Fond funciar. Decizia nr. 152/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 152/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 152/2015
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.152
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.02.2015
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER STOLE R A.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului formulat de către reclamantul P. V., domiciliat în ., nr.56, . Suceava, împotriva sentinței civile nr.919 pronunțată la data de 24.09.2014 de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar ner._, intimați fiind pârâții Chimec E., domiciliată în . Moldoviței,județul Suceava, C. C. de aplicare a legii nr.18/1991 Vatra Moldoviței prin primar și C. Județeană de aplicare a legii nr.18/1991 de pe lângă Prefectura Suceava.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 28.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, pentru a da posibilitatea apelantului să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi 04.02.2015.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin cererea formulată la data de 25 aprilie 2014, petentul P. V. i-a chemat în judecată pentru anulare titlu de proprietate pe pârâții C. E. a lui V., C. C. de aplicare a Legii 18/1991 a . primar, C. Județeană de Aplicare a Legii 18/1991 de pe lângă Prefectura județului Suceava, prin prefect și să se dispună constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr. 344/30.05.2006, eliberat pe numele prim pârâtului, pentru suprafața de 4,0814 ha teren vegetație forestieră, fiind emis cu încălcarea normelor legale în vigoare cu obligarea primilor doi pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că prin emiterea titlului de proprietate nr. 344/30.05.2006, pârâtei C. E. i s-a constituit în mod cu totul nejustificat dreptul de proprietate pentru suprafața de 4,0814 ha teren vegetație forestieră, în extravilanul satului Vatra Moldoviței, . tern fiind în realitate proprietatea sa.
S-a susținut că la emiterea titlului de proprietate mai sus menționat au stat la bază acte false, respectiv prin procesul verbal din data de 17.12.2004 s-a predat suprafața de 4,0814 ha unei persoane decedate de peste 30 de ani (P. E. a I.), aceasta luând în primire acest teren.
A mai susținut că există o . acte false, printre acestea numărându-se: cererea nr. 3453/26.03.1998 depusă de C. E. ce anexează xerocopia Titlului de Proprietate, Ordonanța nr. 49/22.02.2002, hotărârea nr. 2192/28.10.2004, procesul verbal de punere în posesie nr. 15/17.12.2004 planul de situație în care parcelele nr. 394/2 și 394/3 au fost trecute în cartea funciară nr. 200, deși acestea în realitate fac parte din cartea funciară nr. 216 al cărui proprietar este reclamantul, planul de situație întocmit de expertul N. G. care a fost sancționat penal de către P. de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc – Ordonanța nr. 886/P/2009.
A mai precizat reclamantul că un alt aspect ce trebuie observat este faptul că întregul dosar al Comisiei Comunale Vatra Moldoviței nu deține planuri din care să reiasă hotarele suprafeței, coordonatele acesteia, vecinii, până și fișa tehnică de punere în posesie lipsește, care atestă date certe că suprafața pentru care s-a emis Titlul de Proprietate, nu indică date corecte și nu justifică în nici un fel proprietatea.
S-a mai arătat că în documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate se află și un testament declarat caduc de către Tribunalul Suceava prin Decizia nr. 573/14.03.2012, Sentința civilă nr. 888/18.07.2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, respectiv Decizia nr. 900/02.04.2013 a Tribunalului Suceava.
Astfel, reclamantul a arătat că procedându-se în acest mod i s-a încălcat dreptul său de proprietate, întrucât pentru suprafața de 37.193 mp i s-a reconstituit dreptul de proprietate în calitate de moștenitor al autorului său I. a lui Iwan (I.) P., suprapunându-se cu suprafața de teren ce se regăsește pe titlul de proprietate nr. 344 din 30.05.2006, ce au fost comasate de tatăl său P. G. în 1948-1951.
Pentru aceste considerente, reclamantul a solicitat să se constate că cererea este întemeiată și în consecință să se admite acțiunea așa cum a fost formulată, în sensul constatării nulității absolute și totale a Titlului de Proprietate nr. 344/30.05.2006 eliberat pe numele pârâtei.
Cererea a fost motivată în drept pe dispozițiile Legii nr. 18/1991 cu modificările ulterioare și a Legii 247/2005.
La data de 28 mai 2014 pârâta C. E. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de lucru judecat și excepția lipsei de interes a reclamantului.
Referitor la excepția lipsei de interes, pârâta a susținut că în raport de înscrisurile existente la dosarul cauzei reclamantul nu justifică un interes legitim și actual în promovarea acestei acțiuni în instanță, reclamantul neavând calitatea de moștenitor al autoarei P. E. și nu justifică vreun drept de proprietate asupra suprafeței de_ mp teren cu vegetație forestier reconstituit ei.
Privitor la excepția autorității de lucru judecat, pârâta a arătat că în raport de existența Sentinței civile nr. 492/26.04.2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, pronunțată în dosarul nr._ * rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1449/04.06.2013 a Tribunalului Suceava prin care a fost respinsă acțiunea reclamantului P. V., având același obiect ca și în acțiunea de față, respectiv constatare nulitate titlu de proprietate nr. 344/30.06.2006 pentru aceleași motive invocate și reiterate în acest dosar, respectiv că la baza emiterii titlului de proprietate au stat la bază acte false, că procesul verbal de punere în posesie nr. 15/17.12.2004 nu corespunde realității, pădurea fiind predată unei persoane decedate și nu moștenitorilor săi, că pădurea reconstituită reclamanților ar fi fost identificată greșit în CF 200 Ciumârna deși s-ar identifica în mod corect în CF 216 Ciumârna.
În susținerea excepției, pârâta a arătat că în ce privește părțile, reclamantul din prezenta acțiune P. V. este una și aceeași persoană cu reclamantul P. V. din dosarul_ * a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, în aceeași calitate de reclamant a formulat și prezenta acțiune iar pârâta C. E. a avut calitate de pârâtă în ambele dosare.
În ceea ce privește cauza, a precizat pârâta că în ambele dosare s-a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 344/30.05.2006 emis după autoarea P. E. pentru aceleași motive și cazuri de nulitate, respectiv că acest titlu de proprietate a fost eliberat cu încălcarea Legii 18/1991 motivat de faptul că nu au dreptul la reconstituirea suprafeței de 40.874 mp din titlu 344/30.05.2006 după autoarea P. E.. S-a mai arătat că același reclamant P. V. a invocat și în dosarul nr._ * același titlu de proprietate, respectiv se prevalează de existența Sentinței Civile nr. 1630/05.11.2009 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 37.193 mp pădure care s-ar suprapune peste terenul reconstituit conform titlului de proprietate al pârâtei.
De asemenea s-a menționat că există și identitate de obiect întrucât în ambele dosare reclamantul P. V. solicită constatarea nulității absolute a aceluiași titlu de proprietate 344/30.05.2006 emis după autoarea P. E..
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, având în vedere că titlul de proprietate nr. 344/30.05.2006 a fost emis cu respectarea tuturor cerințelor legale, având în vedere sentințele irevocabile pronunțate în legătură cu acest titlu de proprietate, a înscrisurilor doveditoare ale proprietăților autoarei pârâtei deposedate, reconstituindu-se moștenitorilor suprafața de pădure pe vechiul amplasament al pădurii.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat întâmpinare la data de 16 iunie 2014 prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, întrucât atribuțiile comisiilor locale și ale comisiilor județene stabilite prin regulamentul aprobat prin HGR 890/2005 sunt clare și precise iar legile fondului funciar au institut o procedură specială de constituire a proprietății asupra terenurilor agricole și forestiere finalizare cu emiterea titlului de proprietate și fiind o procedură specială persoanele îndreptățire la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei. S-a menționat că aceste etape premergătoare emiterii titlului de proprietate au ca obiect stabilirea dreptului de proprietate și a amplasamentului terenului atribuit iar titlul este actul autentic cel mai important prin care se finalizează activitatea comisiilor locale și comisiilor județene iar C. județeana emite titlul de proprietate doar pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procese verbale de punere în posesie și schițele terenurilor.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care și-a reiterat susținerile din acțiune și a precizat că întâmpinările depuse nu fac obiectul dosarului în cauză, sunt nerelevante, nefondate motiv pentru care a solicitat respingerea acestora și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În cauză s-au depus la dosar înscrisuri, titlul de proprietate nr. 344/30.05.2006, planuri de situație, hotărâri ale Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, sentința civilă nr. 492/26 aprilie 2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, Decizia nr. 1449/04 iunie 2013 a Tribunalului Suceava, sentința civilă nr. 985/11 iunie 2009 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, și s-au atașat pentru consultare dosarele nr._ *, nr._ și nr._ *.
Prin sentința civilă nr.919 DIN 24.09.2014 Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a admis excepția autorității de lucru judecat și pe cale de consecință:
A respins acțiunea având ca obiect „fond funciar – anulare titlu proprietate” formulată de reclamantul P. V. în contradictoriu cu pârâtele C. E., C. C. de Fond Funciar Vatra-Moldoviței prin primar și C. Județeană Suceava, pentru autoritate de lucru judecat.
A obligat pe reclamant să plătească pârâtei C. E. suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în cauză s-a invocat excepția autorității de lucru judecat, raportat la Sentința civilă nr. 492/26 aprilie 2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, excepție pe care a considerat-o prioritară și față de care a reținut următoarele:
În dosarul nr._ *, reclamantul P. V. a chemat în judecată pe pârâții C. E., C. de Fond Funciar Vatra Moldoviței, C. Județeană Suceava, Direcția Silvică Suceava și Oficiul Județean de cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava solicitând anularea Titlului de Proprietate nr. 344/30 mai 2006 a Comisiei Județene Suceava, emis pentru pârâta C. E..
În motivarea cererii a invocat faptul că la baza emiterii titlului de proprietate s-au folosit o . acte false, respectiv că procesul verbal de punere în posesie din 17.12.2004 nu corespunde realității, că s-a predat suprafața de 4,0814 ha unei persoane decedate de peste 30 de ani, P. E. a I., aceasta luând în primire acest teren, că inginerul N. G. a întocmit în fals un plan de situație în care parcelele 394/2 și 394/3 au fost trecute în CF 200, deși în realitate aceste parcele aparțin CF 216.
Prin Sentința civilă nr. 492/26 aprilie 2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc s-a respins acțiunea, ca nefondată, sentință care a rămas definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1449/04.06.2013 a Tribunalului Suceava.
Unul din efectele hotărârii judecătorești o reprezintă puterea de lucru judecat care întotdeauna a cunoscut două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C.civ. si art. 166 C.proc.civ. de la 1865) în prezent art. 432 C. pr. Civ. și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legatură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ de la 1865) în prezent art. 431 al 2 C. pr. Civ.
Principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesitatii de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instantelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el poate cunoaste limitari, decurgand din aplicarea altor principii (cauza L. contra Romaniei)
Conform art. 431 Cod procedură civilă nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, art. 432 stabilind că excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs.
În consecință pentru a exista autoritate de lucru judecat, conform textelor de mai sus trebuie să existe tripla identitate de obiect, părți și cauză, triplă identitate care este dată în speță.
Referitor la identitatea de părți precizează că aceasta poate fi și parțială, instanța reținând că părțile din prezentul dosar, respectiv reclamantul P. V. și pârâtele C. E., C. C. de aplicare a Legii 18/1991 a . C. Județeană de aplicare a Legii 18/1991 de pe lângă Prefectura județului Suceava, au figurat ca părți și în dosarul finalizat cu pronunțarea sentinței civile nr. 492/26 aprilie 2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, astfel încât această condiție este dată în cauză.
În speță există atât identitatea de obiect cât și cea de cauză, în ambele dosare reclamantul P. V. solicitând constatarea nulității absolute a aceluiași titlu de proprietate 344/30.05.2006 eliberat pe numele lui C. E., acțiunile având la bază legile fondului funciar. Au fost invocate aceleași motive și cazuri de nulitate, respectiv că acest titlu de proprietate a fost eliberat cu încălcarea Legii 18/1991 motivat de faptul că pârâta nu are dreptul la reconstituirea suprafeței de 40.874 mp din titlu 344/30.05.2006 după autoarea P. E., terenul fiind în realitate proprietatea sa și că aceasta s-a folosit de o . acte false, aspecte soluționate anterior.
Față de cele expuse mai sus, instanța a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea având ca obiect „fond funciar – anulare titlu proprietate” formulată de reclamantul P. V. în contradictoriu cu pârâtele C. E., C. C. de Fond Funciar Vatra-Moldoviței prin primar și C. Județeană Suceava, pentru autoritate de lucru judecat.
Conform art. 453 Cod procedură civilă instanța l-a obligat pe reclamant să plătească pârâtei C. E. suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, justificate cu onorariu avocat.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamantul P. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului său a arătat că din cuprinsul sentinței civile nr.492/2012 a Judecătoriei Suceava și sentința civilă nr.985/2009 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc reies erorile atât cu privire la Planurile de situație din 2009, ce au fost în mod intenționat întocmite si vizate de O.C.P.L Suceava.
Planurile de Situație, în ce privește falsul intelectual ce a trecut C.F.200 în loc de C.F. 216 la parcelele cu nr.394/2 si 394/3, coordonatele eronate, baze de date necorespunzătoare, în baza cărora C. E. prin procuratoarea F. D., au obținut titlul de proprietate nr.344/30.05.2006 cercetat penal pentru infracțiunea de fals intelectual potrivit Rezoluției din 14.08.2009, în baza declarațiilor date de C. E. si F. D., că prin Ordonanța nr.886/P/20O9 din 30.10.2009 a fost sancționat penal cu caracter administrativ cu amenda in suma de 200 lei, cu cheltuieli de judecata in suma de 50 lei suportate de învinuit.
Mai mult de atât, sesizarea Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc în vederea anularii Planurilor de Situație din 2004-2009.
Totodată, ca atare s-a folosit și de un act contrafăcut cu cel CADUC, cu același esențial Testamentul nr.12 din 24.02.1943 emis de Judecătoria Mixtă Vama pe numele P. I. (E.) ce a funcționat doar 2(doi) ani deoarece C. V. - tatăl pârâtei C. E. a decedat in 1945, înaintea lui P. E. ce a decedat in 1953, caducitate constatată prin Sentința Civila nr.888 din 14.07.2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Intimata Chimec E. a formulat întâmpinare prin care solciită respingerea apelului ca nefondat având in vedere următoarele considerente:
Consideră sentința instanței de fond atacata cu acest apel deplin legala si temeinică. In mod corect instanța de fond Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a respins acțiunea reclamantului pe excepție care este prioritară, a admis în mod fondat în cauză excepția autorității de lucru judecat invocată de ea, în temeiul dispozițiilor art. 1201 cod civil si art. 431 din codul de procedura civila, instanța de fond considerând chestiunea litigioasa deja rezolvată, raportat la existenta Sen. Civ. nr. 492/26.04.2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc rămasă definitivă si irevocabila prin Dec. Civ. nr 1449/4.06.2013 a Tribunalului Suceava, ambele pronunțate în ds. _ prin care a fost respinsa acțiunea reclamantului P. V. având același obiect ca si în acțiunea de față, constatare nulitate titlu de proprietate nr. 344/30.06.2006 pentru aceleași motive invocate si reiterate în dosarul de față, respectiv că la baza emiterii titlului ei de proprietate au stat la baza acte false, ca p.v de punere în posesie nr. 15/17.12.2004 nu corespunde realității ca pădurea a fost predata unei persoane decedate autoarei P. E. si nu moștenitorilor săi, că pădurea reconstituită ar fi fost identificata greșit în CF 200 Ciumârna deși s-ar identifica în mod corect in CF 216 Ciumârna etc.
In susținerea acestei excepții precum si a existentei triplei identități de elemente prevăzute de lege obiect, cauză si părți, solicită a se constat următoarele: În ce privește părțile: Reclamantul din acțiunea de față P. V. este una si aceeași persoana cu reclamantul P. V. din ds._ * a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, în aceeași calitate de reclamant formulează si acțiunea de față, iar ea a avut calitate de pârâtă în ambele dosare .
In ce privește cauza: In ambele dosare s-a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 344/30.05.2006 emis după autoarea P. E. pentru aceleași motive si cazuri de nulitate, respectiv ca acest titlu de proprietate a fost eliberat cu încălcarea legii 18/1991 motivat de faptul ca nu avea dreptul la reconstituirea suprafeței de 40.874 mp. din titlu 344/30.05.2006 după autoarea P. E.. A se avea în vedere ca același reclamant P. V. a invocat si în ds._ * motive de nulitate cu privire la același titlu de proprietate ca cel ce formează obiectul acțiunii de față, reclamantul se prevalează de existenta aceleiași Sen.Civ. 1630/5.11.2009 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 37.193 mp. pădure care s-ar suprapune peste terenul reconstituit ei conform titlului ei de proprietate.
Exista si identitate de obiect întrucât in ambele dosare reclamantul P. V. solicită constarea nulității absolute aceluiași titlu de proprietate 344/30.05.2006 emis după autoarea P. E. .
Pentru cele arătate mai sus, solicită respingerea apelului formulat de apelant si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată .
Ceilalți intimați deși legal citați nu și-au delegat un reprezentanta în instanță și nici nu au depus la dosar întâmpinare.
Examinând apelul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și de considerentele sentinței civile atacate, tribunalul constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
În prezentul litigiu reclamantul P. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Chimec E., C. C. de aplicare a legii nr.18/1991 Vatra Moldoviței prin primar și C. Județeană de aplicare a legii nr.18/1991 de pe lângă Prefectura Suceava constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.344/30.05.2006 emis în favoarea prim pârâtei, motivând că titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale, că pârâta nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,0814 ha teren cu vegetație forestieră, acest teren fiind în realitate proprietatea sa și că la emiterea titlului de proprietate au stat la bază acte false.
Prin cererea anterior formulată la data de 07.06.2010 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc sub nr._, reclamantul P. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Chimec E., Comisia comunală de fond funciar Vatra Moldoviței, C. Județeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, Direcția Silvică Suceava și Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, anularea titlului de proprietate nr.344/30.05.2006 emis în favoarea pârâtei Chimec E. motivând că la baza emiterii titlului de proprietate s-au avut în vedere acte false.
Prin sentința civilă nr.492/26.04.2012 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc pronunțată în dosarul atașat nr.1798/2010* plângerea a fost respinsă ca nefondată, iar recursul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.1449/04.06.2013 a Tribunalului Suceava, irevocabilă (dosar atașat nr._ * a Tribunalului Suceava).
Potrivit art.431 al.1 din Noul Cod de procedură civilă „Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect”, iar potrivit art.432 din Noul Cod de procedură civilă „Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs. Ca efect al admiterii excepției, părții i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată”.
Din interpretarea dispozițiilor art.431 al.1 Noul Cod de procedură civilă, rezultă că pentru a exista autoritate de lucru judecat, între prima și a doua cerere de chemare în judecată, se cere a fi îndeplinită tripla identitate de obiect, părți și cauză.
Obiectul este însăși pretenția formulată prin cererea cu care s-a sesizat instanța, iar identitatea de obiect impune ca pretențiile formulate prin cea de a doua cerere să fie aceleași cu pretențiile formulate prin prima cerere.
Cauza este temeiul juridic al dreptului pretins, faptul juridic sau motivul care împiedică ca o acțiune să se confunde cu alta.
Identitatea de părți presupune „aceleași părți, în aceeași calitate” personal sau prin reprezentantul lor într-o pricină pentru care s-au mai judecat la o dată anterioară.
Examinând în raport de elementele mai sus menționate prima cerere de chemare în judecată soluționată prin sentința civilă nr.492/26.04.2012 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc, definitivă și irevocabilă, cu cererea de față, asemenea primei instanțe, tribunalul constată că este dată tripla identitate de părți, obiect și cauză.
Astfel, atât în litigiul anterior cât și în litigiu de față figurează aceleași părți, respectiv reclamantul P. V. și pârâții Chimec E., Comisia comunală de fond funciar Vatra Moldoviței și C. județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Atât în prima cerere de chemare în judecată cât și în cererea de față, există identitate de obiect și cauză, în ambele dosare reclamantul P. V. solicitând constatarea nulității absolute a aceluiași titlu de proprietate nr.344/30.05.2006 eliberat în favoarea pârâtei Chimec E., ambele acțiuni fiind întemeiate pe legile fondului funciar. Au fost invocate aceleași motive și cauze de nulitate, anume că titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.18/1991 motivat de faptul că pârâta nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 40.0874 mp teren din titlul de proprietate nr.344/30.05.2006 după autoarea P. E. ,terenul fiind în realitate proprietatea reclamantului și că pârâta s-a folosit de o . acte false pentru a obține titlul de proprietate, toate aceste aspecte fiind soluționate irevocabil prin sentința civilă nr.492/26.04.2012 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, în mod corect prima instanță a reținut că în cauză este dată excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea pe acest temei.
Reținerea cu precădere a excepției autorității de lucru judecat, excepție de fond, peremtorie și absolută, împiedică analiza pe fond a motivelor de apel formulate( art.248 al.1 Noul cod de procedură civilă).
Așa fiind, tribunalul, în baza art.480 al.1 din Noul Cod de procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge apelul formulat de către reclamantul P. V., domiciliat în ., nr.56, . Suceava, împotriva sentinței civile nr.919 pronunțată la data de 24.09.2014 de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar ner._, intimați fiind pârâții Chimec E., domiciliată în . Moldoviței,județul Suceava, C. C. de aplicare a legii nr.18/1991 Vatra Moldoviței prin primar și C. Județeană de aplicare a legii nr.18/1991 de pe lângă Prefectura Suceava, ca nefondat.
Obligă reclamantul apelant P. V. să plătească pârâtei intimate Chimec E. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 04.02.2015.
Președinte Judecător Grefier
I. G. I. M. S. A.
Red.IG
Tehnored.SA/ 6 ex/02.03.2015
Judecător fond A. A. P.
| ← Expropriere. Sentința nr. 245/2015. Tribunalul SUCEAVA | Expropriere. Sentința nr. 246/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
