Fond funciar. Decizia nr. 895/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 895/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 895/2015
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 895
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19 IUNIE 2015
PREȘEDINTE V. O. D.
JUDECĂTOR A. I. M.
GREFIER S. A.-M.
Pe rol, judecarea apelului formulat de către petentul C. I., împotriva sentinței civile nr. 130 din data de 26 ianuarie 2015 pronunțată de către Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind intervenienții C. S., C. R. și C. L. de fond funciar C. Luncii, C. Județeană de fond funciar Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul apelant, asistat de avocat Z. G., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocat Z. G. arată că este depusă împuternicire avocațială la instanța de fond, fiind menționat și faptul că îl asistă pe petentul apelant și la Tribunalul Suceava.
Petentul apelant depune la dosar o . înscrisuri.
Instanța, cu referire la primul înscris (titlul de proprietate nr. 1458/1995) arată că se află deja la dosarul de primă instanță.
Apărătorul petentului apelant arată că înscrisurilor sunt deja la dosar, dar „dacă vrea el să le depună nu are nimic împotrivă”.
Depune la dosar adeverința nr. 446/4 martie 1994 după G. E., cu precizarea „punem amândoi până se umple dosarul”.
Instanța, în baza art. 479 al. 2 din noul Cod de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către petentul apelant și apărătorul acestuia.
Apărătorul petentului apelant, având în vedere că părțile sunt în faza de apel și au depus o . înscrisuri, printre care și o dovadă că inițial în anul 1991 li s-a reconstituit dreptul de proprietate petentului apelant și lui C. N., întrucât sunt 2 comune care și-au derogat competența de soluționare, respectiv . C. Luncii, . la dosar documentația, cererea fiind la . se emite adresă către această din urmă comună pentru a depune la dosar documentația ce a stat la baza adeverinței depusă astăzi la dosar.
Precizează că a formulat această solicitare în fața instanței de fond, dar în faza apelului nu a formulat cereri de probe.
Având în vedere faptul că cererea de probe a fost formulată abia la acest termen de judecată și nu prin memoriul de apel astfel cum impun disp. art. 470 al. 1 lit. d din noul Cod de procedură civilă, sancțiunea care intervine fiind decăderea părții din dreptul de a mai propune probe, conform al. 3 al aceluiași articol, instanța respinge ca tardivă cererea de probe formulată de către apărătorul petentului apelant.
Apărătorul petentului intimat arată că nu mai are cereri de probe de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Instanța, în baza art. 244 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, constată terminată cercetarea procesului și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, potrivit disp. art. 392 din noul Cod de procedură civilă.
Apărătorul petentului apelant învederează instanței faptul că în anul 1991 lor li s-a reconstituit dreptul de proprietate inclusiv pentru suprafața de 54 ari teren situat la locul numit „Molna” de pe raza . Mălini și C. Luncii și-au declinat competența de soluționare a cererii una celeilalte, apoi spunând că, competența de soluționare aparține altei comisii comunale, cum C. I. apare alături de C. N. după autoarea lor G. E., pentru care au făcut dovada dreptului de proprietate, au titlul de proprietate, dar numai pentru o suprafață mai mică decât cea solicitată a fi inclusă în titlul de proprietate, solicită admiterea apelului și în rejudecare admiterea cererii principale.
În situația în care instanța de apel nu va da curs solicitării pârâtului apelant, solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriului și cu cererea formulată la acest termen de judecată, având în vedere că s-a ivit această adeverință ulterior promovării apelului și motivării lui, fără cheltuieli de judecată.
Instanța, în baza art. 394 din noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea adresată judecătoriei Fălticeni si înregistrată la data de 06.03.2014 sub nr._, petentul C. I. a solicitat în contradictoriu cu intimatele Comisia comunală de fond funciar C. Luncii, C. Județeană Suceava de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca prin hotărârea ce se va pronunța, în urma probelor pe care le va face, să se dispună:
- modificarea titlului de proprietate nr. 1458/21.02.1995 în sensul ca el să fie menționat în acest titlu ca si proprietar, alături de fratele său, C. N., în prezent decedat, pentru suprafața de 7.400 m.p., teren aflat în extravilanul comunei C. Luncii, la locul numit Molna;
- completarea titlului de proprietate menționat din petit, în sensul de a se completa numele defunctei persoane după care i se reconstituie dreptul de proprietate lui C. N., respectiv autoarea lor comună G. E.;
- obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu acest proces.
In motivare a arătat că el si C. N. sunt frați si moștenitori ai surorii acestora G. E., decedată în decembrie 1957.
In baza Legii nr. 18/1991 li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 36 de ari teren aflat atât pe teritoriul comunei Mălini cât si pe teritoriul comunei C. Luncii.
In baza sentinței 22/20 ianuarie 1995, rămasă definitivă prin neapelare s-a admis acțiunea de obligare a Comisiilor de fond funciar C.-Luncii si Mălini de a-l pune în posesie cu întreaga suprafață de teren reconstituită.
A susținut că recent, a intrat în posesia unei copii de pe titlul de proprietate incriminat, care este emis numai pe numele fratelui său C. N. deși trebuia sa fie ambii incluși pe acest titlu.
Intimata C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a formulat si depus la dosar întâmpinare (f.24-26).
In motivare a arătat că titlul de proprietate se emite de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și conferă persoanei căreia i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren, calitatea de proprietar.
Titlul de proprietate are o natură juridică complexă conferită, pe de o parte, de caracterul autorității competente, cât și de procedura specială de emitere a lui, iar pe de altă parte, de caracterul drepturilor ce decurg de aici.
Titlul de proprietate este actul autentic cel mai important prin care se finalizează activitatea comisiilor locale și comisiilor județene de aplicare a Legii fondului funciar.
Titlul de proprietate este emis în baza hotărârii unei autorități administrativ-jurisdicționale prevăzută de lege, respectiv, de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea persoanelor îndreptățite se realizează în cadrul unei proceduri special instituite prin Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.
Este vorba de o procedură în trepte, care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate, care trebuie introdusă și înregistrata la primăria în raza căreia se află terenul.
Cererile respective se soluționează de către comisii speciale, instituite la nivelul comunelor, orașelor municipiilor.
Comisiile locale preiau și înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren, solicită relații și e doveditoare și, pe această bază, stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietatea persoanelor îndreptățite.
De asemenea, potrivit art. 36 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și ului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G.R. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, ,,Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20”.
Conform prevederilor legale în vigoare, procesul - verbal de punere în posesie se întocmește de către C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru persoana căreia i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren, aceasta fiind o tapă premergătoare emiterii titlului de proprietate.
La baza întocmirii procesului - verbal de punere în posesie stau documentațiile prin care s-au reconstituit/constituit dreptul de proprietate prin hotărâri ale comisiei județene și care sunt depozitate în arhiva comisiilor locale.
Din interpretarea textelor legale din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar rezultă că titlul de proprietate se emite de comisia județeană, în baza documentațiilor înaintate de către comisiile locale, după operațiunea de validare, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, documentații ce se depozitează în arhiva Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară și în arhiva comisiei locale în raza căreia este situat terenul.
A invocat disp. art. 58 din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificările și completările ulterioare.
Fată de cele sus-menționate, intimata a solicitat instanței ca judecarea prezentei cauze să se facă contradictoriu cu C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra renurilor C. Luncii, comisie de la care se pot solicita relații cu privire la acțiunea formulată de reclamant întrucât aceasta este responsabilă cu punerea în posesie a persoanelor îndreptățite conform legislației în materie de fond funciar si întocmește documentația necesară emiterii titlului de proprietate.
Cu privire la obligarea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava la plata cheltuielilor de judecată în prezentul litigiu a indicat disp. art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională, competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.
Din economia dispozițiilor art. 12 alin. 1 și 2 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, în fiecare comună sau municipiu se constituie prin ordin ai prefectului comisiile comunale și respectiv, comisia județeană.
Conform dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, C. județeană este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională, fără personalitate juridică- fără patrimoniu propriu si respectiv, buget propriu, care are, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentată legal prin prefect sau pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Dispoziția legală sus-citată creează deci acestui organ de aplicare a legii, care nu are personalitate juridică, o poziție procesuală sui-generis, „derogatorie"" de la dispozițiile Codului de procedură civilă.
Legiuitorul nu a înființat aceste comisii ca persoane juridice așa încât C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nu poate fi decât organ colegial fără personalitate iuridică, fără un patrimoniu propriu, respectiv fără buget propriu.
In această situație, în mod greșit, ar fi obligată C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere si natura prezentului litigiu.
In drept a invocat disp. art. 205 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; art. 36 din H.G.R. nr. 890/2005; art. 51 și art. 52 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Reclamantul prin răspunsul la întâmpinare (f.31 dosar) prin care a solicitat admiterea acțiunii, pronunțarea unei hotărâri prin care să fie înlăturate apărările formulate de intimată, ca fiind neconforme cu normele de aplicare în materie.
La termenul de judecată din data de 06 iunie 2014, petentul a precizat că numitul C. N., fratele său, este decedat și că după acesta au rămas ca moștenitori soția C. R. și C. S. care este fiul defunctului.
La data de 29.10.2014, intervenienții C. R. si C. N. S. au depus la dosar întâmpinare (fila 72).
Prin întâmpinare intervenienții au solicitat respingerea cererii formulată de C. I. ca nefondată pentru următoarele motive:
Intimatul a susținut că deține titlul de proprietate nr. 1458/21.02.1995. Prin decizia civile nr. 3633/2001 a Tribunalului Suceava s-a arătat că titlul de proprietate este valid și este îndreptățit să dețină suprafata indicată în titlul de proprietate din tarlaua „Molna”.
De asemenea, prin sentința civilă nr. 211/25.01.2013 a Judecătoriei Fălticeni si decizia nr. 1349/2013 din 24 mai 2013 a Tribunalului Suceava – Secția civilă, decizie irevocabilă, s-a respins cererea formulată de C. I. privind anularea titlului de proprietate nr. 1458/1995.
A precizat că eliberarea titlului de proprietate nr. 1458/1995 nu a fost contestat niciodată.
A mai arătat că încă din anul 1956, intervenientii au achitat taxele si impozitele datorate statului pentru acest teren situat la locul numit „Molna” pe raza loc. S., conform adeverinței nr. 575/28.05.1993 a Consiliului Local al .. Suceava.
La termenul de judecată din data de 29.10.2014 intervenientul a precizat că autorul C. N. (tatăl său și respectiv soțul intervenientei) a decedat în 2004, titlul de proprietate nr. 1458 fiind emis în favoarea acestuia în anul 1995, dată la care nu au fost nici un fel de discuții cu alte persoane însă, ulterior, a fost emis un alt titlu de proprietate pe care îl apreciază ca fiind fals.
Prin adresa nr. 2810/2014 (fila 86 dosar) C. de fond funciar C.-Luncii a susținut că fișa suprafețelor primite în proprietate, care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 1458/21.02.1995 a fost întocmită de C. de fond funciar Mălini, suprafata de 7.400 mp. la locul „Molna” fiind situată pe teritoriul administrativ al acestei localități. Localizarea apare menționată în sentința civilă nr. 1426/2001 a Judecătoriei Fălticeni.
Prin sentința civilă nr. 130 din data de 26 ianuarie 2015, Judecătoria Fălticeni a respins ca nefondată cererea formulată de petentul C. I., în contradictoriu cu intimatele: Comisia comunală de fond funciar C. Luncii, C. Județeană Suceava de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și cu intervenienții: C. R. și C..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin titlul de proprietate nr. 1458/21.02.1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea defunctului C. N. pentru suprafata de 7.400 mp. teren extravilan la locul „Molna” pe raza localității C.-Luncii.
Prin sentința civilă nr. 211/2013 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă, s-a statuat cu putere de lucru judecat că suprafața de teren de 7.400 mp. teren a figurat în evidențele agricole ale defunctului între anii 1951-1955, suprafața de teren ce a fost evidențiată apoi în registrul agricol al comunei F. Moldovei în perioada 1956-1958 si apoi 1959-1963.
In aceste condiții, solicitarea reclamantului de a fi completat titlul de proprietate cu numele autoarei lor, G. E. nu a fost întemeiată în condițiile în care, din probatoriu a reieșit că terenul a aparținut exclusiv defunctului C. N. (autorul intervenienților).
Astfel, reclamantul nu este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren sus-menționată în condițiile Legii nr. 18/1991, motiv pentru care cererea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul prin care a solicitat admiterea apelului, casarea în totalitate a sentinței civile atacate, iar în rejudecare admiterea cererii așa cum a formulat-o, în sensul includerii lui pe titlul de proprietate alături de C. N.
În motivare a arătat că ambii, respectiv el și intimatul sunt moștenitori ai defunctei G. E..
Odată cu punerea în aplicare a Legii nr. 18/1991 au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,21 ha teren după Gînja E., eliberându-li-se de către C. comunală de aplicare a Legii fondului funciar C. Luncii adeverința de proprietate cu nr. 419 din 9. 02. 1992.
Pentru terenul situat în tarlaua Moina, care face parte integrantă din suprafața de 3,21 ha teren i s-a reconstituit dreptul de proprietate numai lui C. N., petentul fiind omis cu bună știință. Având în vedere că a formulat cerere în termen, s-a constatat calitatea sa de succesor a lui G. E., eliberându-li-se adeverință de proprietate, a considerat că sentința instanței de fond a fost netemeinică și nelegală.
În drept, a invocat disp. art. 468 Cod procedură civilă.
Intimata C. locală de fond funciar C. Luncii a formulat întâmpinare prin care a arătat următoarele:
Suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 1458/21.02.1995, emis pe numele C. N., a aparținut exclusiv autorului conform adeverinței nr.575/28.05.1993, eliberată de Consiliul Local al corn. F. Moldovei.
Solicitarea petentului de a fi înscris, alături de C. N., în titlul de proprietate nr. 1458/21.02.1995, ca moștenitor a def. G. E., a considerat-o neîntemeiată.
G. E. reprezintă cu totul alt autor, cu suprafețe proprii, având ca moștenitori pe C. I. și C. N..
A considerat temeinică și legală sentința civilă atacată, motiv pentru care a solicitat să fie menținută ca atare și să se respingă apelul.
A menționat că reclamantul C. I. a mai promovat în instanță o acțiune de constatare nulitate absolută a titlului de proprietate nr. 1458/21.02.1995, asupra căreia s-a pronunțat Judecătoria Fălticeni prin sentința civilă nr. 211/25.01.2013.
Intervenienții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat următoarele:
Așa cum au arătat prin întâmpinările depuse la dosar, prin titlul de proprietate nr. 1458/21.02.1995 s-a stabilit dreptul de proprietate, precum și faptul că pentru acest teren s-au plătit taxele și impozitele stabilite încă din anul 1956, conform adeverinței 575/28.05.1993 a Consiliului Local al . chitanțelor nr. 377/9.05.2012 și nr. 3524/20.03.2007 ale Primăriei C. Lunci .
Totodată, prin decizia civilă nr. 3633/21.11.2001 a Tribunalului Suceava s-a precizat că titlul de proprietate nr. 1458/21.02.1995 este valid; de asemenea, prin sentința civilă nr. 211/25.01.2013 a Judecătoriei Fălticeni și prin decizia civilă nr. 1349/24.05.2013 a Tribunalului Suceava, irevocabilă, s-au respins cererile formulate de către petent pentru anularea titlului de proprietate nr. 1458/1995.
Au revenit și au arătat că titlul de proprietate 1458/1995 nu a fost contestat nici le eliberare în anul 1995 și nici la Tribunalul Suceava în anul 2001, așa cum s-a reținut.
De asemenea, prin adeverința nr. 5416/8.08.2011 a .-a consemnat că la registrul agricol C. I. și C. N. au în proprietate comună terenul extravilan în suprafață de 1,82 ha la locul numit „Melușoaia”, iar prin adeverința nr. 5417/8.08.2011 a .-a consemnat că def. C. N. este înscrias în registrul agricol cu teren extravilan în suprafață de 0,74 ha la locul numit ”Malna”.
În completarea celor de mai sus, au arătat că încă din anul 2007 petentul știa de faptul că terenul din Malna este proprietatea lui C. N., acesta a depus la Primăria C. Lunci contravaloarea impozitului pe terenul de la Malna, sumă dată de C. N. S., fiul def. C. N. – chitanța nr. 3524/20.03.2007, în numele defunctului, fără a face vreo obiecție sau contestație asupra dreptului de proprietate al defunctului.
Celelalte intimate, deși legal citate, nu au formulat întâmpinare.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinări prin care a solicitat a fi înlăturate apărările părților adverse, ca nefondate și să se admită apelul așa cum a fost formulat.
În motivare a arătat că Primăria comunei C. Luncii a emis adeverința nr. 1246 din 25 aprilie 1990 prin care a specificat, textual, că C. N. și C. I. figurează înscriși în registrul agricol al comunei C. Luncii, împreună cu sora lor G. E. cu suprafața de 3,26 ha la locul Moina și Melușoaia.
Totodată suprafața de 0.54 ha teren la locul Moina, or în speță este vorba despre acest teren, teren căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate numai lui C. N., or prin reconstituirea dreptului de proprietate numai lui C. N. s-a comis de către Comisia comunală de fond funciar C. Luncii o mare eroare.
Vina aparține Comisiei comunale C. Luncii, care vrea să se disculpe, aruncând vina doar pe petent.
În drept, a invocat disp. art. 205 din Codul de procedură civilă.
Apelul este nefondat.
Respingând acțiunea, prima instanță a reținut puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 211/25.01.2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ .
În acest sens, a făcut referire la considerentele acelei sentințe, prin care s-ar fi statuat asupra regimului juridic al terenului în discuție – 7400 mp extravilan „Molna”, C.-Luncii, în sensul că ar figura în registrul agricol al defunctului C. N., autorul intervenienților, între anii 1951-1955, 1956-1958, 1959-1963, context în care a apreciat prima instanță că nu este întemeiată solicitarea reclamantului de a fi completat titlul de proprietate nr. 1458/21.02.1995 cu numele autoarei părților, G. E., din moment ce terenul a aparținut exclusiv defunctului C. N..
Or, este de observat că reclamantul, prin memoriul de apel, nu aduce nicio critică sentinței pe acest aspect, al puterii de lucru judecat, invocând doar chestiuni de fond, vizând procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, însă instanța nu a antamat fondul litigiului, fiind oprită cercetarea lui de puterea de lucru judecat, găsită incidentă în cauză.
În conformitate cu art. 477 alin. 1 din noul cod de procedură civilă efectul devolutiv al apelului este limitat de ceea ce s-a apelat, stipulându-se foarte clar că instanța de apel procedează la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant.
Întrucât în cauză nu se aduc critici considerentelor sentinței, adică argumentului esențial reținut pentru respingerea acțiunii, vizând puterea de lucru judecat a unui litigiu anterior, chestiune intrată, prin urmare, ea însăși în autoritate de lucru judecat câtă vreme nu a fost criticată, văzând că motivele de apel vizează exclusiv fondul litigiului, a cărui cercetare a devenit de prisos, fiind chiar oprită prin reținerea puterii de lucru judecat, tribunalul, pentru considerentele învederate și în baza art. 480 alin. 1 din noul cod de procedură civilă va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
D E D I D E :
Respinge apelul formulat de către petentul C. I., domiciliat în Cîmpulung Moldovenesc, .. 5, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 130 din data de 26 ianuarie 2015 pronunțată de către Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind intervenienții C. S., C. R., domiciliați în . și C. L. de fond funciar C. Luncii, C. Județeană de fond funciar Suceava, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 iunie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. O. D. A. I. M. S. A.-M.
Red./Tehnored. V.O.D.
Judecător fond D. E. G.
7 ex./25.06.2015
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 855/2015. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Decizia nr. 104/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
