Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 279/2015. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 279/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 2604/206/2010*

Dosar nr._ - prestație tabulară-

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR.279

Ședința publică din data de 4 MAI 2015

Președinte: S. A.

Judecător: C. L.

Judecător: G.-P. V.

Grefier: S. E.-Ș.

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul H. V., împotriva sentinței civile nr.1177 pronunțată la data de 20.11.2014 de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar nr._ intimați fiind pârâții K. L. M., H. L. și reclamantul H. V. S..

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 20 aprilie 2015, susținerile celor prezenți fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, față de dispozițiile art.260 al.1 din vechiul Cod de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 27 aprilie 2015, apoi, avându-se în vedere că la 27.04.2015, unul dintre membrii completului de judecată, respectiv doamna judecător C. L. a participat la un curs de perfecționare profesională ce s-a desfășurat într-o altă localitate, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 4 mai 2015,

Deliberând,

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin acțiunea introdusă la data de 18 august 2010, reclamantul H. V. S. a chemat-o în judecată pe pârâta H. L., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că pârâta a dobândit cu titlu de succesiune, după soțul său, H. M. ( decedat la 05 noiembrie 2001 ) cota de 1/8 din suprafața de 440 m.p. teren situat în Municipiul Câmpulung Moldovenesc, ..9, identică cu parcelele: 2543 și 193/51 din C.F._ a . Mold.. ( provenită din conversia de pe hârtie a C.F. 8139 ) și din clădirea casă și anexă amplasată pe . a dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare de la pârâtă, cu privire la cota de 5/8 din imobilele descrise la punctul anterior și să se dispună înscrierea dreptului de proprietate, în registrul C.F.

În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că pârâta a fost căsătorită cu H. M., iar în timpul căsătoriei, aceștia au dobândit dreptul de proprietate, prin contribuție egală de ½ asupra imobilelor descrise la punctul 1 din petitul acțiunii.

A arătat că la data de 04 noiembrie 2001 H. M. a decedat, iar pârâta – în calitate de soție supraviețuitoare a dobândit, prin succesiune, cota de 1/8 ( ¼ din ½ ), încât aceasta a devenit proprietară asupra cote de 5/8 din imobilele respective ( ½ +1/8 ).

Prin actul sub semnătură privată întocmit la 22 octombrie 2003 mama sa – pârâta i-a transmis lui, cota parte din acest imobil, astfel încât el este proprietarul cotei de 5/8 din imobile.

Acțiunea a fost întemeiată în drept pe disp.art.1 lit.a din Legea 319/44, 730 și 1077 din codul civil și art.24 din Legea 115/1938.

S-au anexat acțiunii, în copie: C.F._ a . Mold.. ( provenită din conversia de pe hârtie a C.F. 8139 ), actul de partaj voluntar încheiat între el și pârâtă la 22 octombrie 2003, actul de deces privindu-l pe H. M., certificat fiscal nr.732 din 15 ianuarie 2010 emis de Primăria Câmpulung Moldovenesc.

La termenul din 13 octombrie 2010 reclamantul și-a precizat acțiunea ( fila 18 – 20 ), în sensul că a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți a numiților: H. V. și K. L. M. și s-a cerut să se constate că în urma defunctului H. M. ( decedat la 04 noiembrie 2001) au rămas, în calitate de moștenitori: el și ceilalți trei pârâți cu cota de câte 1/8 fiecare; să se dispună partajarea averii după defunct și să se dispună înscrierea dreptului de proprietate, în registrul C.F.

În motivarea acțiunii așa cum a fost precizată reclamantul a arătat că la decesul lui H. M., au rămas ca moștenitori pârâta H. L. soție supraviețuitoare, precum și el împreună cu pârâții: H. V. și K. L. M., în calitate de fii și că averea rămasă după acesta se compune din cota de ½ din suprafața de 395 m.p. teren curți și construcții pe care se află o casă amplasată în intravilanul Municipiului Câmpulung Moldovenesc, ..9 identică cu parcelele 2543 și 193/51 din C.F._ a . Mold.. ( provenită din conversia de pe hârtie a C.F. 8139 ), cealaltă cotă de ½ aparținând soției supraviețuitoare H. L.. S-a arătat că H. L. este beneficiara cotei de 5/8 din imobile, în timp ce copiii beneficiază de o cotă de 1/8 fiecare.

Reclamantul a arătat că în anul 2009 a adus unele îmbunătățiri la casa din litigiu, constând în: schimbarea instalației de curent electric, construirea tavanelor din rigips în patru camere, amplasarea plasei de fibră de sticlă la pereții din patru camere, gletuitul și zugrăvitul cu var lavabil, schimbatul ușilor la patru camere, pus parchetului în patru camere, a făcut o baie și a utilat-o cu instalații sanitare, a amplasat un decantor în curte, a executat scările exterioare pentru accesul la etajul casei, a executat fațada din polistier, a vopsit tabla de pe acoperișul casei, a montat două geamuri termopan la două camere, a pus gresie și faianță în bucătărie și a demolat două sobe din teracotă pe care le-a refăcut.

În același timp reclamantul a arătat că pe terenul proprietatea părinților săi se află și o anexă gospodărească ce a fost cumpărată de către el prin act de vânzare – cumpărare.

De asemenea reclamantul a arătat că s-a înțeles cu mama sa H. L. și cu fratele lui K. L. M., ca imobilul casă și teren corespunzător cotelor părți ce li s-ar fi cuvenit acestora să le fie atribuit lui în lot, cu condiția de a o îngriji pe mama lor și de a-i face înmormântarea și pomenirile după obiceiul locului.

În ceea ce-l privește pe pârâtul H. V., reclamantul a arătat că acesta și-a construit, pe terenul din litigiu o casă față de care el nu are nici un fel de pretenții și, în acest sens, a solicitat să-i fie atribuit în lot, suprafața de teren pe care se află amplasată casa respectivă și terenul necesar cu titlu de cale de acces la acea construcție.

Raportat la aceste precizări reclamantul și-a întemeiat cererea pe disp.art.728 din codul civil.

Prin întâmpinările depuse la dosar ( fila 34 – 35 ), pârâtul H. V. a arătat că în ceea ce privește precizarea la acțiune formulată de reclamant, în realitate este vorba despre o modificare a acesteia, ținând seama că, prin această cerere, sunt chemate în judecată și alte persoane și cu alte capete de cerere.

Acesta a invocat excepția neexercitării dreptului de opțiune succesorală pe care-l avea în calitate de moștenitor legal, drept născut din momentul deschiderii succesiunii ( 05 noiembrie 2001 ), în ceea ce-i privește pe reclamant și pe pârâtul K. L. M., deoarece potrivit prevederilor art.700 din codul civil aceștia aveau dreptul să opteze pentru acceptarea sau renunțarea la succesiune, în termen de 6 luni de zile de la data decesului tatălui lor, ori, ei nu au făcut acest lucru.

S-a susținut că cei doi nu au acceptat nici tacit succesiunea în termenul mai sus menționat deoarece nu au folosit bunuri din masa succesorală și nu au făcut nici un act de dispoziție sau de conservare cu privire la bunurile ce compun această masă, încât, singurii moștenitori legali, acceptanți taciți ai moștenirii ( prin folosirea terenului și a casei ce urmează a se partaja ) o are el – în calitate de fiu cu cota de ¼ și mama sa – pârâta H. L. în calitate de soție supraviețuitoare cu cota de ¾.

Referitor la îmbunătățirile ce se pretind de către reclamant a fi efectuate la casa părinților, a arătat că el nu are cunoștință decât: despre efectuarea instalației electrice, executarea, la exterior a scărilor din lemn pentru accesul al etaj, executarea decantorului, montarea a două geamuri termopan, executarea parțială la fațadă, însă, despre lucrările efectuate la interior nu are cunoștință pentru că acestea nu erau vizibile, iar relațiile dintre el și fratele său sunt tensionate.

Totodată, pârâtul a susținut că nu intră în masa de partajat poarta din metal culisantă la prima intrare la gospodăria sa, gangul din scândură închis cu două uși ( pentru accesul spre curte și accesul la stradă la . cu tablă ), ce au fost executare de el în anul 2000.

Prin cererea reconvențională depusă la dosar ( fila 38și 39 ) pârâtul H. V. a solicitat să se constate că masa succesorală este grevată de un pasiv succesoral, în sumă de 7.500 lei, suportat doar de către el, astfel încât, a solicitat ca pârâții să fie obligați să-i plătească câte 2500 lei cu acest titlu.

Referitor la pasivul succesoral pârâtul a arătat că se compune din: suma de 4500 lei reprezentând

cheltuielile de înmormântare și praznicul de după înmormântare (diferența până la 6.500 lei fiind

suportată de către mama lor); suma de 2.000 lei reprezentând c/val. parastasului de 6 săptămâni (diferența până la 3.000 lei fiind suportată de către mama lor) și suma de 1.000 lei reprezentând c/val. parastasului de 1 an( diferența până la 2.000 lei fiind suportată de către mama lor ).

Răspunzând întâmpinării și cererii reconvenționale formulate de pârâtul H. V., reclamantul H. V. S., prin întâmpinarea depusă ( fila 46 – 47 ) a solicitat respingerea cererii reconvenționale, arătând că înmormântarea defunctului H. M. a costat la acea vreme suma de 10.700.000 lei vechi din care suma de 3.078.000 lei vechi ( 2.700.000 + 100 USD ) a fost achitată de el; suma de 20 mărci germane a fost dată de pârâtul H. V., iar restul sumei până la 10.7000.000 lei vechi a fost strânsă, la priveghi de pe pieptul decedatului. Că parastasele de 3 zile, 6 zile, 9 zile și 6 săptămâni au costat 11.000.000 lei vechi, parastasul de 1 an a costat 6.000.000 lei vechi, iar parastasul de 7 ani a costat 6.500.000 lei vechi, aceste cheltuieli fiind suportate de către mama lor, H. L., cea care a achitat și c/val. monumentului funerar în sumă de 8.000.000 lei vechi.

Prin încheierea din 04 mai 2011 ( fila 54 – 55 ), instanța a admis excepția ridicată de pârâtul H. V. și a constatat că în ceea ce-i privește pe reclamantul: H. V. S. și pârâtul K. L. M., aceștia sunt străini de succesiunea după defunctul H. M..

S-au depus la dosar de către reclamant o . facturi fiscale și chitanțe privind achiziționarea de produse pentru executarea lucrărilor făcute de el la casă, copia contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.3837 din 29 octombrie 1997 de către BNP H. I. Șcraba, iar pârâtul H. V. a depus la dosar copia sentinței civile nr.789 din 30 mai 2011 ( dosar_ ) a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, încheierea 7998 din 29 iulie 2012 a BCPI Câmpulung Moldovenesc, extras C.F._ a . Mold., plan de amplasament și delimitare a imobilului întocmit la 28 iulie 2011 de către inginer B. A..

La solicitarea pârâților au fost audiați martorii: P. S. (fila 153 ), L. L. (fila 316) și Șibinschi M. (fila 317) s-a efectuat cercetare locală la 14 septembrie 2012 (fila 302 dosar) cu un plan orientativ (fila 303) și s-au efectuat rapoarte de expertiză tehnică judiciară întocmite de: F. M. (fila 194 – 208 dosar) și respectiv M. V. ( fila 233 – 239 ) cu planurile de situație anexate (fila 240 – 241), cu suplimentele de expertiză ( fila 264 – 266, fila 283 – 286 și respectiv 329 – 336 ) și planul de situație anexat (267, 287 și respectiv 337 - 340).

Prima instanță a reținut că la data de 05 noiembrie 2001 a decedat H. M. și au rămas ca moștenitori: H. L. soție supraviețuitoare; reclamantul H. V. S.; pârâtul H. V. și pârâtul K. L. M., în calitate de fii.

Prin încheierea din 04 mai 2011 ( fila 94 dosar ), instanța a constatat că reclamantul H. V. S. și pârâtul K. L. M. sunt străini de succesiunea tatălui lor H. M., încât la masa de partaj concură pârâții H. L. – soție supraviețuitoare, cu cota de ¼ și H. V. – fiu, cu cota de ¾.

S-a mai reținut că prin sentința civilă nr. 211 din 19.02.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, s-a admis acțiunea civilă având ca obiect „prestație tabulară” introdusă de reclamantul H. V. S. în contradictoriu cu pârâții: H. L., H. V. și K. L. M., așa cum a fost precizată și s-a constatat că masa succesorală după defunctul H. M. (decedat la 05 noiembrie 2001 ) se compune din:

- cota de ½ din casa de locuit ( parter + etaj ) amplasată pe ./1 din C.F. a . Mold., în valoare de_,5 lei

( din suma totală de 40.713 lei, restul de 27.168 lei fiind îmbunătățirile aduse de reclamantul H. V. S., în timp ce 4.640 lei reprezintă lucrările efectuate de pârâtul H. V. ) și

- cota de ½ din suprafața de 395 m.p. teren ( respectiv: 197, 5 m.p.) identică cu parcelele nou formate: 3398 curți și clădire de 105 m.p. din C.F._ a . Mold., 2543/1 curți și clădire de 155 m.p. și 193/51 curte de 135 m.p. ambele din C.F._ a . Mold., în valoare de 9.875 lei, valoarea masei de partajat fiind de 30.231,5 lei.

S-a reținut că la această masă de partajat au concurat pârâții H. L. – soție supraviețuitoare, cu cota de ¼ și H. V. – fiu, cu cota de ¾, iar conform încheierii din 04 mai 2011 ( fila 94 dosar ), s-a reținut că reclamantul H. V. S. și pârâtul K. L. M. sunt străini de succesiunea tatălui lor H. M..

S-a atribuit pârâtei H. L. lotul nr.1 format din: casa de locuit în valoare de 72.521 lei

( din care valoarea propriu-zisă este de 40.713 lei, iar restul de 27.168 fiind c/val. îmbunătățirilor aduse

de reclamantul H. V. S., în timp ce 4.640 lei reprezintă lucrările efectuate de pârâtul H. V. ) precum și suprafața de 253 m.p. teren în valoare de 12.650 lei formată din parcelele nou formate: 2543/1 de 155 m.p., 193/101 curte de 92 m.p. și 193/102 curte de 6 m.p. toate din C.F._ a . Mold., valoarea totală a lotului fiind de 85.171 lei ( în care sunt incluse și c/val. îmbunătățiri în sumă de 31.808 lei ).

S-a atribuit pârâtului H. V. lotul nr.2 format din: suprafața de 142 m.p. teren învaloare de 7100 lei compus din parcele nou formate_ curți de 105 m.p. din C.F._ a . Mold., 193/100 curte de 13 m.p. și 193/103 curți de 5 m,.p. și 193/104 curte de 19 m.p. toate din C.F._ a . Mold., (conform variantei 4 de partaj – anexa 6 din planul de situație întocmit de expertul V. M.), valoarea totală a lotului fiind de 7100 lei.

În vederea egalizării loturilor pârâta H. L. a fost obligată să-i plătească pârâtului H. V. suma de 35.474,75 lei cu titlu de sultă în compensare de lot (300 lei diferența de la teren și 35.174,75 lei diferență de la casă plus c/val. îmbunătățirilor la casă).

S-a constatat că reclamantul H. V. S. a dobândit dreptul de proprietate, prin cumpărare cu clauză de întreținere și păstrarea uzufructului viager, cu privire la bunurile ce i-au fost atribuite în lot pârâtei H. L. și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate, astfel constituit în registrul C.F.

S-a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul H. V., în legătură cu lichidarea pasivului succesoral.

Cheltuielile de judecată ale părților au fost compensate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art.673 ind.5 alin.1 cod procedură civilă „dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota - parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din stare de proprietate comună pe care coproprietarii le au unul față de alții ….”.

În raport de cele susținute de părți, de probele administrate în cauză și de constatările cuprinse în rapoartele de expertiză întocmite, instanța de fond a constatat acțiunea, așa cum a fost precizată, întemeiată, admițând-o, și a constatat că masa bunurilor de partajat după defunctul H. M. ( decedat la 05 noiembrie 2001 ) se compune din cota de ½ din casa de locuit ( parter + etaj ) amplasată pe ./1 din C.F. a . Mold., în valoare de_,5 lei ( din suma totală de 40.713 lei, restul de 27.168 lei fiind îmbunătățirile aduse de reclamantul H. V. S., în timp ce 4.640 lei reprezintă lucrările efectuate de pârâtul H. V. ) și cota de ½ din suprafața de 395 m.p. teren ( respectiv: 197, 5 m.p.) identică cu parcelele nou formate: 3398 curți și clădire de 105 m.p. din C.F._ a . Mold., 2543/1 curți și clădire de 155 m.p. și 193/51 curte de 135 m.p. ambele din C.F._ a . Mold., în valoare de 9.875 lei, valoarea masei de partajat fiind de 30.231,5 lei și că la această masă de partajat concură pârâții H. L. – soție supraviețuitoare, cu cota de ¼ și

H. V. – fiu, cu cota de ¾.

În conformitate cu dispozițiile art.728 cod civil s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților sens în care i s-a atribuit pârâtei H. L. lotul nr.1 format din casa de locuit în valoare de 72.521 lei( din care valoarea propriu-zisă este de 40.713 lei, iar restul de 27.168 fiind c/val. îmbunătățirilor aduse de reclamantul H. V. S., în timp ce 4.640 lei reprezintă lucrările efectuate de pârâtul H. V. ) precum și suprafața de 253 m.p. teren în valoare de 12.650 lei formată din parcelele nou formate: 2543/1 de 155 m.p., 193/101 curte de 92 m.p. și 193/102 curte de 6 m.p. toate din C.F._ a . Mold., valoarea totală a lotului fiind de 85.171 lei ( în care sunt incluse și c/val. îmbunătățiri în sumă de 31.808 lei ), în timp ce pârâtului H. V. i s-a atribuit lotul nr.2 format din:suprafața de 142 m.p. teren în valoare de 7100 lei compus din parcele nou formate_ curți de 105 m.p. din C.F._ a . Mold., 193/100 curte de 13 m.p. și 193/103 curți de 5 m,.p. și 193/104 curte de 19 m.p. toate din C.F._ a . Mold., (conform variantei 4 de partaj – anexa 6 din planul de situație întocmit de expertul V. M.), valoarea totală a lotului fiind de 7100 lei.

La atribuirea bunurilor în lotul celor două părți s-a avut în vedere modul de folosință a acestora la data partajului, precum și a modalităților pe care acestea vor folosi căile de acces la .>

De asemenea s-au avut în vedere dispozițiile art.675 ind.5 alin.2 cod procedură civilă care menționează: „instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit aliniatului 1, ea procedează la formarea loturilor și atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani”.

S-a dat eficiență dispozițiilor prevederilor art.741 din codul civil anterior ( sub imperiul căruia a luat ființă raportul juridic și a fost introdusă acțiunea la instanță ) care menționează că „la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceiași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceiași natură și valoare”.

Față de animozitățile dintre părți, de suprafața mică de teren ce face obiectul partajului și în raport de posibilitățile de acces pe care acestea le au calea publică, instanța a optat pentru varianta 4 de partaj anexa 6 din planul de situație întocmit de expertul M. V..

Conform dispozițiunilor art.742 din codul civil ( anterior ) „inegalitatea părților date în natură se compensează prin bani”.

Prin urmare, în vederea egalizării loturilor, instanța a obligat-o pe pârâta H. L. să-i plătească pârâtului H. V. suma de 35.474,75 lei cu titlu de sultă în compensare de lot ( 300 lei diferența de la teren și 35.174,75 lei diferență de la casă plus c/val. îmbunătățirilor la casă ).

Ținând seama că prin contractul de vânzare – cumpărare, cu clauză de întreținere și păstrarea uzufructului viager, autentificat sub nr.3837 din 29 octombrie 1997 de către BNP H. I. Șcraba reclamantul H. V. S. a cumpărat de la părinții săi imobilele ce le revin acestora, instanța de fond a confirmat această vânzare cu privire la bunurilor ce i-au fost atribuite în lot pârâtei H. L. – conform art.1294, 1295, art.1639 și urm. și art.517 din codul civil anterior.

În temeiul art.24 – 26 din Decretul – Lege s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate, astfel constituit, în registrul C.F.

Referitor la cererea reconvențională formulată de pârâtul H. V., cu privire la lichidarea pasivul succesoral, s-a menționat că la data de 02 noiembrie 2011 (fila 59 dosar), acesta a arătat că nu înțelege să o timbreze, solicitând ca instanța să procedeze în consecință, motiv pentru care – în temeiul art.20 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru – aceasta a fost anulată ca netimbrată.

Ținând seama de cotele cu care părțile concură la moștenire și că partajul profită în egală măsură tuturor părților, instanța de fond a procedat la compensarea cheltuielile de judecată ale acestora și s-a constatat că acțiunea a fost legal timbrată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au formulat recurs reclamantul H. V. S. și pârâții H. L. și H. V..

Reclamantul H. V. S. a arătat că în mod eronat s-a reținut prin sentința civilă nr. 211 din 19.02.2013 și prin încheierea de ședință din 04.05.2011 faptul că H. V. S. nu are calitatea de moștenitor a defunctului H. M.. Că martorii audiați la cererea sa au relatat faptul că după decesul lui H. M., H. V. S. a ocupat două camere din casa proprietatea defunctului H. M. și H. L..

A considerat că a dovedit în acest mod, faptul că a acceptat succesiunea defunctului H. M. prin preluarea în posesie a unor bunuri succesorale.

Intenția sa în acest sens este demonstrată și prin aceea că el, după ce a preluat bunuri succesorale, a solicitat să i se elibereze anexa privind sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale.

Este adevărat faptul că acest demers nu se încadrează în termenul de 6 luni prevăzut pentru acceptarea succesiunii, dar este făcut la scurt timp după epuizarea acestui termen și după ce preluase bunuri succesorale în posesie, în termenul de 6 luni de la decesul lui H. M..

Pe de altă parte recurentul a arătat că a efectuat îmbunătățiri substanțiale la casa proprietatea părinților săi, lucrări care au fost reținute de către instanța de fond tocmai în ideea că a acceptat succesiunea tatălui său.

Consideră că instanța de fond trebuia să rețină că moștenitorii defunctului H. M. sunt: H. L., soție supraviețuitoare, cu cota de 10/16, el - H. V. S., fiu, cu cota de 3/16 și H. V., cu cota de 3/16.

În mod eronat instanța de fond a reținut faptul că pârâtul H. V. a efectuat îmbunătățiri la casă în valoare de 4640 lei, în condițiile în care acesta nu a solicitat să se rețină că a efectuat aceste îmbunătățiri, nu a propus probe în acest sens și nici nu a dovedit că ar fi făcut îmbunătățiri în sumă de 4640 lei.

Faptul că îmbunătățirile sunt evaluate în cadrul expertizei construcții conform celor susținute de

pârâtul H. V. cu ocazia prezentării expertului constructor la fața locului, nu poate conduce în mod automat la concluzia că efectiv aceste îmbunătățiri au fost efectuate de către H. V..

A arătat că în mod greșit instanța de fond a inclus în masa de partajat toate imobilele în litigiu, precum și contravaloarea acestora în integritate, deși în cauză este dovedit prin înscrisul de Carte Funciară, faptul că, imobilele au fost dobândite, în devălmășie de către defunctul H. M. și mama sa H. L., precizând că instanța a respins fără a motiva, obiecțiunile formulate de către el cu privire la expertiza topometrică.

Prin suplimentul la expertiza topometrică pe care o solicitat-o, urma ca expertul să creeze un drept de proprietate în indiviziune forțată asupra terenului limitrof cu casa în litigiu, precum și cu anexa care i-a fost înstrăinată de părinții săi cu mult timp înainte.

Pentru a utiliza eficient aceste construcții era necesar ca limita de hotar să fie reprezentată de peretele casei, singura posibilitate fiind crearea stării de indiviziune forțată.

A mai arătat recurentul că a solicitat acest lucru pe tot parcursul procesului, dar expertul nu a efectuat o variantă de partaj în acest sens.

În aceste condiții, instanța de fond trebuia să includă în masa de partajat doar cota de ½ din imobilele respective și să stabilească un drept de coproprietate forțată asupra suprafețelor de teren menționate la pct. IV, iar sulta trebuia calculată în mod corespunzător, în raport de acest aspect.

Pentru motivele expuse, recurentul a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței civile nr. 211/19.02.2013 și a încheierii din 4 mai 2011 și în rejudecare să se stabilească calitatea de moștenitor acceptant a lui, în calitate de fiu, cu cota de 3/16, stabilirea corectă a masei de partajat a defunctului H. M. constând din cota ½ din imobilele în litigiu, cealaltă cota de aparținând soției supraviețuitoare H. L.. Totodată a mai solicitat să fie înlăturată dispoziția prin care s-a stabilit că H. V. a efectuat îmbunătățiri în sumă de 4640 lei, întrucât acest aspect nu este real și nici dovedit.

Pârâta H. L. a cr4iticat soluția primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că în mod eronat s-a reținut prin sentința civilă nr. 211 din 19.02.2013 și prin încheierea de ședință din 04.05.2011 faptul că reclamantul H. V. S. nu are calitatea de moștenitor a defunctului H. M.. Că martorii audiați la cererea reclamantului H. V. S. au relatat faptul că după decesul lui H. M., reclamantul H. V. S. a ocupat două camere din casa proprietatea defunctului H. M. și H. L..

Consideră că s-a dovedit în acest mod, faptul că acesta a acceptat succesiunea defunctului H. M. prin preluarea în posesie a unor bunuri succesorale. Că intenția sa în acest sens este demonstrată și prin aceea că reclamantul H. V. S., după ce a preluat bunuri succesorale, a solicitat să i se elibereze Anexa privind Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale.

Pe de altă parte reclamantul H. V. S. a efectuat îmbunătățiri substanțiale la casa proprietatea părinților săi, lucrări care au fost reținute de către instanța de fond, tocmai în ideea că a acceptat succesiunea tatălui său.

Consideră că instanța de fond trebuia să rețină că moștenitorii defunctului H. M. sunt: ea H. L., soție supraviețuitoare, cu cota de 10/16, reclamantul H. V. S., fiu, cu cota de 3/16 și H. V., cu cota de 3/16.

A mai precizat că în mod eronat instanța de fond a reținut faptul că pârâtul H. V. a efectuat îmbunătățiri la casă în valoare de 4640 lei, în condițiile în care aceste nu a solicitat să se rețină că a efectuat aceste îmbunătățiri, nu a propus probe în acest sens și nici nu a dovedit că ar fi făcut îmbunătățiri în sumă de 4640 lei.

Faptul că îmbunătățirile sunt evaluate în cadrul expertizei construcții conform celor susținute de pârâtul H. V. cu ocazia prezentării expertului constructor la fața locului, nu poate conduce în mod automat la concluzia că efectiv aceste îmbunătățiri au fost efectuate de către H. V..

A menționat că în mod greșit instanța de fond a inclus în masa de partajat toate imobilele în litigiu, precum și contravaloarea acestora în integritate, deși în cauză este dovedit prin înscrisul de Carte Funciară, faptul că, imobilele au fost dobândite, în devălmășie de către defunctul H. M. și subsemnata H. L.. Că în mod greșit instanța de fond a respins obiecțiunile formulate de către reclamantul H. V. S. și de către ea cu privire la expertiza topometrică, arătând că prin suplimentul la expertiza topometrică pe care l-a solicitat, urma ca expertul să creeze un drept de proprietate în indiviziune forțată asupra terenului limitrof cu casa în litigiu, precum și cu anexa care i-a fost înstrăinată de părinții săi cu mult timp înainte.

Pentru a utiliza eficient aceste construcții este necesar ca limita de hotar să fie reprezentată de peretele casei, singura posibilitate fiind crearea stării de indiviziune forțată.

În aceste condiții, instanța de fond trebuia să includă în masa de partajat doar cota de 1/2 din imobilele respective și să stabilească un drept de coproprietate forțată asupra suprafețelor de teren menționate la pct. IV, iar sulta trebuia calculată în mod corespunzător, în raport de acest aspect.

Pentru motivele expuse, recurenta a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței civile nr. 211/19.02.2013 și a încheierii din 4 mai 2011 și în rejudecare să se stabilească calitatea de moștenitor acceptant al reclamantului H. V. S., fiu, cu cota de 3/16, stabilirea corectă a masei de partajat a defunctului H. M. constând din cota de 1/2 din imobilele în litigiu, cealaltă cota de 1/2 aparținând soției coachizitoare, respectiv ei, H. L..

Totodată a solicitat să fie înlăturată dispoziția prin care s-a stabilit că H. V. a efectuat îmbunătățiri în sumă de 4640 lei, întrucât acest aspect nu este real și nici dovedit.

Pârâtul H. V. a formulat recurs împotriva Sentinței Civile nr. 211/19 februarie 2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, pe care a considerat-o nelegală și netemeinică.

În motivarea acestui recurs a invocat ca motive de nelegalitate cazurile de casare a hotărârii prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7, pct. 8, pct. 9 din codul de procedura civilă.

În acest sens, a solicitat să se constate în cauză că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșita a legii, aceasta hotărâre cuprinde motive contradictorii, străine de natura pricinii, instanța interpretând în mod greșit actul dedus judecații, a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia din următoarele motive:

În mod greșit instanța de fond a admis acțiunea reclamantului in ce privește capătul de cerere privind constatarea că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare cu clauza de întreținere si păstrarea uzufructului viager in ce privește bunurile ce i-au fost atribuite în lotul pârâtei Hirtopanu L., mama lor.

In dosar nu exista vreo convenție încheiata intre reclamant și pârâtă din care să rezulte că între aceștia s-a încheiat vreo înțelegere de vânzare-cumpărare a imobilelor teren si construcții proprietatea pârâtei Hirtopanu L., vânzare cu sarcina uzufructului viager precum si cu clauza de întreținere. Din nici un înscris existent in dosar nu rezultă că reclamantul ar fi plătit paratei vreo suma de bani pentru aceste imobile, astfel încât să se poată reține în cauza transmiterea dreptului de proprietate al pârâtei prin vânzare-cumpărare la reclamant.

Instanța de fond a reținut in mod eronat existența vânzării-cumpărării intervenite intre pârâtă si reclamant cu clauza de întreținere si păstrarea dreptului de uzufruct viager intervenit conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3837/29.10.1997 la B.N.P. H. I. S. existent la dosar, prin care reclamantul a cumpărat de la pârâtă și de la defunct o anexa gospodărească în suprafața de 45 mp. În atare situație, instanța de fond confirmă în mod greșit în temeiul dispozițiilor art.1294, 1295, art.1639 și următoarele din vechiul cod civil, vânzarea cotei de 1/4 proprie pârâtei din aceste bunuri supuse partajului succesoral după tatăl meu defunctul respectiv a bunurilor corespunzătoare lotului nr. 1 a pârâtei, intervenita conform acestui contract nr. 3837/29.10.1997 .

Instanța de fond deși a confirmat aceasta vânzare-cumpărare intre părți, nu pronunța in cauza o hotărâre care să tina loc de act autentic de vânzare-cumpărare precum și prin concluziile apărătorului sau pe fondul cauzei.

Conform acestui petit din acțiune, reclamantul solicita constatarea vânzării-cumpărării cotei succesorale dobândite de defunct conform acestui partaj succesoral intervenit conform înscrisului intitulat „Actului de partaj încheiat între H. L. si Hirtopanu V. S.” dar nu și constatarea vânzării bunurilor proprii ale pârâtei, respectiv cota de ½ din casa si cota de 1/2 din teren bunuri proprii incluse în lotul pârâtei la partaj succesoral.

Nici înscrisul la care a făcut referire mai sus nu poate fi catalogat de instanța de fond ca fiind o convenție de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere si uzufruct viager cat timp reclamantul nu i-a plătit pârâtei H. L. conform acestui înscris nici o sumă de bani, acest înscris nu este datat, nu poate fi catalogat nici ca un act de partaj voluntar intervenit între moștenitorii defunctului întrucât reclamantul nu este moștenitorul tatălui său întrucât nu a acceptat moștenirea defunctului in termenul legal iar paratul Hirtopanu V., în calitate de moștenitor nu a participat la aceasta înțelegere. Mai mult decât atât, pe parcursul judecării cauzei pârâta nu a fost interogată de instanță în sensul verificării consimțământului, respectiv verificarea acordului sau cu privire la vânzarea acestor imobile reclamantului. Pârâta Hirtopanu L. este reprezentată în acest dosar de aceeași apărătoare a reclamantului, sau de fiul acestei apărătoare, avocatul Popel D. ambii fără delegație de reprezentare a pârâtei în dosar.

În vederea rezolvării acestui motiv de recurs recurentul a solicitat să se procedeze la verificarea, acestui motiv de incompatibilitate al apărătorilor din dosar. A arătat că justifică interes privind atacarea acestui capăt de cerere al acțiunii privind constatarea vânzării intervenita intre parata si reclamant întrucât conform sentinței pronunțate, justifică un drept de creanța personal constând în sulta ce trebuie să o primească de la pârâtă pentru imobilele ce au intrat în lotul său, iar constatarea vânzării-cumpărării a tuturor bunurilor pârâtei și intabularea reclamantului îl prejudiciază, este nelegală, acțiunea fiind făcută în scopul fraudării intereselor sale in calitate de creditor al pârâtei.

În ce privește partajul intervenit intre el și pârâtă în calitate de moștenitori ai defunctului său tata, arată că instanța de fond a reținut în mod corect lipsa calității de moștenitor al reclamantului și a celuilalt pârât din prezenta cauza, a reținut în mod corect cortele succesorale ale sale și ale pârâtei dar a format și atribuit in mod greșit loturile la partaj, a calculat în mod greșit sulta corespunzătoare pe care trebuie să o primească de la parata in raport de lotizări.

În ce privește formarea și atribuirea loturilor, instanța de judecata a stabilit in mod greșit în ce privește proiectul de partaj privind terenul, varianta de lotizare anexa nr. 6 a raportului de expertiza topometrică întocmit în cauză, nu a motivat în mod corespunzător pe ce considerent a ales aceasta variantă de partajare, nesolicitată de părți, care îl prejudiciază în sensul ca nu îi mai este permis accesul cu mașina personală în curte, acces care îi este permis la ora actuală.

Consideră excesiv de mică valoarea de 40.713 lei fără îmbunătățiri a construcției ce face obiectul partajului, în sensul ca îmbunătățirile făcute de reclamant la casă sunt . de_ lei.

Prin decizia nr. 2569/28 noiembrie 2013 Tribunalul Suceava a respins excepția privind tardivitatea formulării recursului de către H. V. Stecă ca nefondată, a admis recursurile formulate de H. V. S., H. L. și H. V., intimat fiind Kumaroni L. M., a casat sentința civilă nr. 2011/19 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Tribunalul a reținut în esență că în ce privește criticile formulate de reclamantul H. V. S. și de pârâta H. L., rezultă din probele administrate în cauză, fără echivoc, că acesta a efectuat acte de acceptare tacită a succesiunii după tatăl său, împrejurări de fapt care rezultă din declarațiile martorilor, din actele depuse la dosar, menționându-se că instanța de fond, raportându-se în mod formal la data la care a fost emisă sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, respectiv data de 17 iulie 2002, după defunctul H. M., a admis excepția invocată de pârâtul H. V., constatând că reclamantul este străin de succesiunea tatălui său.

S-a mai reținut că în mod greșit au fost formate și atribuite loturile, urmând a se stabilii din nou componența masei succesorale, moștenitorii și cotele indivize care se cuvin fiecăruia, cât și atribuirea lor în funcție de criteriile prevăzute de lege.

În fond după rejudecare, la solicitarea părților, instanța a admis efectuarea unui raport de expertiză, având ca obiective identificarea tabulară și cadastrală a terenului din litigiu, întocmirea proiectului de partaj în raport de solicitările părților, divizarea parcelelor pentru fiecare lot pentru a se putea dispune înscrierea în cartea funciară și calcularea eventualelor sulte, urmând să se stabilească o stare de indiviziune forțată pentru a se facilita accesul părților la imobilele ce urmează a le fi atribuite în lot.

Prin sentința civilă nr.1177/20.11.2014, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a respins excepția lipsei calității de moștenitor a reclamantului H. V. S., a admis acțiunea civilă având ca obiect „prestație tabulară”, formulată de reclamantul H. V. S., împotriva pârâților H. L., H. V., și K. L. M., așa cum a fost precizată și în consecință:

S-a constatat că după defunctul H. M., decedat la data de 5 noiembrie 2001, au rămas

moștenitori reclamantul în calitate de fiu cu cota de 3/16 părți, pârâta H. L., soție supraviețuitoare cu cota de 10/16 părți, pârâtul H. V., cu cota de 3/16 părți.

S-a constatat că masa de partajat după defunctul H. M. se compune din următoarele imobile:

- cota de 1/2 din suprafața de 395 mp teren, respectiv suprafața de 197,5 mp situată în municipiul Câmpulung Moldovenesc, .. 9, județul Suceava, identică cu parc. nr. 2543/1 în suprafață de 290 mp, format din parc. nr. 2543/1 CC de 155 mp și 193/51 CC de 135 mp din CF 31.317 (8139) Câmpulung Moldovenesc și cu imobilul nr. 33.298 în suprafață de 105 mp format din parc. nr. 1CC din CF 33.298 Câmpulung Moldovenesc;

- cota de 1/2 din construcții în valoare de 40.713 lei (intră la partaj valoarea de 20.356,5 lei).

S-a constatat că reclamantul H. V. S. a făcut îmbunătățiri la casă în valoare de 27.881 lei și s-a dispus ieșirea din indiviziune.

S-a atribuit reclamantului H. V. S., lotul nr. 1 din anexa 3 a raportului de expertiză întocmit de inginer C. G., format din imobilul nr. 1 fânaț din parc. 1CC de 233 mp format din parc. nr. 2543/1 de 155 mp și parte din parc. nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc, imobilul 3 format din parte din parc. 1CC de 17 mp, respectiv cota de 5/8 părți indivize, adică 11 mp, format din parte a parc. nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc și imobilul nr. 4 format din parc. nr. 1CC de 5 mp, respectiv cota de 5/8 părți indivize, adică 3 mp format din parte a parc. nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc, total 247 mp, cât și imobilul casă C1, amplasat pe parc. nr. 2543/1.

S-a stabilit în sarcina reclamantului, obligația întreținerii și a înmormântării lui H. L. și s-a stabilit în favoarea lui H. L. dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.

S-a atribuit pârâtului H. V., lotul nr. 2 din anexa 3 a raportului de expertiză efectuat de C. G., format din suprafața totală de 148 mp, format din imobilul 33.298, format din parc. 1CC de 105 mp din CF 33.298 Câmpulung Moldovenesc, imobilul nr. 2 format din parc. 1CC de 35 mp, format din parte din parc. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc, imobilul nr. 3 format din parc. nr. 1CC de 17 mp, respectiv cota de 3/8 părți indivize, adică 6 mp, imobil format din parte a parcelei nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc, imobilul nr. 4 format din parc. 1CC de 5 mp, respectiv cota de 3/8 părți indivize adică 2 mp fânaț din parte a parc. nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc.

S-a stabilit starea de indiviziune forțată a suprafeței de 17 mp care face parte din imobilul nr. 3, formată din parte din parc. nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc (conform anexei 3 a raportului de expertiză a d-lui C. G.).

S-a stabilit starea de indiviziune forțată între casa proprietatea pârâtului H. V. (latura vestică) și construcția anexă – propr. H. S. (latura estică), respectiv imobilul nr. 4 fânaț din parc. 1CC de 5 mp, format din parte a parc. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc, care va rămâne în indiviziune cu cota de 5/8 pentru H. L. și 3/8 pentru H. V., conform anexei 3 la raportul de expertiză efectuat de C. G..

S-a stabilit o stare de indiviziune forțată asupra terenului amplasat între casa din litigiu (pe latura estică) și construcțiile anexe proprietatea pârâtului H. V. (latura vestică), format din imobilul nr. 3 compus din parc. 1CC de 17 mp în indiviziune cu cota de 5/8 pentru H. L. și 3/8 pentru H. V., conform anexei 3 la raportul de expertiză întocmit de C. G..

S-a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul H. V..

Pentru egalizarea loturilor, reclamantul a fost obligat la 5.089,125 lei sultă către H. V..

Părțile au fost obligate să-și predea reciproc loturile și s-a dispus întabularea părților cu dreptul de proprietate astfel dobândit în CF.

Suprafața și configurația terenului este prevăzut în planul de situație întocmit de expert C. G..

Totodată, au fost compensate, în parte, cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul H. V. la 2075 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 05 noiembrie 2001 a decedat H. M., cu ultimul domiciliu în municipiul Câmpulung Moldovenesc, ..9, județul Suceava, iar de pe urma acestuia au rămas moștenitori reclamantul H. V. S., în calitate de fiu, cu cota de 1/8 părți din moștenire, pârâta H. L. în calitate de soție supraviețuitoare cu cota de 1/8 părți, pârâtul H. V., în calitate de fiu cu cota de 1/8 părți din moștenire și pârâtul Kumaroni L.-M., cu cota de 1/8 părți din moștenire.

Pe parcursul soluționării cauzei, pârâtul H. V., a invocat faptul că reclamantul H. V. S. este străin de succesiunea tatălui său, cu motivarea că acesta nu a acceptat succesiunea în termenul de 6 luni de la decesul autorului său, prevăzut de lege.

Această împrejurare de fapt a fost soluționată prin decizia civilă nr.2569/28.11.2013 a Tribunalului Suceava prin care se reține că din probele administrate în cauză, rezultă fără echivoc că reclamantul a acceptat tacit succesiunea după autorul său, iar în acest sens, instanța de control judiciar a avut în vedere declarațiile martorilor audiați, respectiv I. L. – fila 68 dosar vol. I, care relatează că de la reclamant știe că acestuia i-au rămas după decesul tatălui, o . bunuri, precizând că reclamantul chiar ocupă două camere din casa edificată de părinții săi și că de asemenea, folosește și bunuri mobile, de uz casnic. În plus, martorul confirmă că reclamantul a efectuat și îmbunătățiri la casă.

Aceleași împrejurări au fost susținute de martorul I. G. C. – fila 108 dosar fond, respectiv P. S. – fila 153 dosar fond, care arată că în 3 camere din casa părintească, reclamantul a pus rigips pe pereți; a pus parchet în toată casa; a făcut două sobe; baie; casa scării pe exterior, a schimbat 4 uși la camerele interioare; a montat 2 geamuri termopan, fațada la casă; a vopsit tabla pe acoperiș; un decantor în curte și o magazie pentru lemne și păsări.

Aceste relatări sunt susținute și de înscrisurile de la filele 113 – 117 dosar.

Mai mult decât atât instanța de fond a observat că raportul de expertiză construcții – filele_ dosar fond – vol. I demonstrează că valoarea lucrărilor de îmbunătățiri efectuate la casă, de către reclamantul H. V. S. se ridică la suma de 27.168 lei, din care suma de 25.932 lei aferentă îmbunătățirilor de la parterul casei, 1236 lei îmbunătățiri aduse scărilor de acces la etaj, cu precizarea că procentul de îmbunătățiri aduse de reclamant este de 41,07%.

Față de cele ce preced, instanța a respins excepția lipsei calității de moștenitor al reclamantului invocată de pârâtul H. V., în prezenta cauză.

A mai reținut prima instanță că în speță, nu are calitatea de moștenitor acceptant al succesiunii pârâtul Kumaroni L. M., care nu a acceptat succesiunea după autorul său, nici expres și nici tacit, fiind considerat renunțător. De altfel, acesta, în primul ciclu procesual, a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității de moștenitor acceptant a succesiunii a reclamantului, nu s-a mai prezentat în cauză, nu a solicitat probe, achiesând astfel la susținerile reclamantului.

Referitor la excepția lipsei calității de moștenitor a reclamantului, instanța de fond a avut în vedere și împrejurarea reținută de altfel de tribunal, că din toate actele exprese ale reclamantului, acesta a făcut dovada acceptării moștenirii după tatăl său, astfel încât este greșit ca instanța să se raporteze la împrejurarea că data eliberării sesizării pentru deschiderea succesiunii depășește termenul de șase luni, socotit de la deschiderea acesteia, în condițiile în care reclamantul și-a exercitat în mod expres și tacit dreptul de a accepta succesiunea prin toate lucrările de îmbunătățire care au crescut valoarea imobilului, cât și prin faptul că locuiește în casă.

Cu privire la compunerea masei succesorale, instanța de fond a reținut că aceasta este formată din cota de 1/2 din suprafața de 395 mp teren, respectiv suprafața de 197,5 mp situată în municipiul Câmpulung Moldovenesc, .. 9, județul Suceava, identică cu parc. nr. 2543/1 în suprafață de 290 mp, format din parc. nr. 2543/1 CC de 155 mp și 193/51 CC de 135 mp din CF 31.317 (8139) Câmpulung Moldovenesc și cu imobilul nr. 33.298 în suprafață de 105 mp format din parc. nr. 1CC din CF 33.298 Câmpulung Moldovenesc și cota de 1/2 din construcții în valoare de 40.713 lei (intră la partaj valoarea de 20.356,5 lei).

Instanța a avut în vedere cele două expertize ( topometrică și construcții ) care au fost efectuate în cauză și prin care au fost stabilite valoarea construcțiilor cât și cea a terenului, inclusiv identificarea acestuia cadastrală și tabulară.

Instanța de fond a admis cererea formulată de reclamant și a constatat că acesta a făcut îmbunătățiri la casa ce intră în masa partajabilă în valoare de 27.881 lei.

Din depozițiile martorilor audiați în primul ciclu procesual instanța de fond a reținut faptul că reclamantul a pus rigips la pereții din trei camere, a montat parchet în toată casa, a făcut două sobe, o baie, casa scării pe exterior, a schimbat patru uși la camerele interioare, a montat două geamuri termopan, a făcut fațada la casă, a vopsit tabla de pe acoperiș, a făcut un decantor în curte și o magazie pentru lemne și păsări.

La dosar au fost de asemenea depuse la filele 113-117, chitanțe, facturi fiscale, cât și o adresa de la . cu care reclamantul a făcut dovada faptului că a achiziționat mai multe materiale de construcții ce au fost folosite pentru lucrările menționate mai sus.

Din raportul de expertiză efectuat în cauză, rezultă că procentul de îmbunătățiri aduse de reclamant construcției din litigiu este de 41,07%.

Referitor la susținerile pârâtului H. V., în sensul că acesta a efectuat îmbunătățiri la casa supusă partajului în valoare de 4.640 lei, instanța de fond nu le-a luat în considerare, motivat de împrejurarea că deși aceste îmbunătățiri au fost evidențiate în expertiza construcții, la solicitarea pârâtului, acesta nu a formulat pe parcursul judecății cauzei o cerere separată prin care să investească instanța să constate că a efectuat îmbunătățirile la valoarea menționată în raportul de expertiză.

De altfel, nu au fost efectuate probe cu care să dovedească susținerile pârâtului sub acest aspect, întrucât ele nu au fost solicitate în condițiile în care nu există capăt de cerere distinct.

Având în vedere că valoarea construcției este de 40.713 lei la partaj urmează a fi luată în calcul doar valoarea de 20.356,5 lei, reprezentând ½ din valoarea totală a imobilului, cealaltă cotă de ½ reprezentând partea de bun comun a pârâtei H. L., soția supraviețuitoare, aceasta dobândind bunurile supuse partajului împreună cu defunctul H. M., împrejurare de fapt necontestată de părți și dovedită cu extrasul de carte funciară depus la dosar.

În baza art. 728 Cod civil, prima instanță a dispus ieșirea din indiviziune și atribuirea părților loturi, având în vedere cotele care se cuvin părților, posesia bunurilor și opțiunile acestora.

Astfel, s-a atribuit reclamantului H. V. S., lotul nr. 1 din anexa 3 a raportului de expertiză întocmit de inginer C. G., format din imobilul nr. 1 fânaț din parc. 1CC de 233 mp format din parc. nr. 2543/1 de 155 mp și parte din parc. nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc, imobilul 3 format din parte din parc. 1CC de 17 mp, respectiv cota de 5/8 părți indivize, adică 11 mp, format din parte a parc. nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc și imobilul nr. 4 format din parc. nr. 1CC de 5 mp, respectiv cota de 5/8 părți indivize, adică 3 mp format din parte a parc. nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc, total 247 mp, cât și imobilul casă C1, amplasat pe parc. nr. 2543/1.

S-a avut în vedere faptul că prin convenția sub semnătură privată încheiată între reclamant și pârâta H. L., aceasta din urmă a convenit ca reclamantului să-i revină cu titlu de succesiune după autorul părților H. M., cota de 5/8 din casă și din suprafața de 440 m.p. teren, situate în mun. C-lung.Mold., ..9, jud. Suceava.

Susținerea pârâtului H. V., în sensul că această convenție nu poate fi validată de instanță și că este nedatată, nu a fost primită de instanță, din conținutul acesteia rezultând faptul că a fost încheiată la data de 22.10.2003, pârâta renunțând la partea sa din moștenire în favoarea fiului său, cu păstrarea dreptului de uzufruct viager și cu obligația reclamantului de a o întreține și îngriji până la sfârșitul vieții, iar după deces să o înmormânteze după obiceiul locului.

În acest mod, reclamantul a devenit beneficiarul cotei de 5/8 părți din imobilele din litigiu, care alături de cota sa din moștenirea autorului, formează lotul nr.1 ce îi va fi atribuit.

S-a atribuit pârâtului H. V., lotul nr.2 format din anexa 3 a raportului de expertiză efectuat de C. G., format din suprafața totală de 148 mp, format din imobilul 33.298, format din parc. 1CC de 105 mp din CF 33.298 Câmpulung Moldovenesc, imobilul nr. 2 format din parc. 1CC de 35 mp, format din parte din parc. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc, imobilul nr. 3 format din parc. nr. 1CC de 17 mp, respectiv cota de 3/8 părți indivize, adică 6 mp, imobil format din parte a parcelei nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc, imobilul nr. 4 format din parc. 1CC de 5 mp, respectiv cota de 3/8 părți indivize adică 2 mp fânaț din parte a parc. nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc.

Prin sentința civilă nr. 789 din 30 mai 2011 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a fost admisă în parte acțiunea așa cum a fost precizată, formulată de H. V. și M. E., în contradictoriu cu pârâții H. L., H. V. S. și Kumaroni L. M. și s-a constatat că Hârtopnau V. a dobândit prin construire dreptul de proprietate asupra construcțiilor C1 casă și C2 anexă amplasată pe parc. nr.193/510 din CF 31.317 Clung.Mold. și s-a dispus întabularea pe numele lui Hârtopnu V. cu dreptul de proprietate

asupra imobilelor menționate mai sus în cartea funciară.

S-a respins capătul de cerere privind dobândirea de către H. V. și M. E., a dreptului de proprietate comună asupra acelorași imobile, cât și cererea de întabulare a acestora în devălmășie.

Imobilele dobândite de H. V. prin sentința civilă menționată mai sus, definitivă prin nerecurare la data de 13 iulie 2011, se află în vecinătatea imobilelor ce fac obiectul prezentului dosar, astfel încât avându-se în vedere solicitările părților, privind normala folosință a imobilelor cât și raportul de expertiză efectuat în cauză, care nu a fost contestat, urmând a fi omologat de instanță, s-a stabilit starea de indiviziune forțată a suprafeței de 17 mp care face parte din imobilul nr. 3, formată din parte din parc. nr. 193/51 din CF 31.317 Câmpulung Moldovenesc (conform anexei 3 a raportului de expertiză a d-lui C. G.).

Instanța va anula ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul H. V., acesta arătând în primul ciclu procesual că nu înțelege să o timbreze, împrejurare consemnată în încheierea ședinței de judecată in data de 02 septembrie 2011, aflată la fila 59 dosar.

Au fost obligate părțile să-și predea reciproc loturile și s-a dispus întabularea acestora cu dreptul de proprietate astfel dobândit în cartea funciară.

În baza art. 741 Cod civil, reclamantul a fost obligat la 5.089,125 lei sultă către pârâtul H. V., reprezentând cota sa parte din construcții.

Conform art. 274-276 Cod pr.civilă, s-au compensat în parte cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul să achite reclamantului suma de 2.075 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva aceste sentințe, a formulat recurs pârâtul H. V., criticând-o pentru nelegalitate.

Astfel, a arătat că:

- in ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității de moștenitor a reclamantului Hirtopanu V. Stelica instanța de fond a interpretat greșit declarația martorului lanos L. fila 68 dosar volum I in care acesta arata ca reclamantul Hirtopanu V. Stelica prin anul 2006-2007 locuiește împreuna cu mama sa.

-reclamantul nu a făcut dovada acceptării succesiunii dupa defunctul Hirtopanu M. decedat la data de 5 noiembrie 2001,in termenul legal prevăzut de lege de 6 luni.

-reclamantul a fost plecat in străinătate dupa decesul defunctului Hirtopanu M. dovada fiind înscrisurile de la filele 89-92 dosar in care plata pentru curentul consumat la imobile din ianuarie 2004 pana in ianuarie 2006 a fost făcuta de către paratul Hirtopanu V. astfel ca nu se poate trage concluzia ca a existat o acceptare tacita a moștenirii de către reclamant pentru defunctul Hirtoanu M..Acelasi lucru se poate constata si din chitanța existenta la fila 88 dosar de plata a serviciului de cablu pentru imobile din anul 2000 care a fost achitata tot de către paratul Hirtopanu V..

-De altfel asa cum rezulta din chitanțele de renovare a imobilului depuse de reclamantul Hirtopanu V. Stelica acestea datează din anii 2009-2010 lucru care se coroborează cu susținerile pe care le-a făcut paratul.

-Deci se poate trage concluzia ca reclamantul a venit la domiciliul mamei sale parata Hirtopanu L. in lunile iulie-august 2009 cand a inceput sa faca unele lucrări la domiciliul acesteia.

-Tribunalul Suceava prin decizia civila nr 2569 pronunțata la data de 28 noiembrie 2013 la fila 15 din aceasta a reținut ca instanța de fond respectiv Judecătoria Câmpulung Moldovenesc se va pronunța cu privire la faptul daca reclamantul Hirtopanu V. Stelica are sau nu calitatea de moștenitor sau este străin de succesiunea tatălui sau Hirtopanu M. astfel ca motivarea instanței precum ca

reclamantul a acceptat tacit succesiunea apare ca vădit nelegala si netemeinica.

-Suma reținuta de instanța de fond vizând lucrările de inbunatatire efectuate la casa de către reclamantul Hirtopanu V. Stelica in cuantum de_ lei sunt exagerat de mari având in vedere faptul ca întregul imobil are o valoare de_ lei asa cum se menționează in raportul de expertiza. Imbunatatirile sunt practic cifrate la 41,07 la suta din valoarea întregului imobil lucru care este total neadevarat si nelegal.

-Aceasta suma de_ de lei nu este reala întrucât reclamantul nu avea și nu are serviciu, sotia acestuia are doar un venit de circa 700 lei, minim pe economie astfel ca nu avea posibilități sa efectueze inbunatatiri la doua camere de locuit si in special la suma menționata mai sus precum si la cheltuielile de întreținere de zi cu zi.

-Chitanțele si factura depusa la dosarul cauzei la filele 114-117 dosar sunt pe numele fiului reclamantului Hirtopanu V. Stelica respectiv Hirtopanu C. si vizează imbunatatiri făcute la apartamentul reclamantului din municipiul Câmpulung Moldovenesc si nu cele făcute la imobilul casa din . 9 (la locuința paratei Hirtopanu L.). Celelalte chitanțe depuse la dosar de reclamantul Hirtopanu V. Stelica, având in vedere faptul ca acesta se ocupa particular cu construcțiile, vizează materiale cumpărate pentru lucrările pe care acesta le efectua in alte locuri

-Deasemenea nu exista la dosarul cauzei vreo înțelegere scrisa cu paratul K. L. M. in care sa se precizeze pretențiile acestuia, ce dorește sa-i fie atribuit in urma ieșirii din indiviziune. În înscrisul pe care l-a trimis la dosar, volumul I, arata doar in esența ca toti trei fiii, plus mama ar trebui sa fie moștenitori dupa defunctul Hirtopanu M..

-In sentința atacată nu se face referire la paratul K. L. M. in nici un fel, nu se specifica daca acesta este moștenitor.

-In mod netemeinic si nelegal instanța de fond nu a aprobat imbunatatirile făcute de paratul Hirtopanu V. la imobilul casa in valoare de 4640 lei desi acestea au fost probate clar prin expertiza in constructii întocmita de expertul F..

-Si sulta la care a fost obligat reclamantul Hirtopanu V. Stelica in valoare de 5089,125 lei este necorespunzatoare in condițiile in care in primul ciclu procesual aceasta a avut o valoare de circa_ lei.

-In legătura cu cheltuielile de judecata menționate conform articolului 274-276 din codul de procedura civila respectiv ca paratul Hirtopanu V. sa achite reclamantului Hirtopanu V. Stelica suma de 2075 lei sunt vădit nefondate,in condițiile in care ceilalți parați respectiv Hirtopanu L. si K. L. M. nu au fost obligați desi se impunea ca toti cei trei parați sa fie obligați.

In drept, a invocat dispozițiile articolului 488 aliniatul 1 punctele 6 si 8 din Codul de procedura civila, solicitând admiterea recursului asa cum a fost formulat, casarea sentinței primei instanțe si in rejudecare admiterea excepția lipsei calității de moștenitor a reclamantului Hirtopanu V. Stelica precum si celelalte capete de cerere.

Prin întâmpinarea formulată, pârâții au solicitat respingerea recursului declarat de către H. V., motivat de următoarele:

În primul rând, au arătat că instanța de fond a stabilit în mod corect faptul că H. V. Stelica a făcut acte de acceptare tacită a succesiunii defunctului H. M., precum și dovada acceptării tacite a succesiunii defunctului H. M., prin aceea că a preluat în folosință două camere din imobilul proprietatea părinților săi, în termenul de 6 luni de la decesul tatălui.

Pe de altă parte, contravaloarea îmbunătățirilor efectuate de către H. V. Stelica a fost stabilită printr-o expertiză tehnică judiciară în construcții efectuată de către expert judiciar F. M., care nu a fost contestată de către recurentul H. V..

In aceste condiții, consideră că orice contestație în acest sens făcută în stadiul procesual al recursului, nu poate avea nici un efect din punct de vedere juridic.

De asemenea, instanța de fond a stabilit persoanele care au calitatea de moștenitori ai defunctului Hirtopanu M., respectiv: Hirtopanu V. Stelica și Hirtopanu V., ambii în calitate de fii, precum și Hirtopanu L. în calitate de soție supraviețuitoare.

In ceea ce privește situația pârâtului K. L., instanța de fond nu a reținut faptul că acesta ar fi acceptat tacit succesiunea defunctului Hirtopanu M., dar, recurentul Hirtopanu V. nu are calitatea procesuală activă care să îi permită să invoce acest aspect, K. L. fiind acela care își poate invoca drepturile în acest sens.

Mai mult, instanța de fond a stabilit în mod corect sulta ce trebuie achitată recurentului

Hirtopanu V., având în vedere valoarea imobilelor ce compun masa succesorală a defunctului Hirtopanu M., valoare care a fost stabilită prin expertizele tehnice judiciare efectuate în cauză, care nu au fost contestate la termenele procedurale prevăzute de lege.

Numitul Hirtopanu V. nu a făcut nici un fel de probe în sensul că ar fi făcut îmbunătățiri la imobilul în litigiu.

Cu prilejul efectuării expertizei tehnice judiciare în construcție, Hirtopanu V. a indicat anumite lucrări și a solicitat evaluarea lor, dar Hirtopanu V. Stelica și Hirtopanu L. nu au acceptat că acele lucrări ar fi fost efectuate pe cheltuiala lui Hirtopanu V..

Pe de altă parte, Hirtopanu V. nu a produs probe testimoniale și cu înscrisuri care să fi dus la concluzia că ar fi făcut vreo îmbunătățire la imobilul în litigiu.

Totodată, instanța de fond a stabilit în mod corect cheltuielile de judecată la

plata cărora a fost obligat recurentul Hirtopanu V., care nu are calitatea de a impune stabilirea unor cheltuieli de judecată în sarcina pârâtei Hirtopanu L. și a intimatului K. L., în condițiile în care Hirtopanu V. Stelica nu a solicitat acest lucru.

Recursul este parțial întemeiat.

Examinând sentința atacată în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele invocate ce se subscriu dispozițiilor art.304 pct.7 rap.la art.312 al.5 Cod proc.civilă, în raport de probele administrate, ca și de dispozițiile legale aplicabile, pentru considerentele ce urmează, tribunalul reține următoarele:

În speță, tema pretențiilor și a probațiunii vizează a se constata că pârâta a dobândit cu titlu de succesiune, după soțul său, H. M. (decedat la 05 noiembrie 2001), cota de 1/8 din suprafața de 440 m.p. teren situat în Municipiul Câmpulung Moldovenesc, ..9, identică cu parcelele: 2543 și 193/51 din C.F._ a . Moldovenesc (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. 8139 ) și din clădirea casă și anexă amplasată pe . a dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare de la pârâtă, cu privire la cota de 5/8 din imobilele descrise la punctul anterior și să se dispună înscrierea dreptului de proprietate, în registrul C.F.

Lipsită de suport probatoriu este critica pârâtului H. V. privind excepția lipsei calității de moștenitor a reclamantului intimat H. V. S. și greșita interpretare a declarației martorului I. L., în care acesta a arătat că reclamantul, prin anul 2006-2007 a locuit împreună cu mama sa și că nu a făcut dovada acceptării succesiunii după defunct în termenul legal de 6 luni prevăzut de lege.

Calitatea de moștenitor a reclamantului a fost stabilită irevocabil prin decizia civilă nr.2569/28.11.2013 a Tribunalului Suceava, prin care s-a reținut, din probele administrate, că acesta a acceptat tacit succesiunea după autorul său, instanța de control judiciar având în vedere declarațiile martorilor audiați, care au precizat că reclamantul ocupă două camere din casa edificată de părinții săi și că folosește bunurile mobile și de uz casnic ale acestora, în plus, a efectuat și îmbunătățiri la casă. În aceste condiții, s-a constatat că reclamantul intimat are calitate de moștenitor după defunctul său tată, iar argumentele invocate de pârât prin recursul declarat în legătură cu acest aspect sunt neîntemeiate.

Neîntemeiate sunt și criticile pârâtului recurent cu privire la evaluarea îmbunătățirilor aduse de H. V. S. pentru care susține că acestea sunt excedentare.

Din verificarea probelor administrate în cauză, reiese că contravaloarea îmbunătățirilor efectuate de reclamantul intimat a fost stabilită printr-o expertiză tehnică judiciară în construcții asupra căreia recurentul nu a formulat obiecțiuni, în aceste condiții constatându-se fără putință de tăgadă că valoarea lucrărilor de îmbunătățiri a fost stabilită corect de instanța de fond în raport cu declarațiile martorilor audiați și evaluarea făcută de expert.

Recurentul a criticat sentința instanței de fond arătând că a stabilit incorect calitatea de moștenitor, în sensul că l-a omis de la succesiune pe intimatul K. L..

Față de acest motiv de recurs, tribunalul constată că recurentul nu are interes de a invoca aceste critici de vreme ce acest intimat este parte în cauză și avea posibilitatea să invoce personal această situație.

În contextul menționat, tribunalul constată neîntemeiat recursul față de criticile privind excepția lipsei calității de moștenitor a reclamantului, cu privire la criticile referitoare la contravaloarea îmbunătățirilor ca fiind excedentară, precum și cele referitoare la stabilirea incorectă a calității de moștenitor a intimatului K. L..

Pe de altă parte, lecturând considerentele și dispozitivul sentinței civile atacate, tribunalul reține că instanța de fond nu a stabilit modul de calcul și nici valoarea totală a bunurilor ce compun masa succesorală, nu a indicat valoarea fiecărei cote părți și nici valoarea lotului atribuit fiecărui moștenitor; nu a stabilit modul de calcul al sultei datorate de coindivizarul căruia i s-au atribuit bunuri a căror valoare depășește cota legală cuvenită în virtutea principiului echității partajului și egalitatea în drepturi a părților.

Potrivit art.673/6 al.1 Cod proc.civilă, „dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arătate la art.673/5 al.1 Cod proc.civilă, întocmind în mod corespunzător minuta prev.de art.258 Cod proc.civilă”. Potrivit al.2 din același text, „raportul de expertiză va arăta evaluarea și criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natură și în ce mod anume, propunând loturile ce urmează să fie atribuite.”

În principiu, împărțeala se face în natură și inegalitatea loturilor se compensează prin sume de bani, numite sulte.

Prin recursul declarat, pârâtul a invocat faptul că sulta în valoare de 5089,125 lei la care a fost obligat reclamantul intimat să o plătească este necorespunzătoare în condițiile în care, în primul ciclu procesual aceasta a avut o valoare de circa 17.000 lei.

Verificând componența loturilor atribuite, se observă că instanța de fond nu a indicat valoarea totală a masei de împărțit, valoarea fiecărei cote părți, valoarea lotului atribuit, astfel încât este în imposibilitate obiectivă de a efectua controlul judiciar cu privire la corectitudinea cuantumului sultei la care a fost obligat reclamantul.

În practica judecătorească s-a dovedit că stabilirea valorii totale a masei bunurilor succesorale, stabilirea valorii cotei părți și valoarea totală a lotului atribuit sunt elemente determinante ce caracterizează partajul succesoral, iar lipsa acestora și a motivelor primei instanțe pe această chestiune, echivalează cu necercetarea fondului cauzei, iar pe de altă parte, o astfel de hotărâre de partaj, care constituie titlu executoriu, nici nu poate fi pusă în executare.

Cum instanța de fond a efectuat partajul în lipsa unor elemente valorice ale masei succesorale, a cotei părți și a lotului atribuit, esențiale pentru efectuarea controlului judiciar, se constată că nu a fost analizat fondul cauzei cu privire la modalitatea de stabilire a sultelor, iar potrivit art.312 al.5 Cod proc.civilă, tribunalul va admite recursul, va casa sentința civilă atacată și va trimite cauza spre rejudecare.

Instanța de trimitere va proceda la stabilirea valorii totale a masei de împărțit, în raport cu probele administrate în dosar, va stabili cota valorică cuvenită fiecărei părți și valoarea lotului atribuit fiecărui coindivizar, urmând a compensa inegalitatea loturilor prin sulte.

Instanța de trimitere va verifica totodată aspectele invocate în recurs cu privire la modul de calcul al cheltuielilor de judecată de la instanța de fond astfel cum sunt reglementate prin dispozițiile art.274-276 Cod proc.civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul H. V., domiciliat în Câmpulung Moldovenesc, .. 9, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.1177 pronunțată la data de 20.11.2014 de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar nr._ intimați fiind pârâții K. L. M., domiciliat în Timișoara, ., județul T., H. L. domiciliată în Câmpulung Moldovenesc, .. 9, județul Suceava și reclamantul H. V. S. domiciliat în Câmpulung Moldovenesc, ., ., județul Suceava.

Casează sentința civilă nr.1177/2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi 4 mai 2015.

Președinte, Judecător, JudecătorGrefier,

S. A. C. L. G.-P. ValentinaSveduneac E. Ș.

Red.SA.

Tehnored.SEȘ

2ex/ 14 mai 2015

← Fond funciar. Decizia nr. 741/2015. Tribunalul SUCEAVA		Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... →

Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 279/2015. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 279/2015. Tribunalul SUCEAVA