Obligaţie de a face. Decizia nr. 855/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 855/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 855/2015
Dosar nr._ - obligația de a face – obligare ridicare construcții –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 855
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11 IUNIE 2015
PREȘEDINTE: D. D.
JUDECĂTOR: F. L.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului formulat de pârâtul D. D., domiciliat în ..188, județul Suceava și cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat F. G., cu sediul în mun. Suceava, ., nr. 20, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 3449 din data de 04 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații reclamanți A. G. și A. E., ambii domiciliați în ..238, județul Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 04 IUNIE 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a li se da apărătorilor titulari posibilitatea formulării și depunerii la dosar de concluzii scrise, constatând că avocat A. L. D. pentru apelantul pârât în substituirea av. titular F. G. și avocat B. L. pentru intimații reclamanți în substituirea av. titular Duțuc A. au solicitat amânarea pronunțării cauzei, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, 11 IUNIE 2015.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 20 noiembrie 2013, reclamanții A. G. și A. E. l-au chemat în judecată pe pârâtul D. D., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâtul la ridicarea gardului, colibei și a gunoiului amplasat pe terenul proprietatea lor, conform titlului de proprietate nr.829/1995 și în cazul în care acesta va refuza, să dispună ridicarea acestora de către reclamanți pe cheltuiala pârâtului, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt proprietarii suprafeței de 477 mp. situați în intravilanul comunei Satu - M., Jud. Suceava, conform titlului de proprietate nr.829/1995, iar prin sentința civilă nr.1767 din data de 12.05.2007 a Judecătoriei Rădăuți s-a admis acțiunea civilă a reclamantei, formulată împotriva pârâtului, acesta a fost obligat să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie .>
Cu ocazia executării silite, executorul judecătoresc s-a prezentat în repetate rânduri la fața locului, dar cu rea-credință pârâtul se comportă ca un proprietar fără să țină loc de hotărârea judecătorească. Terenul este înconjurat cu un gard din plasă cu stâlpi de fier, pe care acesta refuză să-l ridice de bună-voie.
În drept, au fost invocate prev. art.493-494 Cod civil.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare (filele nr.49-50) prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă deoarece a fost prematur introdusă, întrucât nu s-a parcurs procedura medierii, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca nefondată.
Pârâtul a motivat că pe . raportul de expertiză întocmit de expertul judiciar Hopincă C. nu figurează nici o construcție, reclamanții dorind cu rea-credință demolarea unei aripi anexă gospodărie, pentru a extinde ocupația peste o porțiune de teren care nu este proprietatea lor.
Cu privire la grămada de gunoi s-a arătat că aceasta nu este amenajată pe . pe . gardul a fost edificat cu bună-credință în urmă cu 50 de ani.
S-a mai arătat că . fost atribuită mamei pârâtului D. E., în schimbul unei alte parcele de teren care a fost proprietatea sa exclusivă și care a rămas sub vadul morii vechi, pentru ca moara să nu fie desființată.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
Reclamanți au formulat răspuns la întâmpinare (filele nr.60-62), prin care au solicitat respingerea excepției inadmisibilității, întrucât nu este necesară mediere raportat la obiectul cauzei, solicitarea de informare fiind făcută direct instanței de judecată.
Prin încheierea din data de 28.04.2014 s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii.
În vederea soluționării cauzei instanța a ținut seama de înscrisurile depuse la dosar, de depozițiile martorilor, s-a dispus atașarea dosarului civil nr._ și s-a dispus efectuarea unei cercetări locale.
Prin sentința civilă nr. 3449 din data de 04 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ , s-a admis acțiunea civilă, având ca obiect „obligația de a face”, formulată de reclamanții A. G. și A. E., domiciliați în .. 238, Jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâtul D. D., domiciliat în .. 188, Jud. Suceava, și în consecință:
Pârâtul a fost obligat să ridice gardul, construcțiile și dejecțiile animaliere amplasate pe suprafața de 477 m.p. teren, situat în intravilanul Comunei Satu M., Jud. Suceava, înscrisă în titlul de proprietate nr. 829/1995 și identificată prin raportul de expertiză întocmit de expertul Hopîncă C., iar în cazul neîndeplinirii obligației de către pârât, autorizează reclamanții să efectueze lucrările pe cheltuiala acestuia.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților suma de 420 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând materialul probator, a constatat că prin sentința prin sentința civilă nr.1767 din data de 12.05.2007 a Judecătoriei Rădăuți, pronunțată în dosarul civil nr._ având ca obiect revendicare s-a admis în parte acțiunea civilă a reclamanților, formulată împotriva pârâtului, acesta fiind obligat să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 477 m.p. teren, situată în intravilanul comunei Satu M., înscrisă în titlul de proprietate 829/1995 colorată cu roșu și notată cu nr.4 în anexa nr.1 a raportului de expertiză întocmit de expert Hopincă C..
Instanța reține că executorul judecătoresc s-a deplasat la fața locului în repetate rânduri, fiind evidentă reaua-credință a pârâtului, care nu a respectat până în prezent dispozițiile din titlu executoriu și din procesele-verbale întocmite în dosarul de executare 366/2011 al B.E.J. M. C..
Instanța nu poate reține motivarea pârâtului, aceasta făcând obiectul analizei în cadrul dosarului civil nr._ având ca obiect revendicare, fără a se formula în prezenta cauză o cerere reconvențională.
Cu ocazia cercetării locale s-a constatat că terenul este împrejmuit în partea sa dinspre uliță, . un gard de lemn cu stâlpi de beton, iar în partea dinspre . un gard de plasă cu stâlpi de fier, ambele garduri fiind edificate cu foarte mulți ani în urmă și deteriorate de trecerea timpului.
Pe terenul în cauză sunt amplasate o anexă, respectiv un beci cu . movilă de gunoi de la creșterea animalelor.
Pârâtul a precizat că nu dorește să ridice gardul și construcțiile întrucât terenul este proprietatea sa, urmând să-l folosească și să-l cultive în continuare.
Prin sentința civilă nr.1767 din data de 12.05.2007 a Judecătoriei Rădăuți, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a stabilit că reclamanții sunt proprietari diferenței de 477 m.p., conform titlului de proprietate nr.829/1995, iar pârâtul o ocupă fără drept.
În prezent, reclamanții nu au acces la terenul în cauză, acesta fiind delimitat și cu un gard.
În mod evident, pârâtul nu a fost un constructor de bună-credință, în condițiile în care instanța a reținut că acesta a deținut suprafața de teren fără vreun drept. Faptul că acesta a îngrădit . peste 50 de ani în urmă, nu atestă buna sa credință, în lipsa altor documente justificative (autorizație de construire, certificat de urbanism, adeverință primărie etc.).
Instanța apreciază că motivarea pârâtului din întâmpinare a avut ca scop inducerea în eroare a instanței și prelungirea nejustificată a litigiilor dintre părți prin nerespectarea dispozițiilor din hotărârile judecătorești anterioare, rămase definitive și irevocabile.
Pârâtul a refuzat în faza executării silite ridicarea construcțiilor de bună-voie pentru a evita predarea terenului în suprafață de 477 mp. de executorul judecătoresc către reclamanți, acesta considerându-se în continuare proprietarul de drept și de fapt al imobilului.
În consecință, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâtul să ridice gardul, construcțiile și dejecțiile animaliere amplasate pe suprafața de 477 mp. teren, situat în .. Suceava, înscrisă în titlul de proprietate nr.829/1995 și identificată prin raportul de expertiză întocmit de expert Hopincă C., iar în cazul neîndeplinirii obligației de către pârât, autorizează reclamanții să efectueze lucrările pe cheltuiala acestuia.
În temeiul art.453 N.C.proc.civ. a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 420 lei reprezentând cheltuieli de judecată, taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a promovat apel pârâtul D. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând in principal în conformitate cu disp. art.480 alin.2 NCPC schimbarea in totalitate a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii ca nefondate, iar în subsidiar anularea sus menționatei hotărâri si retrimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanța pentru a se da o hotărâre care sa vizeze in mod concret obiectul dedus judecații.
În motivare a arătat că este proprietarul unei parcele de 700 mp teren intravilan curți-construcții care se identifica din punct de vedere cadastral cu p.f.nr.1541/3,. fost data mamei sale în schimb, încă din anul 1957, pentru a se păstra vadul vechi al morii ce a existat în .>
Pe aceasta . edificat propria sa gospodărie începând cu anul 1957 si pe care de la acea data a împrejmuit-o cu un gard (ce in proporție de 80%v exista si in prezent) gard pe care reclamanții din cauza de față solicita să-1 demoleze susținând fără nici un fundament ca ei sunt proprietarii grădinuței in suprafața de 477 mp din fața casei sale.
Deși a arătat instanței de fond că împrejmuirea respectiva a fost edificata cu peste 50 ani in urma, cu buna credința din partea sa si ca solicitările reclamanților sunt nefondate, în mod nejustificat l-a obligat totuși să demoleze împrejmuirea și să ridice dejecțiile animaliere nu numai de pe suprafața din litigiu, ci și chiar de pe o porțiune de teren care nu este in litigiu.
Instanța de fond a luat in considerare doar hotărârea de revendicare, s.c. nr. 1767/2007, pe care reclamanții au obținut-o împotriva sa, fără nu a ține cont dacă în cauza de față se poate pune in discuție, sau nu, reaua sa credința la edificarea respectivei împrejmuiri, dacă sunt sau nu, îndreptățit să fie despăgubit sau nu cu contravaloare materialelor și a manoperei înglobate în aceasta împrejmuire,etc.
Or, atâta vreme cat el a edificat împrejmuirea din litigiu cu peste 50 ani in urma si a întrebuințat-o nestingherit de nimeni vreme îndelungată era normal ca instanța de judecata sa statueze ca pe cale de uzucapiune el nu mai trebuia să fie obligat la demolarea acesteia.
Deși cu prilejul cercetării locale a arătat instanței de judecată ca pretențiile reclamanților se refera si la o grămada de gunoi de grajd pe care el a depozitat-o pe o parte din . din punct de vedere cadastral cu p.f. nr.1541/2 (proprietatea sa exclusivă) în mod nelegal l-a obligat să elibereze și acea . ca hotărârea primei instanțe de judecată nu constituie altceva decât o ultrapetita și în mod obligatoriu se impune anularea hotărârii pronunțate si retrimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanța.
F. de aceste considerente apelantul a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Intimații A. G. și A. E. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
In fapt, prin Sentința civila nr. 3449 din data de 4.12.2014, pronunțata de Judecătoria Rădăuți, s-a admis acțiunea formulat de aceștia prin care au solicitat obligarea pârâtului să-și ridice gardul, coliba și gunoiul amplasat pe terenul situat în intravilanul corn. Satu M., pe proprietatea lor, conform TP S29/1995.
Intimați au arătat că sunt proprietarii suprafeței de 477mp situați în intravilanul . TP 829/1995. De-a lungul timpului au avut discuții în contradictoriu cu pârâtul cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului mai sus arătat și au fost nevoiți să formuleze acțiune în instanță, unde prin Sentința civilă 1767 din 12 mai 2007 a Judecătoriei Rădăuți rămasă definitiva și irevocabilă prin Decizia 2075/27.11.2009 a Tribunalului Suceava acesta a fost obligat să lase în deplina proprietate și liniștită posesie suprafața de teren.
Prin cererea de apel, D. D. vorbește despre o altă suprafață de teren, ./3, spunând ca este proprietarul ei, însă în acțiune reclamanții intimați se referă la un gard ce împrejmuiește suprafața de 477mp, care corespunde parcelei nr. 1541/1, . sunt, iar apelantul nu vrea să înțeleagă si să le lase să stăpânească liniștiți pământul ce le aparține.
Terenul în cauză este înconjurat de un gard făcut din plasa de sârmă cu stâlpi de fier, făcut de apelant când a ocupat abuziv terenul la CAP, pe care refuză să-1 ridice de bună voie și în același timp dacă l-ar scoate ei, amenința că sună la politie. Mai mult decât atât acesta a mai construit cu rea credința și o colibă din scânduri unde face mâncare la animale și a depozitat și două movile de gunoi pe acest teren, care să îi împiedice să exploateze terenul.
Gardul a fost construit în timpul CAP-ului, dar niciodată pârâtul nu a fost de bună-credință, a deținut . a refuzat de-a lungul timpului, uzând de violență, să îi recunoască ca proprietari. . vorbește el este alta, anume 1541/3 nicidecum .>
În mod corect instanța de fond a obligat la demolarea gardului si ridicarea dejecțiilor animale, constatând reaua credința a apelantului. Chiar la cercetarea de la fața locului instanța a putut constat cu propriile simțuri existenta acestora, dar si atitudinea recalcitranta a apelantului care deși nu este proprietar a suprafeței de teren, refuza sa îi lase să se folosească de terenul respectiv.
In ceea ce privește apărările cum ca ar fi trebuit instanța sa statueze ca pe cale de uzucapiune, ei nu mai trebuie obligați la demolarea gardului, solicitând respingeți acestei apărări întrucât: în primul rând ca instanța să constate ca a intervenit uzucapiunea apelanții trebuiau să ceară acest lucru și nu au formulat cerere reconvențională și în al doilea rând nu se poate susține ca au întrebuințat nestingheriți terenul si gardul respectiv, când cu privire la acesta suprafața de teren au existat nenumărate litigii.
În ceea ce privește apărările cum că grămada de gunoi se afla pe alta suprafață de teren, respectiv . respingerea si acesteia, instanța fiind prezenta la fața locului, dar și fiind în posesia schiței efectuate de un expert topo a putut constata cu exactitate pe ce . grămadă de gunoi si a dispus în consecință.
Având in vedere toate aceste apărări, intimații reclamanți au solicitat respingerea apelului, menținerea ca fiind legală și temeinică a Sentinței 3449/4.12.2014, și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecata. În drept, art. 205 C.
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele considerente:
Astfel, conform S.C. nr.1767/2009 a Judecătoriei Rădăuți, pârâtul a fost obligat a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 477 mp teren înscrisă în titlul de proprietate nr.829/1995 identică cu . după cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în respectiva cauză.
Prin motivele de apel pârâtul face referire la o altă suprafață de teren identică cadastral cu . care susține că este proprietatea sa, însă reclamanții prin acțiune au solicitat ridicarea gardului ce împrejmuiește . pf.1541/1.
De asemenea, atât cu ocazia executării silite cât și a cercetării locale s-a constatat că . împrejmuită cu un gard de lemn cu stâlpi de beton respectiv gard de plasă cu stâlpi de fier, pe teren fiind edificată o anexă, beci și o movilă de gunoi. Nu se poate reține buna credință a apelantului la edificarea gardului din moment ce a ocupat un teren ce nu era proprietatea sa, în cauză neavând relevanță că a deținut terenul împrejmuit de aproximat 50 de ani, în condițiile în care nu s-a solicitat a se constata existența uzucapiunii, instanța din oficiu nefiind îndreptățită a dispune în acest sens
Nici apărările referitoare la faptul că, grămada de gunoi se află pe altă suprafață de teren, respectiv . pot fi reținute, având în vedere constatările la fața locului precum și schița cadastrală care a relevat situația reținută de instanța de fond.
Față de toate acestea, tribunalul constată că apelul este nefondat sens în care în baza dispozițiilor art.480 NCPC va dispune respingerea acestuia, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat potrivit art.453 NCPC.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge apelul formulat de pârâtul D. D., domiciliat în ..188, județul Suceava și cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat F. G., cu sediul în mun. Suceava, ., nr. 20, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 3449 din data de 04 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații reclamanți A. G. și A. E., ambii domiciliați în ..238, județul Suceava, ca nefondat.
Obligă apelantul să plătească intimatului A. G. suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 IUNIE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
D. D. F. L. Ș. L. G.
Red. D.D..
Jud. fond. C. G.-O.
Tehnored. Ș.L,G.
Ex.6./03.07.2015.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 870/2015. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 895/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
