Ordin de protecţie. Decizia nr. 1231/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1231/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 1231/2015
Dosar nr._ Ordin de protecție
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1231
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.10. 2015
PREȘEDINTE I. M.
JUDECĂTOR I. G.
GREFIER S. A.
P. de pe lână Tribunalul Suceava reprezentat de procuror A. L.
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâtul C. I., domiciliat în mun. Câmpulung Moldovenesc, .. 4, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 992 pronunțată la data de 26.08.2015 de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimată fiind reclamanta P. M., domiciliată în mun. Câmpulung Moldovenesc, Calea Bucovinei, nr. 64, ., județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâtul apelant C. I., lipsă fiind intimata.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care:
Instanța pune în discuție probele solicitate de apelant prin cererea de apel, respectiv proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martora D. S..
Apelantul, având cuvântul, arată că nu a putut asigura prezența martorei D. S. întrucât este plecată din localitate, însă a adus un alt martor, respectiv pe numita C. E. A., solicitând admiterea probei cu înscrisuri și cu martorul înlocuit la acest termen de judecată.
Instanța pune în discuție cererea formulată de pârâtul apelant C. I..
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava pune concluzii de admitere a cererii.
Instanța încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apelant și cererea formulată de acesta privind înlocuirea martorei D. S. cu martora C. E. A..
Sub prestare de jurământ a fost audiată martora C. E. A., depoziția acesteia fiind consemnată într-un proces verbal. separat atașat la dosar.
Întrebat fiind, apelantul arată că nu mai are de formulat alte cereri și solicită acordarea cuvântul la dezbateri pe fond.
Instanța, văzând că nu mai sunt cereri de formulat,excepții de invocat și probe de administrat în cauză, declară cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul apelului.
Apelantul C. I. solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, pentru motivele expuse în scris în cererea de apel.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava pune concluzii de respingere a apelului ca nefundat, cu precizarea că în mod corect prima instanță a admis acțiunea, constatând că sunt îndeplinite dispozițiile art. 23 al. 1 din Legea nr. 217/2003 R.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin cererea formulată la data de 06 august 2015, și înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, reclamanta P. M. a solicitat emiterea unui ordin de protecție, în temeiul art. 23 din Legea 217/2003 R, împotriva pârâtului C. I., solicitând obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 100 m, față de ea, față de fiul ei minor C. de 11 ani, provenit din altă relație, precum și față de locuința sa și locul său de muncă, respectiv Secția de croitorie a S.C.M. Deia din municipiul Câmpulung Moldovenesc; interzicerea pentru pârât de a lua legătura telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu ea.
Reclamanta și-a motivat cererea arătând că a trăit în concubinaj cu pârâtul în perioada mai – iunie 2015, după care s-a despărțit de acesta deoarece este un om violent, a agresat-o fizic și verbal și că de atunci și până în prezent este terorizată fizic și psihic, agresată verbal și fizic, amenințată cu moartea de către pârât care o urmărește pe stradă, vine fără motiv la locul ei de muncă și o amenință cu moartea, o sună la telefon de zeci de ori și îi cere să se împace cu el, în caz contrar o amenință că o va bate până o va omorî sau că o calcă cu mașina sa.
S-a precizat de către reclamantă că în cursul lunii iunie 2015 pârâtul a venit în miezul nopții la apartamentul său, a amenințat-o cu moartea, după care a spart ușa, i-a luat ușa de acces în locuință și a aruncat-o la circa 200 metri, dosarul întocmit în acest sens fiind înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Reclamanta a menționat că din această cauză fiul său trăiește într-o teroare psihică, ei îi este frică să stea în locuința sa, astfel că a doua seară nu a mai dormit acasă, ci a mers la prietena Iasenciuc G. din Câmpulung Moldovenesc, însă pârâtul a aflat și a spart și ușa acesteia, a lovit-o pe ea și a îmbrâncit-o pe Iasenciuc G., pentru aceasta formulând plângeri atât ea, cât și prietena ei la Poliția municipiului Câmpulung Moldovenesc, însă pârâtul nu și-a schimbat comportamentul față de ea.
De asemenea reclamanta arată că acesta o urmărește când vine și pleacă de la serviciu, vine zilnic la atelierul de croitorie unde lucrează și o amenință cu moartea dacă nu se împacă cu el, spunând că dacă nu va fi a lui atunci o va omorî să nu fie a altuia, zilnic o sună la telefon și continuă amenințările ca să cedeze și să se împace cu el.
Reclamanta a menționat că la începutul lunii iulie 2015, într-o seară în jurul orei 22.00 C. I. a urmărit-o pe stradă, iar când a mers la bancomatul Băncii Transilvania din Câmpulung Moldovenesc să scoată niște bani, era un bătrân care îi cerea explicații deoarece i s-a blocat cardul în bancomat, la care C. I. a venit și l-a lovit pe acel bătrân cu pumnul în față, ei i-a spus că îl înșeală cu moșnegi și cu toate că i-a explicat acestuia că nu cunoaște acea persoană și nu are nici o legătură, acesta a lovit-o, a târât-o pe dalele de pe Platoul Casei de Cultură să meargă cu el și crede că ar fi omorât-o dacă nu interveneau trecătorii, iar când s-a ridicat de jos și a vrut să sune la 112, acesta i-a luat telefonul și i l-a spart, dosarul penal fiind înregistrat la P. Câmpulung Moldovenesc.
S-a precizat de către reclamantă că ultima dată, miercuri 29 iulie 2015 la ora 01.00 noaptea pârâtul a venit din nou la ușa sa, a început să o amenințe, lovea cu pumnii și picioarele ușa, a spus că dacă nu deschide o sparge, iar când a deschis a vrut să o bată, astfel că a folosit un spray cu piper ca să se apere și a sesizat din nou Poliția Câmpulung Moldovenesc care a fost la fața locului.
Pârâtul prezent în instanță la termenul din 26 august 2015, a fost de acord cu admiterea cererii, a arătat că nu a lovit-o pe reclamantă și că nu mai dorește să aibă de a face cu aceasta.
În cauză s-au administrat probe fiind audiat martorul P. V., solicitate relații de la P. de pe lângă Judecătoria Câmpulung moldovenesc și de la Poliția municipiului Câmpulung Moldovenesc.
Prin sentința civilă nr. 992 din data de 26.08.2015, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a admis cererea formulată de reclamanta P. M. în contradictoriu pârâtul C. I..
În temeiul art. 23 al. 1 din Legea nr. 217/2003 R a emis un ordin de protecție ce cuprinde următoarele măsuri:
- obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 100 m, față de reclamantă și față de copilul acesteia C., precum și față de locuința situată în mun. Câmpulung Moldovenesc, .. 64, ., Jud. Suceava și locul de muncă respectiv Secția de croitorie, S.C.M. Deia din mun. Câmpulung Moldovenesc, Jud. Suceava, conform art. 23 al. 1, lit. d din Legea nr. 217/2003 R;
- interzicerea pentru pârât a oricărui contact cu reclamanta, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, conform art. 23 al. 1 lit. f din Legea. nr. 217/2003 R;
Durata măsurilor de protecție va fi de 6 luni, începând cu data pronunțării.
Ordinul de protecție se va comunica de îndată Poliției municipiului Câmpulung Moldovenesc.
A obligat pe pârât să plătească statului suma de 260 lei pentru onorar avocat oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Executorie.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit adresei nr._/18 august 2015 emisă de Poliția municipiului Câmpulung Moldovenesc, pârâtul C. I. este cercetat în mai multe dosare penale, respectiv în dosarul nr. 999/P/20.06.2015, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, violare de domiciliu și amenințare, parte vătămată fiind P. M., în dosarul nr.754/P/26.05.2015 pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere și amenințare, parte vătămată fiind M. V.-A., dosarul nr.998/P/20.06.2015 pentru săvârșirea infracțiunilor de loviri sau alte violențe, distrugere, amenințare, parte vătămată fiind T. S., iar în dosarul nr. 1104/P/20.07.2015 pentru săvârșirea infracțiunilor de loviri sau alte violențe, distrugere, partea vătămată P. M. și-a retras plângerea.
Martorul P. V., fratele reclamantei, a declarat că nu știe exact relația pe care reclamanta a avut-o cu pârâtul, nu știe ca el să fi locuit vreodată în locuința surorii sale, știe că aceștia au fost prieteni și că anul acesta, în urmă cu vreo două luni l-a sunat sora sa și i-a spus că C. I. i-a scos ușa de la apartament, motiv pentru care s-a deplasat la fața locului, a văzut că într-adevăr acesta scosese ușa. De asemenea martorul a menționat că sora sa i-a spus că pârâtul o amenință și chiar a lovit-o, motiv pentru care a discutat și el cu acesta de mai multe ori pentru a se opri, acesta spunându-i că nu se va mai întâmpla.
Martorul a relatat că știe că pârâtul vine la serviciu la reclamantă care lucrează la secția de croitorie unde lucrează și el și chiar a fost prezent când acesta a amenințat-o că o va distruge, o va executa, iar reclamanta i-a spus că a fost amenințată de mai multe ori.
Conform dispozițiilor art. 23 alin. 1 Legea nr. 217/2003 R persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri printre care obligarea agresorilor la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă; față de copii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima.
Totodată potrivit art. 3, 4 din același act normativ, în sensul prezentei legi, violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
Potrivit legii violența în familie se poate manifesta nu numai printr-o violența fizică ci și printr-o violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare precum și o violența psihologică ce constă în impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace.
Probatoriu administrat în cauză a confirmat că pârâtul a exercitat asupra reclamantei acte de violență în sensul prezentei legi, sub toate formele, fiind vorba atât de o violență fizică, verbală cât și psihică, a provocat scandal pe stradă, la serviciul acesteia, la locuința sa scoțându-i ușa.
Instanța a reținut că este evident că între reclamantă și pârât au existat anumite relații asemănătoare acelora dintre soți și care la momentul la care au încetat, pârâtul a început să aibă acest comportament, situație care se circumscrie art.5 lit. c din Legea Nr.217/2003 R și le face aplicabile dispozițiile acestei legi.
D. fiind și comportamentul verbal agresiv al pârâtului care o amenință și insultă permanent pe reclamantă, se impune și interzicerea pentru pârât a oricărui contact cu reclamanta, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, conform art. 23 al. 1 lit. f din Legea 217/2003 R, situație cu care de altfel acesta a fost de acord.
În consecință, instanța a considerat cererea întemeiată urmând a o admite, sens în care în temeiul art. 23 alin. 1 lit. a din Legea 217/2003 va emite un ordin de protecție ce va cuprinde ca măsuri: obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 100 m, față de reclamantă și față de copilul acesteia C. precum și față de locuința situată în mun. Câmpulung Moldovenesc, .. 64, ., Jud. Suceava și locul de muncă respectiv Secția de croitorie, S.C.M. Deia din mun. Câmpulung Moldovenesc, Jud. Suceava, conform art. 23 al. 1, lit. d din Lg. nr. 217/2003 R; interzicerea pentru pârât a oricărui contact cu reclamanta, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, conform art. 23 al. 1 lit. f din Lg. nr. 217/2003 R;
Instanța a precizat că potrivit art. 23, 24 din lege măsura are un caracter provizoriu, durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește de judecător, fără a putea depăși 6 luni, astfel că instanța va stabili durata măsurilor de protecție la 6 luni, începând cu data pronunțării.
De asemenea a atras atenția pârâului că încălcarea acestei măsuri dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an.
Conform art. 31 din Legea 217/2003 R Ordinul de protecție se comunică de îndată Poliției municipiului Câmpulung Moldovenesc, măsura punându-se în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliției, iar potrivit al. 4 organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea și să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.
Instanța l-a obliga pe pârât să plătească statului suma de 260 lei pentru onorar avocat oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva sentinței a formulat apel pârâtul C. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului său, pârâtul a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, deși și prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, prin intermediul căruia a fost formulată cererea la instanța, a fost de acord cu admiterea acestei excepții, întrucât nu este un membru al familiei în sensul dispozițiilor art. 5 literele a-e din Legea nr. 217/2003 R, nu este o persoană împotriva căreia se poate emite în condițiile art. 23 din Legea 217/2003 un ordin de protecție.
Instanța de fond a reținut în mod greșit ca se încadrează, respectiv că este asimilat persoanelor prevăzute de dispozițiile art. 5 lit. c din Legea 217/2003 c), persoane care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copil, în cazul în care conviețuiesc. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că nu a fost concubinul reclamantei, nu a locuit vreodată împreuna cu aceasta, nu i-a întreținut copilul, nu a avut relații strânse de prietenie, respectiv nu a conviețuit, nu conviețuiește în prezent cu reclamanta .
Intimata P. M., deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare.
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține că acesta este neîntemeiat.
Singura critică adusă sentinței Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc vizează respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a apelantului, deși și prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, prin intermediul căruia a fost formulată cererea la instanța, a fost de acord cu admiterea acestei excepții, întrucât nu este un membru al familiei în sensul dispozițiilor art. 5 literele a-e din Legea nr. 217/2003 R, nu este o persoană împotriva căreia se poate emite în condițiile art. 23 din Legea 217/2003 un ordin de protecție.
Referitor la acest motiv, se reține că în cererea de apel apelantul a solicitat în dovedirea susținerilor sale proba cu depoziția unui martor. La termenul de astăzi, instanța a procedat la audierea martorei C. E. A..
Din depoziția martorei audiate, consemnate la fila 13 dosar, reiese că le cunoaște pe cele două părți din proces și știe că acestea au fost o perioadă de timp de 2 luni prieteni și au locuit împreună.
În conformitate cu dispozițiile art. 5 din Legea nr. 217/2003, republicată, în sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege: a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude; b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție; c) persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc; d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului; e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.
Prin raportare la acest text și la depoziția martorei a cărei audiere a solicitat-o apelantul în această etapă procesuală, este evident că relația apelantului cu intimata se poate încadra la litera c, respectiv persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc.
Apelantul a invocat în cererea de apel că din probatoriul administrat în cauză rezultă că nu a fost concubinul reclamantei, nu a locuit vreodată împreuna cu aceasta, nu i-a întreținut copilul, nu a avut relații strânse de prietenie, respectiv nu a conviețuit, nu conviețuiește în prezent cu reclamanta.
Aspectele menționate sunt contrazise de probele administrate în fața instanței de fond și sunt confirmate de depoziția martorei audiate în apel, la solicitarea apelantului.
În mod corect, prima instanță a reținut că probatoriu administrat în cauză a confirmat că pârâtul a exercitat asupra reclamantei acte de violență în sensul prezentei legi, sub toate formele, fiind vorba atât de o violență fizică, verbală cât și psihică, a provocat scandal pe stradă, la serviciul acesteia, la locuința sa.
Pentru considerentele expuse, constatând că instanța de fond a reținut corect situația de fapt și, aplicând în mod corect textele de lege incidente în speță, a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, tribunalul, în baza art. 480 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat și va menține sentința primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de pârâtul C. I., domiciliat în mun. Câmpulung Moldovenesc, .. 4, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 992, pronunțată la data de 26.08.2015 de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimată fiind reclamanta P. M., domiciliată în mun. Câmpulung Moldovenesc, Calea Bucovinei, nr. 64, ., județul Suceava, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13.10.2015.
Președinte, Judecător, Grefier
I. G. I. M. S. A.
Red. I.M..
Tehnored. S.A./4ex/13.11.2015
Judecător fond A. A. P.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1533/2015. Tribunalul... | Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 1237/2015. Tribunalul... → |
|---|
