Superficie. Sentința nr. 1851/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1851/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 14-10-2014 în dosarul nr. 5658/285/2012
Dosar nr._ -stabilire drept superficie-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.1452
Ședința publică din data de 14 octombrie 2014
Președinte C. L.
Judecători V. E. L.
S. A.
Grefier R. M.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta . Rădăuți, împotriva sentinței civile nr. 1851 din 4 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți (dosar nr._ ), pârâți intimați fiind B. M. A. și B. C..
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 7 octombrie 2014, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când, în baza disp.art.156 alin.2 Cod procedură civilă, pentru a da posibilitate apărătorului recurentei de a depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, 14.10.2014.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 17.10.2012 sub nr._, reclamanta . RĂDĂUȚI, în contradictoriu cu pârâții Balței M. A. și Balței C. a solicitat stabilirea unui drept de superficie aferent imobilului reprezentând atelier auto, containere metalice și rampa metalică proprietatea pârâților pe toată durata existenței construcțiilor incidente fiind disp. art. 492 C.civil interpretat per a contrario, stabilirea unei servituți de trecere de la drumul principal la imobilul reprezentând atelier autocontainere metalice și rampa metalică pe terenul proprietatea pârâților, atât cu piciorul cât și și cu vehiculul sau autovehiculul, incidente în cauză fiind prev. art. 616 C.c ivil, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a judecat anterior cu pârâții într-un proces de revendicare, reclamanta având calitatea de pârâtă, iar prin decizia nr. 1253/2012 a Tribunalului Suceava- irevocabilă- s-a admis în parte acțiunea reclamanților(pârâții din prezentul proces) în sensul că a fost obligată să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 849 m.p. identică cu . anexa 1 la raportul de expertiză topometrică întocmit de expert N., cu păstrarea celorlalte dispoziții ale sentinței recurate. S-a mai arătat că prin sentința civilă nr. 4665/2011 a Judecătoriei Rădăuți au fost respinse capetele de cerere vizând ridicarea construcțiilor proprietatea reclamantei conform art. 494 C.civil și privitor la obligarea la restituirea fructelor conform art. 483 c.civil. S-a arătat că s-a prezumat buna credință, și având în vedere că reclamanta a fost pusă în întârziere de către reclamanții din acea cauză, nu s-a dispus obligarea la daune interese.
Reclamanta a invocat și faptul că pentru constituirea dreptului de superficie trebuie să se facă dovada îndeplinirii celor două condiții, respectiv dovedirea dreptului de proprietate asupra construcției și existența unei dispoziții legale, fie o convenție încheiată între superficiar și proprietarul terenului, aceste cerințe fiind îndeplinite.
În drept au fost invocate disp.art. 492,616 C.civ.
Pârâții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă, ca neîntemeiată, cu obligarea acesteia la cheltuieli de judecată.
Pârâții au arătat că pentru constituirea dreptului de superficie se cerere dovedirea dreptului de proprietate asupra construcției, ori, în speță, reclamanta nu are drept de proprietate, vechea construcție nu a fost și nu este intabulată în CF.,că doctrina și practica judiciară arată că dreptul de superficie se dobândește în baza înțelegerii părților, legatelor și prescripției achizitive potrivit legii, Î.C.C.J. statuând că dreptul de superficie nu se poate dobândi prin hotărâre judecătorească fără acordul proprietarului imobilului.
În vederea soluționării cauzei au fost depuse la dosar înscrisuri și s-a administrat proba cu expertiza tehnică de specialitate.
La termenul de judecată din 4 iunie 2014, s-a invocat de către apărătorul pârâților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților întrucât aceștia nu sunt proprietarii terenului pe care s-a solicitat crearea unui drept de superficie și a unei servituți de trecere.
Prin sentința civilă nr.1851 din 4 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, s-a respins acțiunea, reclamanta fiind obligată să plătească pârâților suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
După cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, în urma consultării arhivei cărți funciare, s-a constatat că proprietar al terenului pentru care s-a solicitat superficia și servitutea de trecere este Tiperciuc D., care a dobândit dreptul de proprietate de la pârâți în baza contractului autentificat sub nr. 3688/2010.
Din extrasul CF anexat raportului de expertiză rezultă că proprietarul suprafeței de 850 m.p. identic cu pf. 7624 din CF_ este Tiperciuc D., căruia i s-a înscris dreptul de proprietate la data de 28.09.2010, după cum este consemnat în extrasul CF.
Cum dreptul de superficie reprezintă un dezmembrământ al dreptului de proprietate, care are la bază înstrăinarea de către titularul dreptului de proprietate asupra unui teren a unuia dintre atributele acestui drept, respectiv folosința către un țerț proprietar a construcției edificate pe terenul respectiv, instanța a admis excepția întrucât pârâții nu au calitatea de proprietari ai terenului asupra căruia reclamanții au solicitat atât un drept de superficie cât și crearea unei servituți și în acest din urmă caz, pârâții trebuind să aibă calitatea de proprietari ai terenului pe care ar fi urmat să se creeze servitutea de trecere.
Ca urmare a admiteri excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, acțiunea a fost respinsă, instanța obligând reclamanta să plătească pârâților suma de 1000 lei cheltuieli judecată, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva sentinței sus menționate a formulat recurs reclamanta . Rădăuți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând disp.art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, precum și excepția necercetării fondului cauzei de către instanța de fond.
În motivare a arătat următoarele:
1). In speță nu poate fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, cu motivarea că aceștia nu au calitatea de proprietari tabulari ai imobilelor în litigiu, întrucât atât servitutea, cât și superficia vizează imobilul și nu persoanele. Așadar, atâta timp cât din cererea lor de chemare în judecată rezultă că solicită a se constitui dreptul de servitute și de superficie asupra terenului aferent construcțiilor proprietatea lor, acest lucru trebuia identificat prin expertiza topo-cadastrală și apoi admis de către instanța de fond.
Proba cu expertiză topo-cadastrală nu a mai fost administrată de instanța de fond, deși onorariul pentru expert a fost achitat în totalitate.
La termenul de judecata din data de 04.06.2014 au solicitat continuarea procesului și introducerea în cauză și a proprietarului tabular descoperit de experta N. C., pe nume Tiperciuc D..
In mod greșit instanța de fond a procedat la soluționarea cauzei pe excepția lipsei calității procesuale pasivă. A se vedea în acest sens și istoricul proceselor desfășurate anterior între subscrisa și pârâții B., în sensul celor indicate în cererea introductivă potrivit cărora aceștia i-au acționat în judecată într-o acțiune în revendicare în 2010, proces care a ținut până în 2012, fără să se invoce nici un moment că nu au calitatea de proprietari: " In fapt, subscrisa ne-am judecat anterior cu pârâții într-un proces având ca obiect revendicare, proces ce a făcut obiectul ds. nr._ al Judecătoriei Rădăuți, subscrisa figurând pârâta.
Prin Decizia nr. 1253/12.06.2012 a Tribunalului Suceava -irevocabilă - s-a admis în parte acțiunea reclamanților (pârâții din prezentul proces) în sensul că a fost obligată să lase în deplina proprietate și liniștită posesie suprafața de 849 m.p. identică cu . anexa 1 la raportul de expertiză topometrica întocmit de expert N. G., cu păstrarea celorlalte dispoziții ale sentinței recurate.
Prin S.C. nr. 4665/29.12.2011 a Judecătoriei Rădăuți au fost respinse capetele de cerere vizând ridicarea construcțiilor proprietatea subscrisei cf. art.494 Cod civ. și cel privitor la obligarea la restituirea fructelor cf. arl.483 Cod civ.
Nu s-a dispus obligarea lor la ridicarea construcțiilor aflate pe terenul în cauză întrucât existența deciziei de atribuire a fost de natură a releva existenta bunei credințe.
De asemenea, tot în considerarea bunei credințe a subscrisei și având în vedere faptul că nu a fost pusă în întârziere de către reclamanți (pârâți în prezentul ds.) nu s-a dispus obligația lor la plata de daune-interese pentru lipsa de folosință a terenului în cauză, în perioada 20072010".
De asemenea, în acel dosar. s-a întocmit de către exp. Negruser un raport de expertiză din care nu rezultă că proprietar tabular ar fi Tiperciuc D..
Prin servitute înțeleg acea sarcină impusă pentru uzul și utilitatea altui imobil având un alt proprietar. Servitutea este un drept asupra lucrului altuia și constituie un dezmembrământ al dreptului de proprietate.
În sens larg, servituțile acordă proprietarului fondului dominant fie beneficiul limitării exercitării dreptului de proprietate asupra fondului aservit, fie chiar al exercitării unora din prerogativele ce intră în conținutul juridic al acestui drept
Servitutea, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate poate fi concepută numai în măsura în care permite titularului fondului dominant să exercite anumite prerogative din conținutul juridic al dreptului de proprietate asupra fondului aservit.
Servitutea de trecere își găsește reglementarea legală în art. 616 din Codul civil unde se prevede: „ proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona."
Loc înfundat întâlnim în situația în care proprietarul al cărui loc este înfundat „ nu mai are nicio ieșire la calea publică".
In consecință, potrivit însuși textului de lege care reglementează servitutea, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, rezultând așadar că servitutea se aplică asupra terenului și se înscrie în cartea funciară aferentă imobilului teren, indiferent de numele persoanei proprietare.
In ceea ce privește dreptul de superficie solicitat, a arătat că acesta este o specie aparte a dreptului de proprietate ce nu este reglementată de Codul civil și constă în dreptul de proprietate pe care îl are o persoană, denumită superficiar, asupra construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări care se află pe o suprafață de teren ce aparține unei alte persoane, teren asupra căruia superficiarul va avea un drept de folosință.
In cazul dreptului de superficie sunt în prezența unei suprapuneri a două drepturi de proprietate ce țin de doi proprietari diferiți: dreptul proprietarului asupra terenului și dreptul de proprietate al superficiarului asupra construcțiilor, plantațiilor sau a altor lucrări pe care le-a făcut pe acel teren, la care se adaugă dreptul superficiarului de a folosi terenul proprietatea altuia, în baza căruia el a construit, a plantat sau a efectuat o anumită construcție, plantație sau lucrare proprietatea lui exclusivă.
Ceea ce este esențial, pentru a putea vorbi de dreptul de superficie, este că edificarea construcției trebuie să se facă numai cu acordul proprietarului terenului. Se va putea constitui dreptul de superficie pe orice teren proprietate privată, indiferent de titular (chiar dacă acesta este statul sau o unitate administrativ-teritorială). In acest sens invocă Decizia nr. 613/04.12.1984 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului Suceava, prin care ,la art.2 se arată că "Se transmite fără plată și fără termen, suprafața de_ m.p.,identificată cf. planului de situație anexat, din administrarea Consiliului popular al orașului Rădăuți, în folosința Cooperativei meșteșugărești L. Rădăuți, pentru construirea unui "atelier autoservice", care va începe în trimestrul 1.1985 și se va termina în trimestrul IV. 1985" - rezultă îndeplinită condiția constituirii superficiei prin convenția părților, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei forme a actului de constituire (materializarea convenției într-un înscris nefiind necesară decât pentru a se putea efectua formalități ce vizează publicitatea imobiliară).Prin urmare, acordul manifestat expres de titularul fondului de atunci este generator de efecte juridice, convenția astfel născută creând premisa dreptului de superficie ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, în speță făcându-se răsturnarea prezumției relative instituită de prevederile art. 492 Cod civil, dovedindu-se că subscrisa sunt proprietara construcțiilor fiind astfel titulara a dreptului de superficie cu privire la terenul de sub construcții.
A arătat recurenta că, pentru cele arătate, se impune admiterea recursului, casarea în tot a sentinței menționate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea cercetării fondului pricinii.
In subsidiar, sub aspectul plății onorariului de expert, a solicitat a se avea în vedere că suma achitată acestuia este considerabilă, că vizează întocmirea raportului de expertiză pentru toate capetele de cerere și nu doar pe excepție, astfel încât a solicitat restituirea onorariului pentru neefectuarea lucrării.
Intimații, deși au fost legal citați, nu au depus la dosar întâmpinare pentru a-și preciza poziția cu privire la recurs.
Examinând sentința prin motivele de recurs invocate și în raport de ansamblul probelor ce s-au administrat în dosar Tribunalul va confirma soluția atacată apreciind că aceasta își găsește suport în probatoriul administrat a cărui judicioasă analiză a condus la stabilirea unei situații de fapt și la pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
Contrar susținerilor din recurs este a se observa că instanța de prim grad a realizat o judicioasă interpretare și aplicare a dispozițiilor art.137 Cod procedură civilă respingând acțiunea prin reținerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților B. M. A. și B. C..
Astfel cum rezultă din actele și piesele dosarului, reclamanta și-a fundamentat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art.492, 494 din Codul civil care reglementează situația construcțiilor făcute de o persoană cu materialele ei pe terenul altcuiva, în lipsa unei convenții încheiate între proprietarul terenului și constructor.
Necontestat că dreptul de superficie, este recunoscut ca un dezmembrământ al dreptului de proprietate și are la bază înstrăinarea de către titularul dreptului de proprietate asupra unui teren a unuia din atributele acestui drept și anume folosința către un terț proprietar al construcției edificate pe terenul respectiv.
Apoi calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în baza raportului juridic dedus judecății.
În speță, deși reclamanta i-a chemat în judecată pe cei doi pârâți B. M. A. și B. C., din actele depuse la dosar, rezultă că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3688/2010, aceștia au înstrăinat terenul din litigiu numitului Tiperciuc D., aspect rezultat și din extrasul de CF anexat cauzei, potrivit cu care proprietarul suprafeței de 850 mp identic cu p.f. nr.7624 din CF nr._ este Tiperciuc D..
Cum această persoană se legitimează procesual ca proprietar al terenului pe care sunt amplasate construcțiile reclamantei, și nu pârâții din prezentul dosar, se apreciază, de către Tribunal, că întemeiat s-a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților B. M. A. și B. C. și s-a respins acțiunea pe această excepție.
Câtă vreme Judecătoria a soluționat pricina pe excepția lipsei calității procesuale pasive, în recurs, instanța de control judiciar, nu va analiza criticile recurentei privitoare la chestiuni ce țin de fondul litigiului dedus judecății.
S-a mai criticat sentința și sub aspectul plății onorariului de expert, în sensul că se impune restituirea acestui onorariu pentru neefectuarea lucrării.
Și această critică urmează a fi înlăturată, întrucât, astfel cum reiese din probele și lucrările cauzei, prin chitanța nr._/1 din 03.06.2013, reclamanta a plătit în contul expertei N. C. suma de 500 lei avans pentru efectuarea lucrării de expertiză ce a fost dispusă în cauză, or, contrar celor arătate în recurs, experta s-a deplasat în teren la data de 23.10.2013, după convocarea părților și a efectuat lucrarea, depunând în acest sens raportul (fil.82-84 dosar).
Prin urmare susținerile potrivit cărora se impune restituirea onorariului pentru neefectuarea lucrării, nu se confirmă.
În contextul tuturor celor de mai sus, găsind că motivațiile recurentei sunt nejustificat formulate și că soluția primei instanțe este legală și temeinică, în baza disp.art.312 Cod procedură civilă se va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta . Rădăuți, cu sediul în mun.Rădăuți, ..16, ., împotriva sentinței civile nr. 1851 din 4 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți (dosar nr._ ), pârâți intimați fiind B. M. A. și B. C., domiciliați în mun.Rădăuți, ..12, ., jud.Suceava.
Ia act că pârâții-intimați nu au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 14 octombrie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. L. V. E. L. S. A. R. M.
Red.C.L.
Jud.G. R.
Tehnored.R.M.
2 ex.12.11.2014
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 650/2014.... | Fond funciar. Decizia nr. 418/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
