Partaj judiciar. Decizia nr. 2/2015. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 2/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 06-01-2015 în dosarul nr. 11637/314/2011

Dosar nr._ partaj judiciar

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2/2015

Ședința publică de la 06 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. S.

Judecător L. C.

Judecător V. G.-P.

Grefier L. M. R.

Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanta B. M. și pârâtul P. C. T. împotriva sentinței civile nr.1713 din 15.04.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat Z. D. pentru recurenta B. M. și recurentul P. T. asistat de avocat I. M..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recurentul a depus la dosar întâmpinare prin serviciul arhivă.

Instanța înmânează avocatului recurentei întâmpinarea depusă la dosar.

Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Instanța, constatând terminată cercetarea judecătorească și recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.

Avocatul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței atacate și în rejudecare să se admită cererea privind stabilirea unui pasiv succesoral în valoare de 7500 lei ce grevează moștenirea după defunctă și obligarea pârâtului la plata cotei de ½ din sumele avansate cu titlu de cheltuieli de înmormântare și praznice.

Arată că la instanța de fond a solicitat completarea masei succesorale după defuncta mamă P. Lorica, cu un pasiv succesoral în valoare de 7500 lei reprezentând cheltuielile efectuate exclusiv de reclamantă cu ocazia înmormântării, a praznicelor și a parastaselor conform tradițiilor. Mai arată că a estimat totalul cheltuielilor la suma de_ lei, recunoscând că defuncta a avut pregătită suma de 3000 lei și a mai încasat suma de 2000 lei de la Casa de Pensii Suceava, precum și suma de 453 lei de la CAR Pensionari, însă multe din cheltuielile ocazionate nu au putut fi justificate întrucât nu a solicitat bonuri. La calculul efectuat, instanța de fond nu a ținut cont de probatoriul administrat, respectiv declarația martorului audiat, din care rezultă că s-a ocupat de înmormântare iar la prăznicarul biserici

s-au prezentat 100 de persoane. Ulterior s-a mai ocupat și de cele trei praznice unde au participat de asemenea circa 30 – 40 persoane, martora indicând meniul ca fiind în jur de 20 lei, ea plătind 24 lei pe meniu, însă nu a putut prezenta chitanțe pentru această cheltuială. Arată că a depus la dosar adeverință din partea Parohiei Dumbrăveni care a confirmat că recurenta s-a ocupat singură de toate cheltuielile, iar pârâtul nu a contestat pretențiile cu nici o probă.

Avocatul pârâtului recurent solicită admiterea recursului său așa cum a fost formulat, în sensul casării sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu motivarea că inițial s-a solicitat partajarea averii rămase după părinții părților, P. C. și P. Lorica, instanța luând act de tranzacția intervenită între părți în legătură cu partajarea terenurilor succesorale situate în extravilan. Arată că după decesul mamei lor, P. Lorica, care inițial a avut calitatea de pârâtă, s-a solicitat partajarea averii rămase după aceasta, promovând acțiunea de partaj succesoral ce a format obiectul dosarului nr._ în care s-a solicitat partajarea terenurilor rămase după bunicul matern M. D. V. din care mamei lor i s-ar fi cuvenit cota de 1/3. Mai arată că în litigiu se află ..p. din prezenta cauză, parcelă pe care reclamanta are casa de locuit, sens în care a solicitat conexarea celor două dosare, cerere care i-a fost respinsă. Această solicitare a urmărit o lotizare cât mai echitabilă, cu loturi compacte și nu divizate excesiv, prin judecarea separată a cauzelor s-a ajuns la situația prin care s-a propus în lotul său o suprafață de teren limitrofă parcelei de 1800 m.p. – în partajul după bunicul matern, iar în prezenta cauză s-a atribuit reclamantei terenul vecin din cei 1800 m.p., lotul său rămânând loc înfundat. În aceste condiții arată că loturile propuse și atribuite în prezenta cauză nu asigură exploatarea lor în condiții normale. Arată că reclamanta are acces la terenul ce-i revine din suprafața de 1800 m.p. și îl folosește încă din anul 1991, aceasta nu a trecut niciodată cu utilaje agricole pe calea de acces propusă și atribuită în indiviziune deși a lucrat permanent terenul arabil împărțit de părți. Astfel, nici expertul și nici instanța nu a avut în vedere posesia exercitată de către părți prin bună învoială de aproximativ 23 de ani și a procedat la atribuirea loturilor care nu asigură acces optim de la calea publică la terenul agricol. Astfel, situația creată de sentința instanței de fond nu rezolvă disensiunile dintre părți cu privire la accesul la terenul agricol, din contră acestea accentuându-se. Consideră că este absolut necesar administrarea probei cu un supliment la expertiza topo care să propună variante de lotizare a terenului arabil conform posesiei actuale care asigură cultivarea acestuia în condiții normale.

Cu privire la recursul reclamantei, solicită respingerea acestuia ca nefondat cu motivarea că defuncta a avut bani pregătiți pentru înmormântare și praznice și chiar dacă ar fi fost numai suma de 3000 lei, s-au mai încasat sume care au fost îndestulătoare pentru cheltuielile de înmormântare. De altfel, recurenta nu a produs dovezi viabile în sensul celor susținute.

Având cuvântul cu privire la recursul declarat de pârât, avocatul recurentei solicită respingerea acestuia ca nefondat, cu motivarea că în primul dosar, judecata a avut loc pentru partajarea averii rămasă după bunicul matern. De asemenea consideră că nu sunt date motive de casare cu trimitere spre rejudecare pentru efectuarea unui supliment la raportul de expertiză având în vedere faptul că nici nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit la instanța de fond și nici nu a formulat propuneri de lotizare. Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 15.12.2011, reclamanta B. M. i-a chemat în judecată pe pârâții P. C. T. și P. Lorica, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să se constate deschisă succesiunea după defunctul P. C., decedat la data de 04.10.2004, să se constate că masa succesorală rămasă după defunct se compune din terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 1717/23.09.2003, în suprafață de 1800 m.p., că moștenitorii succesibili și acceptanți după defunct sunt P. Lorica, în calitate de soție supraviețuitoare, P. T., în calitate de fiu și B. M., în calitate de fiică, cotele cuvenite moștenitorilor fiind de ¼ părți indivize pentru soția supraviețuitoare, restul de ¾ părți indivize fiind împărțite în mod egal între cei doi fii, să se dispună ieșirea din indiviziune prin formarea și atribuirea de loturi în natură, în funcție de întinderea drepturilor, eventualele diferențe urmând a fi compensate prin sulte.

În motivare, reclamanta a arătat că autorul părților, P. C., a decedat la data de 04.10.2004, rămânând ca masă succesorală mai multe bunuri imobile, însă prin prezenta cerere înțelege să formuleze un partaj parțial asupra terenurilor intravilane cuprinse în titlul de proprietate nr. 1717/2003.

A precizat reclamanta că cei doi fii stăpânesc în bună înțelegere anumite suprafețe de teren și ulterior vor partaja și alte imobile.

A mai susținut reclamanta că stăpânește în mod egal cu fratele său terenul din grădină, la locul numit „V. . vedere că are o curte cu casă alăturată celei din moștenire, nu are un drum de acces la . pentru care va solicita să-i fie formată din curtea cu construcții o parcelă cu o lățime de 4 m din stradă până la grădină, conform cotei procentuale de ½ din ¾ sau chiar de ½, având în vedere că mama lor va renunța în favoarea fiilor.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 651, 654, 665, 669, 728, 729 Cod civil.

În dovedire, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri, în copie: sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale după defunctul P. T. C. (f.4-5),certificat de deces al lui P. C. (f.6), certificatul de căsătorie al lui P. C. cu P. Lorica (f.7), certificatul său de naștere și de căsătorie și a actului de identitate (f.8,9), titlul de proprietate nr. 1717/2003 (f.10).

La data de 04.05.2012, reclamanta depus precizări la acțiune (f.14), prin care a arătat că își restrânge obiectul cererii, în sensul că solicită să se constate calitatea de moștenitori legali acceptanți a părților după defunctul P. C., cotele cuvenite moștenitorilor, masa succesorală compusă din cota de ½ din casa cu anexe situate în ., terenurile cuprinse în TP nr. 1717/2003, în suprafață de 1800 m.p. și terenurile cuprinse în TP nr. 1986/2004, în suprafață de 1,72 m.p.

La data de 31.05.2012, reclamanta a depus noi precizări la capătul de cerere privind constatarea masei succesorale, în sensul restrângerii acesteia, doar cu privire la terenul intravilan în suprafață de 1800 m.p. înscris în T.P. 1717/2003.

Prezentă în instanță la termenul de judecată din data de 26.06.2012, reclamanta a precizat că își modifică acțiunea, în sensul că solicită doar constatarea calității de moștenitori și a masei succesorale și renunță la capătul de cerere având ca obiect ieșire din indiviziune (f.39).

La data de 04.10.2012, reclamanta a formulat completare la acțiune (f.41), prin care a solicitat partajul și ieșirea din indiviziune cu privire la masa succesorală după defuncta P. Lorica, decedată la data de 18.07.2012, urmând ca instanța să constate că este deschisă succesiunea după defuncta P. Lorica, masa succesorală parțială după aceasta se compune din cota de ¼ din terenurile intravilane înscrise în TP nr. 1717 din 23.09.2003, în suprafață de 1800 m.p., moștenitori succesibili sunt cei doi fii, părți în cauză, B. M. și P. C. T., iar cotele cuvenite moștenitorilor sunt de ½ pentru fiecare. Totodată, reclamanta a solicitat să se dispună ieșirea din indiviziune prin formarea și atribuirea de loturi în natură, în funcție de întinderea dreptului fiecăruia.

La data de 26.11.2012, pârâtul P. T. a depus la dosar cerere reconvențională (f.48), prin care a solicitat să se constate că masa succesorală se compune, pe lângă suprafața de 1800 m.p. teren intravilan, înscris în titlul de proprietate nr. 1717/2003 și din următoarele bunuri: casă de locuit situată în ., de 65 m.p., din chirpici, construită în anul 1963 și anexe, cu o valoare actuală de circulație de 4000 lei, care se află în posesia sa, suprafața de 2200 m.p. teren intravilan, la locul „Deal”, înscris în T.P. 1986/2004, în valoare de_ lei, care se află în posesia reclamantei; suprafața de 4800 m.p. teren extravilan, la locul numit „F.”, înscris în T:P: 1986/2004, în valoare de 480 lei, care se află în posesia sa și suprafața de 5400 m.p. teren extravilan, la locul numit „L.”, înscris în T.P. 1986/2004, în valoare de 270 lei, care se află în posesia sa.

Totodată, pârâtul a solicitat ieșirea din indiviziune prin formarea și atribuirea de loturi în natură, loturile urmând a fi compensate prin sultă.

Reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvențională (f.56), prin care a solicitat completarea masei succesorale rămase după defuncta P. Lorica cu un pasiv succesoral în valoare de 7500 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu înmormântarea, praznice, parastase, achitate de ea.

De asemenea, reclamanta a solicitat admiterea în parte a cererii reconvenționale, precizând că din T.P. nr. 1986/2004 nu mai face parte suprafața de teren de 2200 m.p. teren intravilan la locul numit „Deal”, aceasta fiind vândută de autor în timpul vieții prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3379 din 18.06.2004.

Cu privire la celelalte parcele din T.P. nr. 1986/2004, reclamanta a precizat că părțile le dețin în mod egal, avându-le în posesie astfel cum a indicat pârâtul reclamant la locul numit „F.”, însă solicită împărțirea în mod egal și atribuirea în natură a parcelei de 5400 m.p. de la locul numit „L.”.

Totodată, reclamanta a precizat că este de acord cu partajarea masei succesorale după defunctul P. C., compusă din casa cu anexe și din terenurile înscrise în cele două titluri de proprietate, cotele celor două părți fiind de 12 și, de asemenea, a precizat că este de acord cu partajarea masei succesorale rămase după P. Lorica, urmând să preia cote egale de ½.

Cu privire la imobilele construcții, reclamanta a arătat că înțelege să conteste valoarea casei cu anexe, întrucât s-a indicat o valoarea prea mică.

Ca modalitate de partaj, reclamanta a solicitat să fie atribuit în lotul pârâtului-reclamant imobilul casă, iar ei să-i revină în lot anexele grajd și șură, având în vedere că sunt amplasate pe o latură a curții, urmând să solicite și terenul aferent acestora din . comod partajabile

Referitor la pasivul succesoral solicitat, reclamanta a precizat că defuncta P. Lorica a avut pregătiră suma de 3000 lei pentru înmormântare și s-a încasat suma de 2000 lei reprezentând ajutor de la Primărie, însă restul cheltuielilor până la suma de_ lei, care a reprezentat aproape toate cheltuielile de înmormântare și praznice s-au achitat din banii săi, respectiv suma de 7500 lei, sumă pe care o consideră un pasiv succesoral și care trebuie împărțită între părți în mod egal.

La data de 28.03.2013, pârâtul a depus precizări la cererea reconvențională (f.75), prin care a arătat că, din eroare, a solicitat includerea în masa succesorală a suprafeței de 2200 m.p. teren intravilan, situată la locul numit „Deal”, înscris în T.P. nr. 1986/2004, suprafața fiind vândută de defunctul P. C. în timpul vieții, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3379/18.06.2004 de B.N.P. I. L. .

Referitor la capătul de cerere privitor la existența unui pasiv succesoral în valoare de 7500 lei, pârâtul a solicitat respingerea acestuia, ca nefundat, precizând că nu este real faptul că reclamanta a suportat din veniturile sale cheltuielile de înmormântare și praznice prilejuite de decesul mamei lor, întrucât P. Lorica avea o pensie lunară mare, de aprox. 950 lei, bani din care a economisit o sumă de peste_ lei special pentru înmormântare, iar în ultimii ani de viață, aceasta achiziționase și obiectele necesare pentru înmormântare (prosoape pentru pomeni, haine), tocmai în scopul de a nu împovăra copiii.

A precizat pârâtul că reclamanta s-a ocupat doar de îngrijirea mamei lor în ultimii ani de viață, dar cheltuielile aferente întreținerii erau suportate exclusiv din pensia lui P. Lorica.

La termenul de judecată din data de 18 iunie 2013, părțile au depus la dosar o tranzacție cu privire la terenurile ce fac parte din masa partajabilă, înscrise în titlul de proprietate nr. 1986/15.04.1994 (f.122) și au solicitat instanței să ia act de această tranzacție.

Părțile au solicitat încuviințarea probei cu câte un martor, probă încuviințată și administrată de instanță, fiind audiată martora M. L., propusă se reclamantă (f.123), pârâtul renunțând ulterior la proba încuviințată.

De asemenea, instanța a încuviințat proba cu expertiză topo solicitată de reclamantă și proba cu expertiză în construcții solicitată de pârât, fiind depuse la dosar raportul de expertiză în construcții întocmit de exp. M. A. (f.133-155), raportul de expertiză topo întocmit de exp. C. D. (f. 170-182) și un supliment la acesta (f.219-225).

Prin sentința civilă nr.1713 din 15.04.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava a admis în parte acțiunea având ca obiect partaj judiciar astfel cum a fost modificată de reclamanta-pârâtă B. M. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant P. T.; admis în parte cererea reconvențională astfel cum a fost modificată de pârâtul-reclamant P. T. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă B. M., în sensul că:

1. Constată că la data de 04.10.2004 s-a deschis succesiunea după defunctul P. C., cu ultimul domiciliu în ..

Constată că masa succesorală rămasă după P. C. se compune din:

- teren în suprafața de 1800 mp situat în intravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, dobândit prin TP nr. 1717/2003, astfel cum a fost identificat în anexa nr. 3-4 a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 179-180 dosar), în valoare de 23.238 lei;

- teren în suprafața de 4800 mp situat în extravilanul satulului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „F.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – drum exploatare, la est – C. V., la sud – drum exploatare, la vest – A. I.;

- teren în suprafața de 4800 mp situat în extravilanul satulului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „F.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – drum exploatare, la est – N. Oltița, la sud – drum exploatare, la vest – S. A.;

- teren în suprafața de 5400 mp situat în extravilanul satulului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „L.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – râul Siret, la est – T. M., la sud – râul Siret, la vest – Achițoaiei Z..

- ½ din casa de locuit compusă din 3 camere, dependințe și hol, construită în 1963 și anexe gospodărești (bucătărie de vară, magazie+coteț, beci de piatră) situate în satul Dumbrăveni, ., astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză efectuat în cauză de expert M. A. (fila 137 dosar), în valoare de 17.800 lei.

Constată că după defunct au calitatea de moștenitori acceptanți următorii: B. M., în calitate de fiică, cu o cotă de 3/8, pârâtul P. T., în calitate de fiu, cu o cotă de 3/8 și P. Lorica, în calitate de soție, cu o cotă de ¼.

2. Constată că la data de 18.07.2012 s-a deschis succesiunea după defuncta P. Lorica, cu ultimul domiciliu în ..

Constată că masa succesorală rămasă după defuncta P. Lorica se compune din:

- cota de 5/8 din casa de locuit compusă din 3 camere, dependințe și hol, construită în 1963 și anexele gospodărești (bucătărie de vară, magazie+coteț, beci de piatră) situate în satul Dumbrăveni, ., astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză efectuat în cauză de expert M. A. (fila 137 dosar).

- cota de 1/4 din suprafețele de teren de 1800 mp situat în intravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, dobândit prin TP nr. 1717/2003, astfel cum a fost identificat în anexa nr. 3-4 a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 179-180 dosar); de 4800 mp situat în extravilanul satulului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „F.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – drum exploatare, la est – C. V., la sud – drum exploatare, la vest – A. I., de 4800 mp situat în extravilanul satulului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „F.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – drum exploatare, la est – N. Oltița, la sud – drum exploatare, la vest – S. A. și de 5400 mp situat în extravilanul satulului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „L.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – râul Siret, la est – T. M., la sud – râul Siret, la vest – Achițoaiei Z..

Constată că după defunctă au calitatea de moștenitori acceptanți următorii: B. M., în calitate de fiică, cu o cotă de ½ și pârâtul P. T., în calitate de fiu, cu o cotă de ½.

3. Dispune ieșirea din indiviziune a părților cu privire la bunurile ce alcătuiesc masa succesorală după cei doi defuncți.

4. Ia act de tranzacția parțială a părților ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, având următorul conținut:

„Astăzi, 18.06.2013, noi părțile,

1. B. M., domiciliată în satul și . și

2. P. T. (C.N.P._), domiciliat în satul și .

încheiem următoarea învoială cu privire la partajarea suprafețelor de teren ce fac parte din masa succesorală, terenuri situate în extravilanul satului Dumbrăveni, jud. Suceava înscrise în titlul de proprietate nr. 1986/15.04.2004.

B. M.. în calitate de reclamantă-pârâtă în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava, având ca obiect partaj succesoral, primește în natură suprafețele de teren pe care le deține în prezent, respectiv:

1. suprafața de 4800 m.p. teren extravilan înscrisă în T.P. nr. 1986/2004, situată in . la locul numit „ F.", având următoarele vecinătăți: la nord Drum exploatare, la est C. V., la sud Drum exploatare și la vest A. I.;

2. suprafața de 2700 m.p. teren extravilan înscrisă în T.P. nr. 1986/2004, situată în . ta locul numit „L." având următoarele vecinătăți: la nord râul Șiret, la est P. T., In sud râul Șiret, la vest Aghițoaiei Z..

P. T.. în calitate de pârât reclamant în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava, având ca obiect partaj succesoral, primește în natură suprafețele de teren pe care le deține în prezent, respectiv:

1. suprafața de 4800 m.p. teren extravilan înscrisă în T.P. nr. 1986/2004, situată în . la locul numit „F."" având următoarele vecinătăți: la nord Drum exploatare, la est N. Oltița, la sud Drum exploatare, la vest S. A.;

2. suprafața de 2700 m.p. teren extravilan înscrisă în T.P. nr. 1986/2004 situată în . la locul numit „L." având următoarele vecinătăți :1a nord râul Siret, la est T. M., la sud râul Siret, la vest B. M..”

Valoarea totală a masei rămase de partajat după cei doi defuncți este de_ lei.

5. Atribuie reclamantei-pârâte B. M. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

- lot 1 din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert M. A. (fila 140 dosar) format din anexe gospodărești: bucătărie de vară, magazie +cotețe, în valoare de 5400 lei;

- teren în suprafață de 682 mp în contur „1,2,3,4,7,8,9,10”, colorat cu puncte galbene, din care 202 mp curți construcții și 480 mp grădină, astfel cum a fost identificat în anexa nr. 2S a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 225 dosar), în valoare de 9308 lei;

- cale acces în suprafață de 78 mp delimitată în conturul „4,5,6,7”, in indiviziune cu pârâtul, în cote indivize de câte ½, astfel cum a fost identificată în anexa nr. 2S a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 225 dosar).

6. Atribuie pârâtului-reclamant P. T. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

- lot 2 din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert M. A. (fila 140 dosar) format din casa de locuit compusă din 3 camere, dependințe și hol, construită în 1963 și beci, în valoare de 12.400 lei.

- suprafața de teren de 1040 mp în contur „10,9,8,7,6,13,12,11” din care 620 mp curți construcții și 420 mp grădină, astfel cum a fost identificat în anexa nr. 2S a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 225 dosar), în valoare de 13.930 lei;

Obligă pârâtul-reclamant să predea reclamantei-pârâte bunurile ce i-au fost atribuite prin prezenta hotărâre.

7. Obligă pârâtul-reclamant P. T. la plata către reclamanta-pârâta a sumei de 5811 lei cu titlu de sultă egalizatoare.

8. Respinge capătul de cerere privind pasivul succesoral în cuantum de 7500 lei formulat de către reclamanta-pârâtă împotriva pârâtului-reclamant P. T., ca neîntemeiat.

Obligă reclamanta să restituie statului suma de 446 lei de care a beneficiat cu titlu de ajutor public conform încheierii din 20.05.2013.

În baza art. 274 al. C.pr.civ., compensează cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 1657 lei.

Obligă pârâtul-reclamant P. T. la plata către reclamanta-pârâta a sumei de 1311,5 lei reprezentând partea sa proporțională din cheltuielile de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

După cum rezultă din certificatul de deces aflat la dosarul cauzei (f.6), defunctul P. C. a decedat la data de 4.10.2004, având ultimul domiciliu în ..

Potrivit art. 651 Cod civil, „succesiunile se deschid prin moarte”, temei legal în baza căruia instanța va constata deschisă succesiunea defunctului P. C..

După P. C. a rămas o suprafață de 1800 mp situat în intravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, dobândit prin TP nr. 1717/2003, teren identificat în anexa nr. 3-4 a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 179-180 dosar), teren în suprafața de 4800 mp situat în extravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „F.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – drum exploatare, la est – C. V., la sud – drum exploatare, la vest – A. I.; teren în suprafața de 4800 mp situat în extravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „F.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – drum exploatare, la est – N. Oltița, la sud – drum exploatare, la vest – S. A.; teren în suprafața de 5400 mp situat în extravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „L.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – râul Siret, la est – T. M., la sud – râul Siret, la vest – Achițoaiei Z.. De asemenea, după P. C. a rămas o cotă de ½ din casa de locuit compusă din 3 camere, dependințe și hol, construită în 1963 și anexe gospodărești (bucătărie de vară, magazie+coteț, beci de piatră) situate în satul Dumbrăveni, ., astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză efectuat în cauză de expert M. A. (fila 137 dosar).

Conform titlului de proprietate nr. 1717/2003 (f.10) numitului P. C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1800 mp pe teritoriul satului Dumbrăveni, .> Instanța reține că în cauză expertul topo expert C. D. a procedat la identificarea terenului din titlul de proprietate nr. 1717/2003 (f. 171-176), a cărui partajare se solicită și s-a constatat că terenul este situat în intravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, suprafața deținută în fapt fiind de 2379 mp din care 900 mp construcții (și nu 760 mp cum apare pe titlu) și 900 mp grădină, terenul provenind din moștenirea după părinți.

Având în vedere concluziile raportului de expertiză topo efectuat în cauză, suprafața de 1800 mp, are valoarea de 23.238 lei (f. 173).

Concluziile raportului de expertiză topo se coroborează cu raportul de expertiză în construcții efectuat de expert tehnic ing. M. A. (f. 137-151), din care reiese că proprietatea situată în . în registrul agricol 2007-2010, poz. 51 cu construcțiile: casa de locuit din chirpici (65mp) construită in 1963, grajd (24 mp) și șură (41mp), imobilul fiind nelocuit, fiind în folosința pârâtului. Aceste aspecte rezultă și din adeverința nr. 7723 din 22.11.2012 (f. 49).

Valoarea de circulație a casei de locuit cu anexele gospodărești (bucătărie, magazie și cotețe, beci) este de 17.800 lei, dar se reține că doar 1/2 din casă de locuit și anexe (8900 lei) face parte din masa bunurilor succesorale rămase după defunctul P. C..

În ceea ce privește fântâna evaluată la 2400 lei, instanța reține că nu s-au efectuat probe în dosar care să impună includerea sa in masa partajabilă după defuncți. Mai mult, din raportul de expertiză în construcții rezultă că aceasta este o construcție independentă situată pe hotarul dintre proprietăți cu acces din curțile părților și din drumul comunal, având o vechime de aproximativ 100 lei (f. 146). Așadar, această construcție identificată în raportul de expertiză în construcții nu face parte din masa partajabilă, nefiind indicată de către părți nici in cererea de chemare in judecată și nici în cererea reconvențională ca făcând parte din această masă. Pe de altă parte, din susținerile părților rezultă că aceasta a fost construită de bunicii părților (după care nu s-a făcut dovada dezbaterii succesiunii), aspect ce se coroborează cu concluziile raportului de expertiză în construcții, fiind folosită de ambele părți în proces. În plus, din raportul de expertiză topografică reiese că această construcție nu este situată pe terenul supus partajării (obligația de a proba acest aspect revenind părților - actori incumbit probatio).

Potrivit condițiilor stabilite în art. 654 și 655 din Codul civil, pentru a putea moșteni, o persoană trebuie să întrunească două condiții: una pozitivă, aceea de a exista la data deschiderii succesiunii, adică de a avea capacitate succesorală și una negativă, respectiv de a nu fi nedemnă. La aceste condiții expres cerute de lege, doctrina a mai adăugat una, și anume aceea a existenței vocației la moștenire. Dreptul succesoral român conferă vocație succesorală generală la moștenirea ab intestat rudelor defunctului, respectiv persoanelor care se află într-o legătură de descendență sau ascendență în linie dreaptă sau colaterală cu de cuius.

Instanța reține din actul emis de Primăria Comunei Dumbrăveni nr. 57 din 29.11.2011 și actul nr. 39 din 11.06.2007 privind sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (f. 4, 22) și actele de stare civilă de la dosarul cauzei (f. 7,8,9, 34) că reclamanta este fiica defunctului P. C., pârâtul P. T. este de asemenea descendent de grad I (fiu), iar P. Lorica, este moștenitoare în calitate de soț supraviețuitor.

Transmiterea patrimoniului succesoral sau a bunurilor determinate din patrimoniul succesoral operează de drept din momentul deschiderii succesiunii, fără vreo manifestare de voință din partea succesibilului și chiar fără știrea acestuia. Dar, cu toate că transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din momentul deschiderii succesiunii, ea nu are însă caracter definitiv și obligatoriu, ci dimpotrivă, nimeni nu este obligat a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine (art. 686 C.civ.). Prin urmare, succesibilul are un drept de opțiune succesorală, putând alege între consolidarea titlului de moștenitor prin acceptarea moștenirii (expresă sau tacită) și desființarea acestui titlu prin renunțarea la succesiune.

Pentru ca soarta juridică a moștenirii să nu rămână multă vreme incertă, dreptul de opțiune trebuie exercitat într-un termen de 6 luni, calculat de la data deschiderii succesiunii, conform art. 700 alin.1 C.civ. Dacă succesibilul nu și-a exercitat dreptul de opțiune în termenul prevăzut de art. 700 alin 1. C.civ., se stinge dreptul de a accepta moștenirea și, odată cu acest drept se stinge, în puterea legii, cu efect retroactiv și titlul de moștenitor, el devenind străin de moștenire.

Potrivit art. 689 Cod civil, consolidarea calității de moștenitor se realizează prin acceptare expresă, prin acte de acceptare tacită a moștenirii sau prin acceptarea forțată a moștenirii. Potrivit art. 689 teza a II-a Cod civil, acceptarea este expresă atunci când succesibilul își însușește calitatea de erede printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, voința de a accepta succesiunea trebuind, așadar, să fie manifestată în formă scrisă.

Potrivit aceluiași text legal, acceptarea tacită constă în săvârșirea de către succesibil a unui act sau fapt, pe care nu-l putea săvârși decât în calitatea sa de erede și din care rezultă neîndoielnic intenția sa de acceptare a moștenirii. Acceptarea pură și simplă forțată este impusă de lege, în condițiile art. 703 și 712 Cod civil, atunci când succesibilul a dat la o parte sau a ascuns bunuri ale moștenirii, cu intenția frauduloasă de a le însuși în exclusivitate și de a păgubi pe comoștenitori.

Din actele și lucrările dosarului, instanța reține faptul că au calitatea de acceptați ai succesiunii: B. M., în calitate de fiică cu o cotă de 3/8 din masa succesorală, care a acceptat moștenirea prin deținerea bunurilor succesorale ( 4800 mp extravilan) și P. T., în calitate de fiu cu o cotă de 3/8 din masa succesorală, care a acceptat moștenirea prin deținerea bunurilor succesorale (astfel cum rezultă și din declarația martorei M. L. –f. 123) și P. Lorica, în calitate de soție, cu o cotă de ¼ (care a continuat să locuiască în casa bătrânească până la deces – f. 124).

Potrivit art. 651 Cod civil, instanța va constata că la data de 18.07.2012 s-a deschis succesiunea după defuncta P. Lorica, cu ultimul domiciliu în ., conform certificatului de deces . nr._ (f. 45).

De asemenea, se reține că masa succesorală rămasă după defuncta P. Lorica se compune din: cota de 5/8 din casa de locuit compusă din 3 camere, dependințe și hol, construită în 1963 și anexele gospodărești (bucătărie de vară, magazie+coteț, beci de piatră) situate în satul Dumbrăveni, ., astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză efectuat în cauză de expert M. A. (fila 137 dosar), cota de 1/4 din suprafețele de teren de 1800 mp situat în intravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, dobândit prin TP nr. 1717/2003, astfel cum a fost identificat în anexa nr. 3-4 a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 179-180 dosar); de 4800 mp situat în extravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „F.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – drum exploatare, la est – C. V., la sud – drum exploatare, la vest – A. I., de 4800 mp situat în extravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „F.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – drum exploatare, la est – N. Oltița, la sud – drum exploatare, la vest – S. A. și de 5400 mp situat în extravilanul satului Dumbrăveni, comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, la locul numit „L.” dobândit prin TP nr. 1986/2004, cu următoarele vecinătăți: la nord – râul Siret, la est – T. M., la sud – râul Siret, la vest – Achițoaiei Z..

Din actul emis de Primăria Comunei Dumbrăveni nr. 43 din 3.10.2012 privind sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (f. 43) și actele de stare civilă de la dosarul cauzei (f. 7,8,9,34) rezultă că au calitatea de moștenitori acceptanți după defuncta P. Lorica următorii: B. M., în calitate de fiică, cu o cotă de ½ și pârâtul P. T., în calitate de fiu, cu o cotă de ½. Instanța reține că decesul numitei P. Lorica a intervenit in cursul procesului, iar raportat la data modificării acțiunii (04.10.2012) dreptul de opțiune al părților a fost exercitat în termen.

Potrivit art. 728 C.civ., nimeni nu poate rămâne în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.

Astfel, instanța va admite în parte acțiunea având ca obiect partaj judiciar astfel cum a fost modificată de reclamanta-pârâtă B. M. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant P. T.. De asemenea, va admite în parte cererea reconvențională astfel cum a fost modificată de pârâtul-reclamant P. T. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă B. M. și va dispune ieșirea din indiviziune a părților cu privire la masa succesorală, în baza art. 728 cod civil și 673¹si urm. Cod procedura civila, art. 673⁹ Cod procedura civila.

În temeiul art. 271, art. 272 C.pr. civ, instanța va lua act de tranzacția parțială a părților ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, având următorul conținut:

„Astăzi, 18.06.2013, noi părțile,

1. B. M., domiciliată în satul și . și

2. P. T. (C.N.P._), domiciliat în satul și .

3. suprafața de 4800 m.p. teren extravilan înscrisă în T.P. nr. 1986/2004, situată in . la locul numit „ F.", având următoarele vecinătăți: la nord Drum exploatare, la est C. V., la sud Drum exploatare și la vest A. I.;

4. suprafața de 2700 m.p. teren extravilan înscrisă în T.P. nr. 1986/2004, situată în . ta locul numit „L." având următoarele vecinătăți: la nord râul Șiret, la est P. T., In sud râul Șiret, la vest Aghițoaiei Z..

De asemenea, instanța reține că valoarea totală a masei rămase de partajat după cei doi defuncți este de_ lei (23.238 lei - terenul în suprafața de 1800 mp situat în intravilanul satului Dumbrăveni și_ lei -casa de locuit și anexe gospodărești).

Prin urmare, instanța va atribui reclamantei-pârâte B. M. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie: lotul 1 din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert M. A. (fila 140 dosar) format din anexe gospodărești: bucătărie de vară, magazie +cotețe, în valoare de 5400 lei; teren în suprafață de 682 mp în contur „1,2,3,4,7,8,9,10”, colorat cu puncte galbene, din care 202 mp curți construcții și 480 mp grădină, astfel cum a fost identificat în anexa nr. 2S a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 225 dosar), în valoare de 9308 lei; cale acces în suprafață de 78 mp delimitată în conturul „4,5,6,7”, in indiviziune cu pârâtul, în cote indivize de câte ½, astfel cum a fost identificată în anexa nr. 2S a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 225 dosar).

În ceea ce-l privește pe pârâtul-reclamant P. T., instanța îi va atribui următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie: lotul 2 din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert M. A. (fila 140 dosar) format din casa de locuit compusă din 3 camere, dependințe și hol, construită în 1963 și beci, în valoare de 12.400 lei; suprafața de teren de 1040 mp în contur „10,9,8,7,6,13,12,11” din care 620 mp curți construcții și 420 mp grădină, astfel cum a fost identificat în anexa nr. 2S a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 225 dosar), în valoare de 13.930 lei; calea de acces în suprafață de 78 mp delimitată în conturul „4,5,6,7”, in indiviziune cu pârâtul, în cote indivize de câte ½, astfel cum a fost identificată în anexa nr. 2S a raportului de expertiză topo, efectuat în cauză de expert C. D. (fila 225 dosar).

În ceea ce privește loturile propuse în expertiza topo efectuata în cauză de expert C. D., instanța s-a raportat la varianta de lotizare cuprinsă în anexa nr. 2S a raportului de expertiză (fila 225 dosar) deoarece această variantă permite accesul ambelor părți la loturile atribuite și se coroborează cu raportul de expertiză în construcții și loturile propuse, la care, de altfel, nu s-au formulat obiecțiuni.

În aceste condiții, instanța îl va obliga pe pârâtul-reclamant să predea reclamantei-pârâte bunurile ce i-au fost atribuite prin prezenta hotărâre.

Având în vedere valoarea totală a bunurilor din masa succesorală rămase de partajat după defuncți, ca urmare a încheierii tranzacției parțiale, respectiv de_ lei, precum și faptul că reclamanta în calitate descendent grad I are o cotă de 1/2 din masa succesorală la fel ca și pârâtul P. T., valoarea lotului pentru fiecare succesor trebuia să se limiteze în cuantumul de 20.519 lei.

Raportat la valoarea lotului primit de fiecare parte, pentru egalizarea acestora, în baza art. 673⁵ C.proc.civ. instanța urmează să oblige pârâtul-reclamantP. T. să plătească reclamantei-pârâte suma de 5811 lei, cu titlu de sultă.

Referitor la capătul de cerere privind pasivul succesoral în cuantum de 7500 lei formulat de către reclamanta-pârâtă împotriva pârâtului-reclamant P. T., instanța îl va respinge ca neîntemeiat pentru următoarele considerente:

Din declarația martorei M. Lăcămioara, rezultă că reclamanta a fost cea care s-a ocupat de înmormântarea și pomenirile ulterioare ale defunctei P. Lorica (f. 123), la praznic participând în jur de 100 de persoane (f. 118, f. 123), pârâtul necontribuind la aceste cheltuieli.

Din înscrisurile depuse la dosar (f. 118-121) rezultă că reclamanta a justificat doar suma de 960 de lei, contravaloarea unui sicriu (f.121), celelalte bonuri depuse reprezentând contravaloarea unor medicamente și alte produse pentru îngrijirea defunctei înainte de deces, care nu pot fi avute în vedere cât timp capătul de cerere reconvențională privește cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare și nu cheltuielile de întreținere. Pe de altă parte cheltuielile cu întreținerea defunctei nu pot fi incluse în pasivul succesoral întrucât între părinți și copii există obligația legală de întreținere (art. 516 N.C.civ., art. 519 C.civ.). Astfel, art. 516 alin.1 din Noul Cod civil, prevede că obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege. Instanța arată că acest text de lege instituie o ordine în care se datorează întreținerea, iar descendenții au obligația legală de întreținere a părinților în timpul vieții lor.

Cu toate acestea, se va avea în vedere și faptul că reclamanta-pârâtă a ridicat de la C.A.R. Pensionari Suceava suma de 453 lei – ce reprezintă diferența dintre drepturile și obligațiile defunctului (ajutor de deces), iar de la Casa de Pensii Suceava, ajutorul de înmormântare acordat pentru defunctă, în cuantum de 2117 lei (fila 166); de asemenea, după decesul autoarei părților a fost ridicată și pensia CAP și indemnizația de urmaș (fila 166), sume ce se vor scădea din suma suportată de reclamantă.

Totodată, reclamanta însăși a recunoscut faptul că defuncta a avut pregătită suma de 3000 lei pentru înmormântare, care de asemenea se va scădea din suma suportată de reclamantă.

În aceste condiții instanța reține că suma solicitată de reclamantă este nejustificată (nefiind depuse înscrisuri în acest sens) și disproporționată raportat la probele din dosar, instanța neputând avea în vedere lista de prețuri depusă la fila 231-232 și nici valorile orientative propuse de martoră – f. 123-124, mai ales în condițiile în care decesul numitei P. Lorica a intervenit in cursul prezentului litigiu, reclamanta având posibilitatea reală de a-și preconstitui probe în ceea ce privește cheltuielile suportate.

În temeiul disp. art. 50 ind. 2 din OUG nr. 51/2008, potrivit căruia, “în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public” și reținând că valoarea bunurilor atribuite reclamantei în cuantum de 20.519 lei depășește valoarea stabilită prin lege (10 x ajutor public), instanța va obliga reclamanta – pârâtă să restituie statului suma de 446 lei de care a beneficiat cu titlu de ajutor public, conform încheierii din data de 20.05.2013 dată în prezentul dosar.

În temeiul art. 274-276 C.pr.civ, instanța va compensa, cheltuielile de judecată (onorarii experți - 2400 lei, 1500 lei, achitați de părți conform chitanțelor de la filele 113, 115, f. 183, f. 193, f. 228, taxe de timbru și timbre judiciare - f. 26, f. 37, f. 99, f. 100, depuse de reclamantă, taxa de 157 lei depusă de pârât – f. 76, onorariu avocat - f. 231) până la concurența sumei de 1657 lei și va obliga pârâtul-reclamant P. T. să achite reclamantei - pârâte suma de 1311,5 lei, reprezentând partea sa, proporțională, din cheltuielile de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât reclamanta cât și pârâtul.

Prin recursul declarat, reclamanta a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței atacate și în rejudecare să se admită cererea privind stabilirea unui pasiv succesoral în valoare de 7500 lei ce grevează moștenirea după defunctă și obligarea pârâtului la plata cotei de ½ din sumele avansate cu titlu de cheltuieli de înmormântare și praznice.

În motivarea recursului arată că la instanța de fond a solicitat completarea masei succesorale după defuncta mamă P. Lorica, cu un pasiv succesoral în valoare de 7500 lei reprezentând cheltuielile efectuate exclusiv de reclamantă cu ocazia înmormântării, a praznicelor și a parastaselor conform tradițiilor. Mai arată că a estimat totalul cheltuielilor la suma de_ lei, recunoscând că defuncta a avut pregătită suma de 3000 lei și a mai încasat suma de 2000 lei de la Casa de Pensii Suceava, precum și suma de 453 lei de la CAR Pensionari, însă multe din cheltuielile ocazionate nu au putut fi justificate întrucât nu a solicitat bonuri. La calculul efectuat, instanța de fond nu a ținut cont de probatoriul administrat, respectiv declarația martorului audiat, din care rezultă că s-a ocupat de înmormântare iar la prăznicarul biserici s-au prezentat 100 de persoane. Ulterior s-a mai ocupat și de cele trei praznice unde au participat de asemenea circa 30 – 40 persoane, martora indicând meniul ca fiind în jur de 20 lei, ea plătind 24 lei pe meniu, însă nu a putut prezenta chitanțe pentru această cheltuială. Arată că a depus la dosar adeverință din partea Parohiei Dumbrăveni care a confirmat că recurenta s-a ocupat singură de toate cheltuielile, iar pârâtul nu a contestat pretențiile cu nici o probă.

De asemenea arată că în mod greșit instanța de fond a obligat-o la restituirea către stat a sumei de 446 lei de care a beneficiat cu titlu de ajutor public judiciar atâta vreme cât hotărârea nu este definitivă și irevocabilă, loturile se pot schimba între părți și implicit valorile, astfel încât nu se pot face calcule anticipat de instanța de fond.

În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.7, pct.9, art.304¹ cod procedură civilă.

Prin recursul declarat, pârâtul a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, în sensul casării sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu motivarea că inițial s-a solicitat partajarea averii rămase după părinții părților, P. C. și P. Lorica, instanța luând act de tranzacția intervenită între părți în legătură cu partajarea terenurilor succesorale situate în extravilan. Arată că după decesul mamei lor, P. Lorica, care inițial a avut calitatea de pârâtă, s-a solicitat partajarea averii rămase după aceasta, promovând acțiunea de partaj succesoral ce a format obiectul dosarului nr._ în care s-a solicitat partajarea terenurilor rămase după bunicul matern M. D. V. din care mamei lor i s-ar fi cuvenit cota de 1/3. Mai arată că în litigiu se află ..p. din prezenta cauză, parcelă pe care reclamanta are casa de locuit, sens în care a solicitat conexarea celor două dosare, cerere care i-a fost respinsă. Această solicitare a urmărit o lotizare cât mai echitabilă, cu loturi compacte și nu divizate excesiv, prin judecarea separată a cauzelor s-a ajuns la situația prin care s-a propus în lotul său o suprafață de teren limitrofă parcelei de 1800 m.p. – în partajul după bunicul matern, iar în prezenta cauză s-a atribuit reclamantei terenul vecin din cei 1800 m.p., lotul său rămânând loc înfundat. În aceste condiții arată că loturile propuse și atribuite în prezenta cauză nu asigură exploatarea lor în condiții normale. Arată că reclamanta are acces la terenul ce-i revine din suprafața de 1800 m.p. și îl folosește încă din anul 1991, aceasta nu a trecut niciodată cu utilaje agricole pe calea de acces propusă și atribuită în indiviziune deși a lucrat permanent terenul arabil împărțit de părți. Astfel, nici expertul și nici instanța nu a avut în vedere posesia exercitată de către părți prin bună învoială de aproximativ 23 de ani și a procedat la atribuirea loturilor care nu asigură acces optim de la calea publică la terenul agricol. Astfel, situația creată de sentința instanței de fond nu rezolvă disensiunile dintre părți cu privire la accesul la terenul agricol, din contră acestea accentuându-se. Consideră că este absolut necesar administrarea probei cu un supliment la expertiza topo care să propună variante de lotizare a terenului arabil conform posesiei actuale care asigură cultivarea acestuia în condiții normale.

În drept invocă dispozițiile art.304 pct.9, art.304¹, art.274 – 276 cod procedură civilă.

La dosar pârâtul a depus întâmpinare la recursul reclamantei prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat cu motivarea că instanța de fond a apreciat în mod just cuantumul cheltuielilor de înmormântare și al praznicelor făcute cu această ocazie.

Reclamanta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului pârâtului ca nefondat, considerând că sentința este legală și temeinică cu privire la modalitatea de lotizare a terenului și a construcțiilor, iar cererea de conexare sau de suspendare a fost respinsă în mod corect.

Analizând recursurile declarate în cauză în raport de motivele invocate, de dispozițiile legale incidente în cauză, de actele și lucrările dosarului și de considerentele hotărârii atacate, tribunalul constată că recursurile părților nu sunt întemeiate, urmând a fi respinse ca fiind nefondate, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește recursul declarat de reclamanta-pârâtă B. M., tribunalul reține că în mod întemeiat instanța de fond nu a stabilit că în cauză există și un pasiv succesoral în cuantum de 7.500 lei, reprezentat de cheltuielile ocazionate de înmormântare, praznice și parastase, așa cum solicitase reclamanta-pârâtă.

Astfel, este de subliniat că în cauză nu au fost prezentate înscrisuri care să ateste că suma de 7.500 lei a fost suportată de către reclamanta-pârâtă din fondurile sale proprii, în condițiile în care din probatoriul administrat a rezultat că defuncta P. Lorica avea pregătită suma de 3.000 de lei pentru înmormântare și a fost încasat și ajutorul de înmormântare și alte sume rezultate din pensie, indemnizații și ajutor pentru deces, iar pentru toate cheltuielile invocate există obligația emiterii de documente financiar-contabile privind livrările de bunuri și prestările de servicii și achitarea costului acestora.

Așadar, dovedirea cuantumului acestor cheltuieli și suportarea lor în mod exclusiv de către reclamanta-pârâtă nu poate fi făcută în aceste condiții prin depoziție de martor, acesta neputând cunoaște în mod direct care este sursa și cuantumul fondurilor cheltuite în cauză, după cum nici adeverința emisă de P. Dumbrăveni nu poate constitui o dovadă în privința elementelor esențiale care privesc sursa fondurilor cheltuite și cuantumul exact al acestora.

În acest sens, tribunalul reține că obligația eliberării de documente privind plățile efectuate există și în cazul slujbelor religioase ocazionate de înmormântare, pomeniri și praznice, serviciile religioase urmând același regim juridic din punct de vedere financiar și contabil ca orice alte prestări de servicii. De asemenea, procurarea meniurilor pentru praznice de la o firmă de catering impunea cu atât mai mult solicitarea de facturi și chitanțe, fiind vorba și de siguranța alimentară a persoanelor care au consumat mâncarea și băutura servită la praznicele ocazionate de înmormântare și parastasele de pomenire ulterioare.

Față de cele arătate, tribunalul constată că nu există motive pentru a reține existența pasivului succesoral în cuantum de 7.500 lei, instanța de fond stabilind și argumentând în mod corect respingerea ca neîntemeiat a capătului de cerere privind pasivul succesoral.

Referitor la critica recurentei B. M. privind obligarea sa la restituirea către stat a sumei de 446 lei de care a beneficiat cu titlul de ajutor public judiciar prin încheierea de ședință din data de 20.05.2013, tribunalul reține că aceasta este în mod vădit neîntemeiată, din moment ce dispozițiile imperative ale art.50 indice 2 din OUG nr.51/2008 sunt incidente în cauză, așa cum în mod corect a stabilit și argumentat instanța de fond, valoarea bunurilor atribuite recurentei depășind pragul prevăzut de legiuitor.

Analizând recursul declarat de pârâtul-reclamant P. T., tribunalul reține că motivele invocate în susținerea acestuia sunt neîntemeiate, în condițiile în care nu se impunea conexarea cu dosarul nr._ și nici suspendarea judecății până la soluționarea acestui dosar, fiind vorba de terenuri învecinate, iar nu suprapuse, după cum lotizarea propusă și atribuită a fost realizată cu respectarea criteriilor prevăzute de art.673 indice 9 din Codul de procedură civilă.

Astfel, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că prin această modalitate de partajare s-a realizat un lot compact în cazul reclamantei-pârâte B. M., chiar dacă cele două moșteniri au fost dezbătute în dosare diferite, fiind totodată asigurat accesul ambelor părți la loturile atribuite, potrivit dreptului dobândit în urma partajului succesoral, iar nu posesiei exercitate până la realizarea partajului.

În acest sens, tribunalul reține că în cauză nu s-a dovedit că ar exista o bună învoială a părților cu privire la modul de exercitare al posesiei și care ar dura de aproximativ 23 de ani, nefiind prezentate dovezi care să ateste acest lucru, pentru a fi aplicabil criteriul privind acordul coproprietarilor. Mai mult, recurenta reclamantă-pârâtă B. M. a negat în mod categoric existența vreunui astfel de acord al părților, susținând că posesia exercitată de către recurentul pârât-reclamant P. T. a fost una abuzivă în privința întregii curți cu construcții de la momentul morții mamei lor, defuncta P. Lorica.

De altfel, în privința modalității de lotizare și atribuire a loturilor, se poate observa că recurentul pârât-reclamant P. T. a criticat neasigurarea prin loturile atribuite a unui acces optim de la calea publică la terenul agricol, deși impedimentele invocate se datorează propriilor acțiuni, respectiv existenței unor construcții provizorii edificate anterior chiar în perimetrul care i-ar permite un acces direct și pentru a căror edificare nu a obținut nici acordul coproprietarilor.

Totodată, atribuirea în indiviziune a căii de acces comune în suprafață de 78 mp a fost necesară pentru a asigura ambelor părți o intrare comună în curtea cu construcții, fiind astfel posibil accesul ambelor părți la loturile de teren grădină dobândite, precum și al reclamantei-pârâte la clădirile-anexă din lotul său.

Față de considerentele de fapt și de drept prezentate, tribunalul va respinge recursurile declarate în cauză de ambele părți, ca fiind nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de reclamanta B. M. domiciliată în . și pârâtul P. C. T. domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr.1713 din 15.04.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 06 Ianuarie 2015.

Președinte,

A. S.

Judecător,

L. C.

Judecător,

V. G.-P.

Grefier,

L. M. R.

Jud.fond. C. A.

Red./tehnored.G-P. V.

Tehnored.R.L.M., 2 ex./28.01.2015

← Servitute. Decizia nr. 117/2015. Tribunalul SUCEAVA		Evacuare. Decizia nr. 109/2015. Tribunalul SUCEAVA →

Partaj judiciar. Decizia nr. 2/2015. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 2/2015. Tribunalul SUCEAVA