare silită pe imobil necesită timp și bani.
Au mai arătat că fără a se lua în calcul această lotizare, sulta a fost greșit calculată pentru suma de 1838,5 lei, în loc de_,8 lei la care au fost obligați în solidar pârâții V. C. și V. I., care de altfel nici nu a fost motivată.
Mai mult, deși s-a constatat că reclamanții au un drept de creanță în sumă de_ lei, nu arată ce sumă urmează a plăti pârâții din acest drept pe care nici nu i-a obligat în acest sens.
Pârâta V. C. a susținut prin memoriul de recurs că în prezent este doar beneficiara uzufructului viager conform contractului de vânzare – cumpărare respectiv asupra cotei de ½ din casa de locuit și terenul aferent, astfel încât instanța de fond a dispus în mod greșit ieșirea din indiviziune prin menționarea unei cote de proprietate împreună cu pârâtul V. I..
Greșit este și faptul că la atribuirea lotului nr.2 apare un hol 3 de 6,29 mp care nu se mai regăsește în supliment, dar în schimb apare un pod fără nici o cotă de măsurare. Mai mult nici nu se arată pe unde se va intra la lotul nr. 2.
Un alt aspect greșit este și aplicarea art. 673/9 Cod procedură civilă fără a se menționa dacă există un acord la edificarea construcției îmbunătățite. Mai mult deși cererea privind pasivul succesoral a fost respinsă ca tardivă, a fost obligată împreună cu pârâtul V. I. la sultă, deși nu a fost de acord cu îmbunătățirile aduse imobilului.
Pârâtul V. I. a susținut că instanța de fond nu a ținut seama de contractul de vânzare – cumpărare prin care pârâta V. C. vinde dreptul său de proprietate ½ la data de 7.09.2011 în baza contractului autentificat, așa încât proprietatea asupra a ½ din casă și teren îi revine lui și soției sale conform încheierii din 09.09.2011 a OCPI Suceava astfel că V. C. nu are cum să dețină vreo proprietate, deci nu are ce partaja, deoarece contractul și-a produs efecte de la data autentificării lui.
A arătat că nu are nici un fel de obligație față de reclamanți cu titlu de sultă sau creanțe deoarece este proprietara a ½ din imobil, a încheiat un act autentic cu pârâta V. C. în care nu se menționează existența vreunui acord cu privire la îmbunătățiri.
Prin decizia civilă nr. 2310 din data de 22.10. 2013 pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția Civilă în dosar nr._ , s-au respins recursurile declarate de pârâții V. C. și I. ca nefondate, s-a admis recursul declarat de reclamanții V. P. și V. V. și s-a modificat în parte sentința civilă nr. 98/25 ianuarie 2013 a Judecătoriei Gura Humorului și în consecință:
S-a constatat că asupra masei de partajat concură: pârâta Vîrsta C., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 2/16 în valoare de 16.639 lei.
- reclamanții V. P. și V. în calitate de fiu cu o cotă de 11/16 în valoare de 91.514 lei și
- pârâtul V. I. în calitate de fiu cu o cotă de 3/16 în valoare de 24.958 lei.
S-a constatat că pârâtele R. E., F. E., R. Olguța, L. F. și C. (V.) M. nu au acceptat succesiunea după defunctul V. S..
S-a dispus ieșirea din indiviziune și atribuit pârâților următoarele loturi:
1. Reclamanții V. P. și V. lotul nr. 1 compus din camera nr. 1, cămară, hol 1 camera nr. 4, camera nr. 5, hol 2 și balcon astfel cum sunt identificate în anexa 2.1 din suplimentul la raportul de expertiză (fila 80), în valoare de totală de 90.926 lei.
2. Pârâților V. C. și V. I. lotul nr. 2 compus din camerele 2 și 3 astfel cum sunt identificate în anexa nr. 2.1 la suplimentul de expertiză (fila 81) în valoare de 42.185 lei.
Pârâții V. C. și I. au fost obligați să plătească reclamanților suma de 588 lei cu titlu de sultă.
S-a constatat că reclamanții au efectuat îmbunătățiri la imobilele supuse partajului în cuantum de 37.862 lei.
Pârâții au fot obligați să plătească reclamanților suma de 11.832 lei reprezentând cota de 5/16 din valoarea totală a îmbunătățirilor.
Pârâta V. C. a fost obligată să plătească reclamanților suma de 380 lei cheltuieli de judecatut capetele de cerere referitoare la compensarea masei de partajat, a obligării părților de a-și preda reciproc loturile precum și a respingerii pasivului succesoral ca tardiv formulat.
Pentru a decide astfel, tribunalul analizând criticile formulate de recurenți care se subsumează motivului de nelegalitate de disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, tribunalul a reținut următoarele:
Astfel, în ceea ce privește recursul declarat de reclamanți se constată că în mod greșit instanța de fond nu a ținut seama de existența contractului de vânzare – cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 2652 din 21 septembrie 1998 conform căruia reclamanții au cumpărat cota de ½ din imobil precum și de faptul că la această cotă se adaugă cota legală de ¾ moștenită după V. S., rezultând o cotă totală din imobil de 11/16.
În atare condiții, pârâții au o cotă totală din imobil de 2/16 pârâta V. C. iar pârâtul V. I. de 3/16.
Referitor la varianta de lotizare, tribunalul a reținut că prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expertul C. C. (fila 46 dosar) prin anexa 2.1 (fila 53) s-au format loturi cu nr. 1 și 2 în care s-a ținut seama de posesia exercitată de părți, de cotele și poziția procesuală a acestora, precum și de existența unor căi de acces către părțile din imobil, suplimentul răspunzând cerințelor prev. de disp. art. 673/9 Cod procedură civilă, loturile fiind echilibrate inclusiv valoric (sulta fiind de 588 lei).
Varianta aleasă de instanța de fond este cea din raportul de expertiză în care nu s-a ținut seama de cotele părților și nici de buna utilizare a imobilului, neexistând acces la camera nr. 4, mai mult conform variantei menționate sulta este împovărătoare.
Ca atare, tribunalul va atribui reclamanților lotul nr. 1 din anexa 2.1 la supliment iar pârâților lotul nr. 2 din aceeași anexă, cu obligarea pârâților la sulte în raport de cotele moștenite și de valoarea lotului atribuit.
În ceea ce privește îmbunătățirile, deși instanța a reținut că reclamanții le-au efectuat și că nu au o valoare de 37.862 lei, greșit prin hotărâre s-a menționat dreptul lor de creanță în valoare de_ lei, având în vedere cotele ce le revin din moștenire, astfel cum au fost arătate în considerentele deciziei.
De asemenea, greșit instanța de fond nu a obligat pârâții la plata către reclamanți a contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului, așa încât tribunalul funcție de cotele părți cuvenite i-a obligat la plata acestora.
Așa fiind, tribunalul a apreciat că recursul declarat de reclamanți este întemeiat în sensul celor arătate, sens în care în temeiul prev. art. 312 Cod procedură civilă va fi admis iar hotărârea atacată modificată în parte, urmând a fi menținute doar dispozițiile referitoare la compunerea masei de partajat, a obligării predării reciproce a loturilor, precum și a respingerii pasivului ca tardiv formulat.
Față de cotele ce li se cuveneau părților, și cheltuielile de judecată acordate de instanța de fond vor fi modificate prin prezenta decizie conform art. 274 și 277 Cod procedură civilă.
Referitor la recursurile declarate de pârâții V. C. și I., au fost respinse ca nefondate în baza prev. art. 312 Cod procedură civilă din următoarele considerente:
Astfel, conform contractului încheiat în anul 2008, pârâta V. C. înstrăinându-și cota de ½ din imobilul casă de locuit așa încât cota ce îi revine în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului V. S. este de 2/16 așa încât în mod corect aceasta a fost trecută ca și moștenitor acceptat după defunct, fiindu-i atribuite în lot bunuri imobile.
După cum s-a arătat mai sus, tribunalul a atribuit părților loturi ținând seama de suplimentul la raportul de expertiză efectuat de expert C. C., respectiv de anexa nr. 2.1 în care lotul nr. 2 aparține pârâților V. C. și V. I..
În condițiile în care reclamanții au cumpărat cota de ½ din casă îmbunătățirile aduse întregului imobil erau evidente, nefiind necesar acordul pârâților în acest sens, așa încât corect aceasta a fost obligată valoric la cota parte cuvenită precum și la sultă pentru echilibrarea valorică a loturilor.
De asemenea, instanța nu poate avea în vedere contractul de vânzare – cumpărare încheiat la data de 7.09.2011 deoarece cota înstrăinată pârâtului V. I. depășește cota legală la care pârâta V. C. avea dreptul în calitate de soție supraviețuitoare având în vedere că prin contractul de vânzare – cumpărare din anul 2008 aceasta înstrăinându-și cota de ½ din dreptul său de proprietate reclamanților.
Ca atare funcție de cota din moștenire și de lotul atribuit acestuia conform anexei 2.1 din supliment, a fost obligat atât la plata sultei cât și a contravalorii îmbunătățirilor.
Așa fiind, tribunalul a respins recursurile declarate de pârâți ca nefondate conform art. 312 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii, a promovat cerere de revizuire pârâtul V. I., arătând că în fapt a formulat obiecțiuni privind sentința civila nr.98/25.01.2013, dată in dosarul nr._ pentru următoarele motive: pârâta Virsta C. vinde dreptul său de proprietate de 1/2, conform C.F. NR._, loc. F.-Suceava, la data de 07.09.2011, in baza contractului de vânzare-cumpărare cu clauza de uzufruct viager, având nr. 2300/07.09.2011, iar in baza acestui contract, proprietari pe ½ din casa si terenul aferent C.F._, devine el, pârâtul Vîrsta I. si soția sa, conform încheierii cu numărul_/09.09.2011 a OCPI - Suceava si a BCPI - Gura Humorului, in consecința reclamanții Vârsta P. și Virsta V. nu au temei legal pentru a-i cere cota parte din valoarea îmbunătățirilor făcute de ei.
Instanța de fond, prin Sentința Civila nr.98/25.01.2013, a avut în vedere la formarea loturilor, cele două contracte de vânzare-cumpărare autentificate, încheiete de parata Virsta C. cu reclamanții si cu paratul Virsta I. si a obligat la plata in solidar pe parații Virsta C. si Virsta I. privind suma_,50 lei cu titlu de sulta, care a fost greșit calculată.
A arătat că a formulat recurs ( care a fost respins ) criticând sentința in ceea ce privește obligarea sa la plata unei creanțe către reclamanții Vârsta P. si Virsta V..
Astfel, consideră ca instanța de recurs nu s-a pronunțat legal cu privire la următoarele aspecte, astfel:
În Decizia nr.2310/22.10.2013, data in dosarul_, instanța de recurs afirma ca "nu poate avea in vedere contractul de vânzare-cumpărare cu clauza de uzufruct viager, încheiat la data 07.09.2011, deoarece cota înstrăinata paratului VIRSTA I. depășește cota legala la care parata VIRSTA C. avea dreptul in calitate de soție supraviețuitoare ". Din acest punct de vedere, menționează că notarul public își exercită din plin rolul activ pentru stabilirea stării de fapt si a raporturilor juridice si comerciale reale dintre părți, pe care urmează sa le constate prin acte juridice pe care le autentifica. Verificarea condițiilor de validitate ale actelor se face in cadrul procedurii contencioase de către instanța de judecata sesizată prin acțiunea părții interesate, conform art.99 alin.l din legea 36/1995, coroborat cu art.100. În momentul autentificării contractului de vânzare - cumpărare cu uzufruct viager cu nr.2300/07.09.2011, inregistrat in C.F nr._, F.-Suceava, cartea funciara nu avea interdicție de înstrăinare, singurul proprietar al cotei de ½ era V. E., nu si defunctul Virsta S..
Din momentul autentificării contractului de vânzare - cumpărare cu uzufruct viager, având nr.2300/07.09.2011, nu mai putea fi susținuta pe rol succesiunea după defunctul V. S., întrucât el nu mai avea calitatea de moștenitor, ci numai calitatea de coproprietar, conform C.F., iar acțiunea care trebuia continuată era cea de ieșire din indiviziune, fără atribuirea de cote suplimentare lui Vârsta P. .
Greșit a reținut instanța de recurs, ca el, paratul Virsta I. trebuie să plătească sulta de 588 lei, din moment ce i s-a atribuit, conform Sentinței Civile nr. 98/25.01.2013, lotul 2 in suprafața de 69,73 mp, iar lui Vârsta P. lotul 1 in suprafața de 70,95 mp.
Astfel lotul 1 are valoarea de_ lei, iar lotul 2 are valoarea de_ lei, rezultând o sulta de 577,50 lei (raportat la valoarea de_,50 lei, contravaloarea a ½ din imobil), sulta pe care trebuie să o primească el de la reclamanții Vârsta P. si Virsta V..
Tot instanța de recurs a stabilit ca pârâții Virsta I. și Virsta C. să achite un drept de creanța in valoare de_ lei. Consideră ca aceasta creanța nu are temei legal, deoarece încalcă prevederile art. 673, indice 9, C.p.civ., care menționează ca îmbunătățirile la imobil trebuie făcute cu acordul coproprietarului sau alte asemenea si nu ce constata instanța de recurs "ca nu este necesar acordul paraților in acest sens " pentru efectuarea îmbunătățirilor. Menționează ca în momentul efectuării îmbunătățirilor făcute de reclamanți pe placul lor, nu avea calitatea de coproprietar, iar din data de 07.09.2011, conform contractului de vânzare-cumpărare cu uzufruct viager, nu mai are calitatea de moștenitor. Apoi, îmbunătățirile nu au fost făcute pentru conservarea / consolidarea bunului (imobil), ci au fost cheltuieli voluptorii, pentru plăcerea reclamanților. Cheltuielile voluptorii nu se restituie, iar reclamanții le pot lua, fără deteriorarea bunului (imobil). Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere cu nr.2652/1998, reclamanții Vârsta P. și Vârsta V. și-au asumat obligația de întreținere față de Virsta C., obligație care trebuie înțeleasă și prin prisma art.970 alin.2, coroborat cu art.981 C.civ, conform cărora "convențiile obligă nu numai la cea ce este expres întrânsele, dar și la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau legea da obligație dupa natura sa " și" clauzele obișnuite . subînțeleg, deși nu sunt expres prevăzute în acesta". Scopul încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere autentificat cu nr. 2652/21.09.1998, prevedea întreținerea și nu îmbunătățirea confortului sau sporirea valorii imobilului prin efectuarea unor lucrări de modernizare. Ceea ce depășește clauza de întreținere, reprezintă cheltuieli voluptorii. Astfel el nu poate fi obligat la un drept de creanța privind îmbunătățirile făcute de reclamanți.
În calitate de pârât apreciază că instanța trebuia să pună în sarcina reclamanților cheltuielile de judecată ce îi revin lui, care au continuat acțiunea în speranța ca vor obține o cota parte suplimentara fata de cota de ½ din imobil trecuta pe numele lor in C.F nr._ .
Își întemeiază cererea de revizuire pe dispozițiile art.322 pct.5 C.proc.civ, considerând ca instanța de recurs a modificat hotărârea instanței de fond pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire o cere . Pentru aceste motive a solicitat admiterea cererii de revizuire si pe cale de consecința, modificarea totală a Deciziei nr. 2310/22.10.2013 dată de Tribunalul Suceava, în sensul atribuirii loturilor prin ieșirea din indiviziune, conform celor două contracte de vânzare-cumpărare autentificate și anularea obligației de plată privind îmbunătățirile .
Pârâtele intimate F. S. E. și R. S. E. au formulat întâmpinare prin care au solicitat instanței să dispună admiterea acțiunii, în sensul de a constata că după defunctul lor tată - V. A. S. au rămas ca moștenitori acceptanți mama noastră - V. C. și noi ceilalți 7 copii, în cote egale, solicitând a se reține că ele au dat declarațiile notariale înțelegând prin această manifestare de voință că cedez cotele nlor fratelui acestora V. P., motiv pentru care au solicitat să fie considerate moștenitoare acceptante, întrucât nu doresc ca de aceste cote să beneficieze și ceilalți pârâți, frați și surori.
De asemenea, au solicitat ca instanța să constate că din masa succesorală face parte doar cota de 1/2 din casa de locuit veche ( parter și mansardă ) și anexele așa cum au fost ele edificate în anul 1971, la construirea acestora reclamantul având o contribuție destul de mare, întrucât 1-a ajutat pe tatăl lor cu munca fizică, dar și cu bani, fiind salariat la acea vreme, fiind al doilea întreținător al familiei, iar ceilalți frați erau minori ( C. M. - 13 ani, R. E. - 11 ani, R. Olguța - 9 ani, V. I. - 7 ani, L. F. - 5 ani), tot reclamantul fiind cel care le-a sprijinit și susținut material pe toți ceilalți, l-a ajutat pe fratele său să-și găsească serviciu, l-a cununat și a rezolvat toate problemele familiei.
Este real că fam. V. P. și V. au făcut toate lucrările de îmbunătățiri enumerate de aceștia în „precizările la acțiune", ceea ce înseamnă că valoarea acestor îmbunătățiri, indiferent care ar fi ea nu face parte din masa de împărțit.
De asemenea, este adevărat că reclamanții au fost cei care au organizat și au suportat costul praznicului de 7 ani după defunctul lor tată, așa cum aceștia au completat acțiunea.
Au dorit să menționeze că „acuzațiile" celor 4 pârâți sunt nejustificat de tendențioase și de rea credință, cu atât mai mult cu cât ei au discutat cu mama acestora, în ianuarie 2008, care dorește să fie adusă în casa reclamanților, să nu se rezilieze contractul încheiat cu aceștia, fiindu-i teamă de atitudinea celor 4 pârâți.
Intimata L. F. a formulat întâmpinare prin care a precizat că din 19.10.2012 este renunțătoare la succesiunea după tatăl său, deoarece, așa cum a arătat prin toate întâmpinările și memoriile depuse la dosarul de partaj (Dosar_ ) pe parcursul soluționării acestei cauze, ea nu a primit nimic din averea rămasă de la defunctul său tată, nu solicită parte din aceasta masă succesorală și, în același timp, a solicitat să nu fie obligată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea acestui dosar.
A mai arătat că a fost nevoită să renunțe la acest partaj pentru că a fost constrânsă prin fel și fel de amenințări, reclamații, plângeri penale nejustiticate, a plătit cheltuieli de judecată, a fost executata silit, deși, din anul 1984, ea este plecată de la casa părinteasca pentru care se face acest partaj, nu a primit nimic de la părinți, însă i-a ajutat necondiționat, și nu solicită parte din aceasta masa succesorală, iar îmbunătățirile efectuate și pretinse de către Vîrsta P. și V. pe ea nu o privesc, în condițiile în care este renunțătoare la partaj, conform PV din 19.10.2012, dată în fața Judecătoarei S. E. de la Judecătoria Gura Humorului.
Intimații V. P. și V. V. prin întâmpinarea depusă la dosar au solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, deoarece nu sunt date condițiile prevăzute de art. 322 pct.5 teza a II a C.proc.civ. invocat ca temei al cererii de revizuire, iar pe fond motivele nu pot fi încadrate în vreunul din motivele de revizuire, fiind în fapt un recurs la recurs.
Examinând actele și lucrările dosarului, decizia civilă a cărei revizuire se solicită prin prisma motivelor invocate, precum și a textelor de lege incidente în speță, tribunalul reține că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru următoarele argumente:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia instanța are posibilitatea de remedia erorile săvârșite în legătură cu starea de fapt reținută în hotărârea atacată, fie în raport cu materialul existent la data pronunțării hotărârii, fie în raport cu noile împrejurări apărute ulterior pronunțării.
Motivele de revizuire sunt prevăzute în mod limitativ de art. 322 C.proc.civ. iar prezența acestora reprezintă o condiție esențială a admisibilității în principiu a oricărei cereri cu acest obiect.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 322 C. proc.civ, și numai pentru motivele prevăzute de același text de lege, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei.
O altă interpretare, în sensul extinderii acestei căi de atac, la alte situații privitoare la eventuala nerespectare a unor condiții formale de desfășurare a judecății sau a unor raționamente jurisdicționale pretins eronate, este exclusă în raport cu dispozițiile procesuale menționate și cu principiul statuat prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia părțile interesate, care își legitimează calitatea procesuală, pot exercita căile de atac, numai în condițiile legii.
D. urmare, coroborarea acestor dispoziții legale impune concluzia condiționării examinării temeiniciei hotărârii atacate, de exercitarea revizuirii în condițiile legii și a inadmisibilității controlului judiciar, cu consecința respingerii cererii pentru acest motiv, în situația exprimării de către partea interesată, a simplei nemulțumiri a acesteia, cu privire la hotărârea a cărei retractare se cere, fie a afirmării generice a nelegalității și netemeiniciei acesteia.
Tribunalul constată că revizuientul și-a întemeiat cererea de față pe motivul prevăzut de art.322 pct.5 C.proc.civ., ce se referă la situația desființării sau modificării hotărârii unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
O primă exigență a acestui caz de revizuire se referă la existența unei hotărâri care a fost ea însăși desființată sau modificată.
O altă condiție ce trebuie îndeplinită pentru a face admisibilă revizuirea pe acest motiv este aceea a existenței unui raport de cauzalitate, de determinare, între hotărârea desființată sau modificată și hotărârea civilă atacată prin intermediul acestei căi extraordinare de atac. Cu alte cuvinte, hotărârea desființată sau modificată trebuie să fi avut un rol determinant în pronunțarea hotărârii a cărei retractare se urmărește, adică să fi constituit chiar suportul ei probator.
Din motivarea cererii de revizuire rezultă că în fapt revizuientul critică decizia instanței de recurs prin care s-a modificat hotărârea instanței de fond și invocă în susținerea motivului de revizuire hotărârea instanței de fond ce a fost modificată în calea de atac, ceea ce face inadmisibilă cererea acestuia, textul legal nefiind aplicabil în astfel de situații, deoarece s-ar deschide calea unui recurs la recurs.
În consecință, tribunalul va admite excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimații V. P. și V. V., urmând să respingă ca atare cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocată de intimați.
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul V. I., domiciliat în mun. București, sector 3,..7, ..89 împotriva deciziei civile nr. 2310 din data de 22.10. 2013 pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția Civilă în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații V. P. și V. V., ambii domiciliați în localitatea F., ., nr.504, județul Suceava, F. E., domiciliată în localitatea Stulpicani, județul Suceava, V. M., domiciliată în București, ., . 1, etaj 3, ., domiciliată în localitatea Păltinoasa, județul Suceava, R. OLGUȚA, domiciliată în Bistrița, ., ..64, județul Bistrița Năsăud, L. F., domiciliată în oraș Gura Humorului, ., n.74, județul Suceava și V. E., domiciliată în localitatea F., județul Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 MARTIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. M. G. F. F. L.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. F.L.
Jud. recurs. D.D. + M.C. + T.M.
Tehnored. Ș.L.G./Ex.2./07.04.2014.
| ← Cereri. Decizia nr. 982/2014. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Sentința nr. 2134/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
