Revendicare imobiliară. Decizia nr. 274/2015. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 274/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 1890/206/2009**

Dosar nr._ - partaj judiciar -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 274

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30 APRILIE 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: F. L.

JUDECĂTOR: C. M. N.

JUDECĂTOR: G. F. F.

GREFIER: Ș. L. G.

Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor formulate de reclamantele L. A. și H. A., ambele domiciliate în comuna M. Sulița, ., pârâții B. I. și B. M., ambii domiciliați în comuna M. Sulița, . și intervenientul L. I., domiciliat în domiciliate în . Suceava împotriva sentinței civile nr. 1373 din data de 19 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți D. M., domiciliată în . Sulița, județul Suceava, D. I., domiciliat în ..446 C, județul Suceava, D. G., domiciliat în . familia F. A., județul Suceava și P. M., domiciliată în ., județul Suceava.

Dezbaterile asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 23 APRILIE 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, 30 APRILIE 2015.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată într-un prim ciclu procesual la 9 iunie 2009 la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, L. A. și H. A. au chemat în judecată pe pârâții B. I., B. M., D. M., P. M., D. I. și D. G., intervenient fiind L. I., solicitând să se dispună partajarea averii rămasă după mama lor L. E. decedată în 1982, să se lichideze starea de indiviziune prin formarea de loturi, iar pentru L. A. și H. A., fiind mamă și fiică, să se formeze lot ținând seama de această situație, să se dispună întabularea în cartea funciară.

În motivarea acțiunii, au arătat că L. E. a decedat la 24 noiembrie 1982 și moștenitorii săi sunt fiica L. A., fiica reclamantei L. A., respectiv H. A., ca moștenitoare testamentară după fratele lor V. P., B. I., fiică, B. M. – fiu înfiat de B. P., D. M., P. M., D. I. și D. G., ultimii patru ca fii ai lui D. V. – decedată.

Au precizat că masa de partajat conține 5000 mp teren împărțit între ei prin bună înțelegere, 30.000 mp pășune la Ș., 21.050 mp corp comun cu cei 5000 mp împărțiți între ei și de asemenea partajat și acesta, menționând reclamantele că doresc doar să se partajeze și să se întabuleze suprafața de 30.000 mp pășune la Ș., care să fie împărțită în cinci parcele, că . să fie lângă cea a fiicei sale H. A. și lângă o parcelă de pășune de 6000 mp cumpărată de la V. P. printr-o convenție civilă.

Pârâta B. I., prin întâmpinări depuse la dosar, și-a exprimat acordul la partaj, dar a arătat că se impune completarea masei de partajat cu terenuri vândute de L. I. și L. A. lui D. I. – circa un ha. A precizat modul de folosință al terenului de partajat.

Pârâtul B. M. a arătat că are aceeași poziție procesuală cu B. I..

Pârâtul D. G. a susținut că cele relatate de B. I. nu corespund adevărului, în sensul că o suprafață de 44 ari din terenul de fânaț cerut la partaj a fost cumpărat de D. I. și nu este de acord să fie supus partajului.

L. I. a formulat cerere de intervenție, arătând că a cumpărat trei suprafețe de teren de la moștenitorii lui D. N. și V. și anume 19 ari la Ș. de la D. margareta și D. G., 9 ari la Ș. de la D. G., 18 ari la Ș. de la D. I. și D. M., 53 ari pădure la Plosci de la D. I. și D. M..

La 22 martie 2010 pârâtul D. G. a formulat o cerere reconvențională cu privire la o suprafață de 33 ari și 22 mp al bunicului său D. G., arătând că acest teren a fost vândut de către L. I. și D. I. lui, și nu a aparținut def. L. E. și nici nu trebuie partajată.

Prin încheierea de admitere în principiu 19 mai 2010 s-a admis în principiu, acțiunea și cererea de completare a masei de partajat și s-a stabilit componența masei ca fiind următoarea:

- suprafața de 31.080 m.p. teren situată la locul numit „Ș.” în care se include și

- c/val. suprafeței de 2.880 m.p. vândută de D. N. și D. I., soților D. I. și O.;

- c/val. suprafeței de 3.750 m.p. teren vândută de D. M. și P. M., soților D. I. și O.;

- c/val. suprafeței de 9 ari teren vândută de D. G. lui L. A.;

- c/val. suprafeței de 18 ari teren vândută de D. I. și D. M., numitei L. A. și

- c/val. suprafeței de 1900 m.p. teren vândută D. M. și D. G. a lui G., soților L. I. și L. A.,

- suprafața de 38.876 m.p. teren situată la locul numit „Ploșci”, în care se include și

- c/val. suprafeței de 60 de ari teren vândută de V. C. lui L. I.;

S-a stabilit că la această masă de partaj, concură:

- reclamanta L. A. – fiică cu cota de 1/5;

- reclamanta H. A. – nepoată ( după fiul decedat V. P. ) cu cota de 1/5;

- pârâta B. I. – fiică cu cota de 1/5;

- pârâtul B. M. – fiu cu cota de 1/5 și

- pârâții: D. M., D. I., D. G. a G. și P. M. – nepoți (după fiica decedată D. V. ) toți cu cota de 1/5.

S-a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul D. G. a G. din . Suceava (fila 206), iar în ceea ce privește cererea de intervenție formulată de L. I. (fila 174) s-a dispus ca aceasta să fie rezolvată odată cu fondul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 989 din 18 septembrie 2012, s-a anulat ca netimbrată, cererea reconvențională formulată de D. G. și ca insuficient timbrată cererea de intervenție formulată de L. I.. Prin aceeași hotărâre, admițându-se acțiunea de partaj, s-au stabilit loturi din terenul de la Plosci, din terenul de la Ș., s-au stabilit sulte, s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară și s-au reglat cheltuielile de judecată.

Prin Decizia nr. 621 din 1 martie 2013 a Tribunalului Suceava, s-a admis recursul declarat de B. I. și B. M. împotriva sentinței civile nr. 989/2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, care a fost casată în parte, numai în ce privește lotizarea, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței, respectiv cele reținute în încheierea de admitere în principiu privind componența masei de partajat, drepturile părților ,tranzacții intervenite între ele și respingându-se recursul declarat împotriva încheierii de admitere în principiu, ca nefondat.

În al doilea ciclu procesual, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a fost reinvestită la 21 martie 2013 și completul de față, urmare a unor incidente procedurale succesive, a fost investit la 2 septembrie 2013.

S-a efectuat în cauză o expertiză topo cu proiect de partaj în vederea efectuării unei noi lotizări în raport de cele reținute prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în primul ciclu procesual, stabilindu-se ca în cuprinsul loturilor pentru moștenitorii lui D. V. să fie incluse valorile terenurilor înstrăinate și eventuale sulte pentru echilibrarea loturilor, s-a solicitat să se verifice ce construcții există pe teren și dacă acestea au fost înstrăinate de D. V. familiei D.. Pentru terenul de la Plosci s-a solicitat să se verifice amplasamentul și configurația terenului, să se creeze în măsura posibilului, 5 loturi cu cale de acces în funcție de opinia părților și vecinătăților terenurilor, cu verificarea existenței de construcții.

S-a efectuat la fața locului o cercetare locală pentru verificarea căilor de acces solicitate de părți, constatându-se două variante de propuneri de acces, dar care ambele vizează terenuri ale unor terți care nu sunt părți în prezenta cauză, așa cum rezultă de altfel și din expertiza întocmită în cauză și din procesul verbal de cercetare locală întocmit cu ocazia cercetării locale, din cuprinsul căruia rezultă că pe toate laturile terenul supus partajului este înconjurat de proprietăți particulare, de culturi diferite, fânaț, pășune sau vegetație forestieră și pe nici una din laturi nu există delimitate cu ieșire la un drum public, decât cu condiția trecerii peste aceste proprietăți particulare, ai căror proprietari nu sunt părți în cauză, motiv pentru care în cadrul procesual de față nu se pot stabili căi de acces.

De asemenea s-a constatat cu ocazia cercetării locale că parte din terenul supus partajului este pe o pantă relativ înclinată, pe unde s-a săpat o porțiune de teren propusă ca și cale de acces pentru amenajarea unui drum, dar care nu are ieșire direct la drumul public ci pe acele terenuri particulare la care s-a făcut referire mai sus.

În acest context, instanța a constatat că după ce se va face lotizarea în manieră diferită, fiecare titular de lot va putea într-un cadrul procesual adecvat să solicit servitute de trecere în contradictoriu cu proprietarii fondului ce se va pretinde a fi aservit, drumul public fiind relativ departe de terenul supus partajului în prezenta cauză.

De asemenea, cu ocazia cercetării locale s-a constatat că pe latura unde se află terenul de 60 ani pretins cumpărat de L. I. de la V. și tot pe terenul unor terți există un drum amenajat rudimentar, dar care nu este drum public și care de asemenea traversează terenuri – proprietatea unor particulari, drumul fiind amenajat de către aceștia și care nu poate fi luat în calcul în prezenta cauză, pentru că proprietarii respectivi – care nu sunt părți în dosarul de față – și-au exprimat opțiunea, respectiv dezacordul la stabilirea căii de acces peste terenul lor.

În acest context, situația ieșirii la drumul public pentru toate terenurile ce vor fi lotizate, urmează a fi soluționată într-o cauză separată.

Analizându-se încheierea de admitere în principiu din primul ciclu procesual și casare a fost menținută prin decizia de casare, actele dosarului, susținerile părților, expertiza cu propunerile de lotizare și constatările de la cercetarea locală, potrivit art. 730 cod civil vechi, sub imperiul căruia s-a introdus acțiunea de partaj, urmează a se admite acțiunea.

Se va constata că masa de partaj este cea stabilită în încheierea de admitere în principiu din 19 mai 2010 (menținută prin Decizia de casare nr. 621/01.03.2013 a Tribunalului Suceava).

În raport de cele reținute în încheierea de admitere în principiu reținută prin decizia de casare, se va anula ca netimbrată, cererea reconvențională formulată de pârâtul D. G. a G..

De asemenea, se va anula ca insuficient timbrată, cererea de intervenție formulată de L. I..

Se va constata că la locul numit „știrbu”, este de partajat o suprafață de 31.080 mp din care fiecare din cele cinci categorii de moștenitori urmează să primească 6216 mp.

Se va constata că una din cele cinci categorii de moștenitori, respectiv moștenitorii după D. V., au înstrăinat o suprafață mai mare decât cea care aritmetic li s-ar fi cuvenit la partaj, respectiv au înstrăinat suprafața totală de 5014 mp, după cum urmează:

- D. N. și I. au vândut 2.880 mp, iar D. M. și P. M. au vândut 3750 mp către D. I. și O.;

- D. G. a vândut 900 mp, iar D. I. și M. au vândut 1800 mp și D. M. și G. au vândut 1900 mp lui L. A. și I., depășind astfel cu 5014 mp suprafața de care puteau dispune potrivit cotei cuvenite la partaj.

Se vor atribui părților următoarele loturi:

1. Pentru terenul de la locul numit „Ș.”, conform variantei I din raportul de expertiză Ș. M. (f. 26 dosar vol. II, ciclul II):

- lotul nr. 1 pârâtei B. I., în suprafață de 4962,5 mp;

- lotul nr. 2 reclamantei L. A., în suprafață de 4962,5 mp;

- lotul nr. 3 pârâtului B. M., în suprafață de 4962,5 mp;

- lotul nr. 4 reclamantei H. A., în suprafață de 4962,5 mp.

Pârâții moștenitori după D. V., respectiv D. M., D. I., D. G., P. M. au fost să plătească în solidar, fiecăruia dintre reclamanții și pârâții L. A., H. A., B. I. și B. M., câte 2.791,36 lei, cu titlu de sultă.

2. Se va constata că la „Plosci” suprafața de partajat este de 38.876 mp, în care se include conform încheierii de admitere în principiu (nemodificată prin decizia de casare) și suprafața de 6000 mp pretins vândută de V. P. lui L. I. și deținut de L. I..

Potrivit cotelor părților, fiecăruia din cele 5 categorii de moștenitori li se cuvine o cotă de 7775,2 mp, potrivit cotei de 1/5 cu care concură.

Pentru terenul de la locul numit „Plosci”, se vor atribui următoarele loturi, conform variantei II din proiectul de partaj întocmit de expertul Ș. M. (f. 28 dosar):

- lotul nr. 1 în suprafață de 7775,2 mp pentru pârâta B. I.;

- lotul nr. 2 în suprafață de 7775,2 mp pentru pârâtul B. M.;

- lotul nr. 3 în suprafață de 7775,2 mp moștenitorilor lui D. V., respectiv pârâților D. M., D. I., D. G., P. M.;

- lotul nr. 4 în suprafață de 7775,2 mp reclamantei L. A.;

- lotul nr. 5 în suprafață de 1775,2 mp + 6000 mp deținuți de L. I., reclamantei H. A..

Se va constata că loturile atribuite sunt egale ca întindere și valoare și nu se impune plata de sulte.

S-a dispus obligarea părților la predarea reciprocă a loturilor atribuite.

S-a dispus reglementarea situației tabulare și întabularea dreptului de proprietate asupra loturilor atribuite.

Prin sentința civilă nr. 1373 din data de 19 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._ , s-a admis acțiunea civilă având ca obiect „partaj judiciar” formulată de reclamantele L. A. și H. A., ambele cu domiciliu în ., jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții B. I., B. M., ambii din ., jud. Suceava, D. M., din com. Moldovița, ., P. M., din com. Moldovița, ., D. I. din .. Suceava și D. G. din . fam. F. A., jud. Suceava, intervenient fiind L. I., din .. Suceava și în consecință:

S-a constatat că masa de partaj este cea stabilită în încheierea de admitere în principiu din 19 mai 2010 (menținută prin Decizia de casare nr. 621/01.03.2013 a Tribunalului Suceava).

S-a anulat ca netimbrată, cererea reconvențională formulată de pârâtul D. G. a G..

S-a anulat ca insuficient timbrată, cererea de intervenție formulată de L. I..

S-a constatat că la locul numit „știrbu”, este de partajat o suprafață de 31.080 mp din care fiecare din cele cinci categorii de moștenitori urmează să primească 6216 mp.

S-a constatat că una din cele cinci categorii de moștenitori, respectiv moștenitorii după D. V., au înstrăinat o suprafață mai mare decât cea care aritmetic li s-ar fi cuvenit la partaj, respectiv au înstrăinat suprafața totală de 5014 mp, după cum urmează:

- D. N. și I. au vândut 2.880 mp, iar D. M. și P. M. au vândut 3750 mp către D. I. și O.;

Atribuie părților următoarele loturi:

1. Pentru terenul de la locul numit „Ș.”, conform variantei I din raportul de expertiză Ș. M. (f. 26 dosar vol. II, ciclul II):

- lotul nr. 1 pârâtei B. I., în suprafață de 4962,5 mp;

- lotul nr. 2 reclamantei L. A., în suprafață de 4962,5 mp;

- lotul nr. 3 pârâtului B. M., în suprafață de 4962,5 mp;

- lotul nr. 4 reclamantei H. A., în suprafață de 4962,5 mp.

Pârâții moștenitori după D. V., respectiv D. M., D. I., D. G., P. M. au fost obligați să plătească în solidar, fiecăruia dintre reclamanții și pârâții L. A., H. A., B. I. și B. M., câte 2.791,36 lei, cu titlu de sultă.

2. S-a constatat că la „Plosci” suprafața de partajat este de 38.876 mp, în care se include conform încheierii de admitere în principiu (nemodificată prin decizia de casare) și suprafața de 6000 mp pretins vândută de V. P. lui L. I. și deținut de L. I..

Potrivit cotelor părților, fiecăruia din cele 5 categorii de moștenitori li se cuvine o cotă de 7775,2 mp, potrivit cotei de 1/5 cu care concură.

Pentru terenul de la locul numit „Plosci”, atribuie următoarele loturi, conform variantei II din proiectul de partaj întocmit de expertul Ș. M. (f. 28 dosar):

- lotul nr. 1 în suprafață de 7775,2 mp pentru pârâta B. I.;

- lotul nr. 2 în suprafață de 7775,2 mp pentru pârâtul B. M.;

- lotul nr. 3 în suprafață de 7775,2 mp moștenitorilor lui D. V., respectiv pârâților D. M., D. I., D. G., P. M.;

- lotul nr. 4 în suprafață de 7775,2 mp reclamantei L. A.;

- lotul nr. 5 în suprafață de 1775,2 mp + 6000 mp deținuți de L. I., reclamantei H. A..

S-a constatat că loturile atribuite sunt egale ca întindere și valoare și nu se impune plata de sulte.

S-a dispus obligarea părților la predarea reciprocă a loturilor atribuite.

S-a dispus reglementarea situației tabulare și întabularea dreptului de proprietate asupra loturilor atribuite.

Reclamantele L. A. și H. A. au fost obligate să plătească pârâților B. M. și B. Ioanma suma de 6636 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pârâții D. M., D. I., D. G., P. M., au fost obligați în solidar, să plătească pârâților B. I. și B. M. 3318 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit deciziei de casare, se menține concluzia primei instanțe de l admiterea în principiu și se solicită ca la terenul de la Ș. să se atribuie lot și lui B. M., să se verifice construcțiile existente pe terenul de la Ș., vândute de D. V. familiei D., iar la Plosci să se asigure ieșire la drumul public.

Prin urmare, conform admiterii în principiu din primul ciclu procesual, la Ș. este de partajat o suprafață de 31.080 mp, în care se include contravaloarea a 2880 mp vândută de D. N. și I. soților D. I. și O., contravaloarea a 3750 mp teren vândută de D. M. și P. M. acelorași soți D., contravaloarea a 18 ari vândută de D. M. și D. G. lui L. A. și I..

La Plosci este de partajat o suprafață de_ mp în care se includ 60 ari vânduți de V. C. lui L. I..

Loturile ce se ‚formează trebuie să aibă în vedere că L. A. concură cu 1/5, H. A. cu 1/5, B. I. cu 1/5, B. M. cu 1/5 și D. M. cu D. I., cu D. G. și cu P. M., toți împreună cu 1/5.

S-a solicitat validarea vânzărilor acestor terenuri de 19+18+9 ari la Plosci, de către moștenitorii lui D. V., lui L. I..

Conform expertizei întocmite de Ș. M., terenul de la Ș. de 31.080 mp împărțită în 5 loturi conform cotelor de 1/5, ar trebui lotizat în suprafețe de câte 6.216 mp.

Potrivit vânzărilor intervenite între părți, se constată că D. I. și O. au cumpărat în total 6630 mp, respectiv ceva mai mult decât cota de 1/5, D. G. a vândut lui L. A. 900 mp, D. I. și M. au vândut 1800 mp lui L. A. și tot acesteia D. M. și G. au vândut 1900 mp.

În aceste condiții, se constată că cei din familia D. au vândut la Ș. 4600 mp, potrivit cererii de intervenție a lui L. I., depășind astfel cota de 1/5 ce li se cuvine cu 5.014 mp.

Prin urmare, în total au fost vânduți 11.230 mp.

Expertul a evaluat terenul la 0,5 euro/mp,adică 20,26 lei/mp.

Pe terenul de la Ș. există o casă și anexe gospodărești, amplasate pe terenul care a fost vândut lui L. A., însă construcțiile nu au făcut obiectul vânzărilor mai sus menționate.

Pe terenul de la Plosci există o casă și două anexe gospodărești folosite de B. I. și B. V..

De asemenea, există două case și două anexe gospodărești folosite de L. A. și L. I. și mai există un fânar deținut de D. I..

Nici una dintre aceste construcții nu face parte din masa de partaj.

La Plosci terenul este loc înfundat, așa cum s-a arătat mai sus, suprafața este de_ mp, iar cota de 1/5 este de 7775,2 mp.

Din acest teren există 6000 mp vânduți de V. C. lui L. I., deținut de L. I., însă terenul a fost cuprins și în titlul de proprietate emis la fondul funciar pentru L. și anulat potrivit hotărârilor depuse la dosar, însă acest teren nu face parte din masa de partaj după L. E., întrucât provine de la primul soț al defunctei și a fost transmis fiului V. P..

Scăzând cei 6000 mp mai sus arătați și care nu fac parte din masa de partaj, rămân de partaj la Plosci 32.876 mp, din care cota de 1/5 este de 6575,2 mp.

Potrivit admiterii în principiu, de avut în vedere la Plosci este inclus de două ori terenul de 60 ari vândut de V. lui L., așa încât acesta ar trebui partajat și lotizat.

Expertul a întocmit două variante de lotizare, în prima variantă fiind excluși cei 6000 mp cumpărați de la V. P., în cea de-a doua variantă fiind incluși în lotizare și acești 6000 mp.

Pentru varianta a doua de lotizare, cu atribuirea a 5 loturi în natură și cu includerea celor 6000 mp în lotul lui H. A., nu se impune stabilirea de sulte pentru terenul de la Plosci.

Pentru varianta întâi de lotizare la Ș., se impune stabilirea de sulte.

Pentru lotizare la Ș. nu se poate da curs cererii reclamantei de a se adopta varianta I de partaj, pentru că această variantă de partaj contravine indicațiilor din decizia de casare, argumentele reclamantei referindu-se la cedarea lotului lui B. M. către B. I., nu sunt pertinente pentru că aceasta ar presupune fie renunțarea la dreptul să și atunci cota sa ar trebui să se împartă la ceilalți patru copartajanți, fie vânzarea sau donarea cotei sale lui B. I., ceea ce excede cadrului procesual de față.

Nimic nu-l împiedică însă pe B. M., după rămânerea definitivă a hotărârii de partaj, să dispună de terenul atribui lui, așa cum va dori.

În raport de toate acestea instanța a optat pentru varianta de partaj mai sus menționată.

Cu privire la cheltuielile de judecată, B. și B. au solicitat 15.590 lei din ambele cicluri procesuale, iar L. și H. au solicitat 1.000 de lei.

Totalul cheltuielilor justificate în cauză este 16.590 lei, din care se vor suporta cote de 1/5, respectiv 3.318 lei de către fiecare categorie de moștenitori,

B. și B. suportând potrivit actelor de la dosar 15.590 lei, iar cota lor de 1/5 fiind de 6636 lei, vor avea de primit 8954 lei.

L. și Haraemciuc suportând 1.000 lei, cota lor de 1/5 fiind de 6636 lei, vor avea de plătit 5.636 lei.

În raport de toate acestea, potrivit art. 274 cod proc. civilă vechi, a obligat pe reclamantele L. A. și H. A. să plătească pârâților B. M. și B. I. suma de 6636 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și pe pârâții D. M., D. I., D. G., P. M., în solidar, să plătească pârâților B. I. și B. M. 3318 lei cheltuieli de judecată. S-a constatat că acțiunea a fost legal timbrată.

Împotriva acestei sentințe în termen legal, au promovat recurs reclamantele L. A. și H. A., pârâții B. I. și B. M. și intervenientul L. I..

Reclamantele L. A., H. A. și intervenientul L. I. prin recursul promovat au criticat sentința civilă pronunțată de instanța de fond pentru netemeinicie si nelegalitate din motive prevăzute de dispozițiile art.304, pct.7-9 din Codul de procedura civilă, din următoarele considerente:

Reclamantele L. A. și H. A. au formulat o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâții B. I., B. M., D. M., P. M., D. I. si D. G., cererea având drept obiect partajarea averii ramase după mama lor Letcan E..In cauza are calitatea de intervenient Letcan I..

În acțiune s-a arătat calitatea părților, componenta masei succesorale, vocația succesorala legala sau testamentară a lor.

Letcan I. a formulat cerere de intervenție motivat de faptul ca a cumpărat trei suprafețe de teren de la moștenitorii lui D. N. si V..

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 19 mai 2010 a fost stabilită componenta masei succesorale,cota indiviza ce se cuvine fiecărei părți cu vocație succesorală.

În primul ciclu procesual, prin sentința civila nr.989 din 18 septembrie 2012 a fost admisa acțiunea de partaj, anulata ca netimbrata cererea reconvențională si insuficient timbrata cererea de intervenție formulata de L. I..

Prin decizia nr.621 din 1 martie 2013 Tribunalului Suceava a fost admis recursul declarat de B. I. si B. M. și casată în parte sentința doar în ce privește lotizarea fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței precum si cele reținute în încheierea de admitere in principiu.

Reinvestită cu soluționarea cauzei, în al doilea ciclu procesual

Având în vedere că încheierea de admitere în principiu pronunțată în primul ciclu procesual a fost menținută s-a constatat ca masa succesorala este cea stabilita prin aceasta încheiere. A fost anulată cererea reconvențională a pârâtului D. G., a fost anulată ca insuficient timbrata cererea de intervenție a lui Letcan I..

S-a procedat la o noua lotizare a suprafețelor de teren de la locul "Stirbu" si de la locul "Plosci" și s-a hotărât la predarea reciproca a loturilor, s-a dispus reglementarea situației tabulare si intabularea drepturilor de proprietate asupra loturilor atribuite. Reclamantele L. A. si H. A. au fost obligate a plăti pârâților B. M. si B. I. suma de 6636 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În ce îi privește sunt nemulțumiți de sentința din doua motive:

În ce privește lotizarea trupului de teren de la locul "Stirbu” instanța a dispus lotizarea conform variantei 1 din raportul de expertiza întocmit de Slincu M., reclamantei L. A. fiindu-i atribuit lotul 2 in suprafața de 4962,5 mp, iar reclamantei H. A. lotul nr.4, în suprafața de 4962,5 mp.

În cursul cercetării judecătorești, cu ocazia dezbaterii fondului precum si în notele de concluzii scrise au cerut a fi partajat acest lot conform variantei II din anexa nr.2 a raportului de expertiza întocmit de expert Slincu M.. Au argumentat aceasta varianta prin aceea ca la ultimul termen de judecata B. M. a declarat ca nu dorește a primi în natura teren la locul "Stirbu" (motiv de casare că nu a primit în natura) ca terenul sau sa fie atribuit surorii sale B. I. el urmind a primi bani de la aceasta.

Aceasta lotizare satisface pretențiile tuturor părților, eventualele sulte nu sunt

impovărătoare, reclamatele precum și intimatul fiind de acord a le achita.

Recurentele nu sunt de acord cu cheltuielile de judecata la care au fost obligate să le achite paraților B. M. si B. I., deoarece instanța a avut in vedere doar cheltuielile de judecata din al doilea ciclu procesual în ce le priveste, iar cheltuielile de judecata ale lui B. si B. au fost avute in vedere din cele două cicluri procesuale.

La Punctul 3 din concluziile scrise au justificat cheltuieli din al doilea ciclu procesual de 1000 lei, nu au solicitat a fi obligați pârâții doar la aceasta suma, au considerat ca celelalte cheltuieli au fost avute în vedere in primul ciclu procesual. Apreciază că nu este corect ca pentru o categorie de părți să fie avute in vedere cheltuieli din ambele cicluri procesuale, iar pentru o altă categorie doar dintr-un ciclu procesual. În punctul 4 din dispozitivul primei sentințe B. M. au fost obligat a le achita suma de 584 lei, restul cheltuielilor s-au regularizat între pârâți. Dacă decizia de casare nu s-a referit si la cheltuielile de judecata înseamnă că ar trebui să opereze cu autoritate de lucru judecat, asta ar însemna ca si pentru pârâți nu trebuia sa fie avute în vedere cheltuielile făcute in prima instanța. În contextul celor arătate mai sus au solicitat admiterea recursului promovat de acestea.

Pârâții B. I. și B. M. prin recursul promovat au solicitat admiterea recursului lor și modificarea sentinței civile în sensul atribuirii loturilor de la locul numit „ Plosci" în varianta denumită de către expert Varianta I Nord.

Au solicitat lotizarea în aceasta variantă, întrucât se asigură pentru toate loturile, ieșirea la drumul vechi, folosit tot timpul și în trecut când pe acest drum se făcea accesul la terenul de pădure.

Această variantă de lotizare cu posibilitate de ieșire la drum, este explicată și documentată și de către expert în „ Precizările la suplimentul de la raportul de expertiză „ depuse șa data de 02.09.2014 - filele 118-122 dosar. în această variantă, este o porțiune de doar 190 m. care nu este amenajată ca drum, dar care traversează terenul copartajanților L. A. și I. - părți în dosar.

În acest sens au solicitat admiterea recursului lor și respingerea recursului formulat de către reclamante și intervenient ca fiind nefondat din următoarele considerente:

Lotizarea la locul numit „Ș." în Varianta I din raportul de expertiză, a fost făcută pe 5 tulpini așa cum s-a dispus și prin decizia de casare a primei sentințe.

B. M. a atacat sentința civilă pronunțată în primul ciclu procesual, tocmai pe motivul că nu a primit lot în trupul de la locul ,, Ș.", el având aceiași cotă cu ceilalți moștenitori. Nu a susținut niciodată că nu dorește lot în natură, este adevărat ca suprafața sa de teren din acest trup, a vândut-o surorii sale B. I. dar acesta nu este motiv să nu i se facă în prezent lot în natură așa cum solicită recurenții.

În ceea ce privește motivul de recurs referitor la cheltuielile de judecată, nu este fondat. Instanța a luat în calcul toate cheltuielile de judecată solicitate de toate părțile din dosar și a dispus suportarea lor proporțional cu cota de succesiune de 1/5 fiecare.

Au solicitat respingerea recursului formulat de către reclamante și intervenient, cu cheltuieli de judecată.

Reclamantele L. A., H. A. și intervenientul L. I. au formulat întâmpinare la recursul promovat în cauză de pârâți prin care au arătat că solicită a se dispune respingerea recursului pârâților din motivele arătate mai jos.

În primul rând, în temeiul art.306 pct. 1 Cod procedura civilă au solicitat anularea recursului ca nemotivat întrucât conform textului procedural menționat mai sus (Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute in alin.2) înțelegând a invoca excepția nemotivării în termen a recursului întrucât din motivele depuse la data de 24.02.2015 la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc nu rezulta o cerința izvorâtă din nemulțumirile pârâților față de modul de soluționare a cauzei prin sentința civila nr.1373/19.12.2014. În plus se motivează în drept prin art.304 pct.7 si 9 Cod procedura civila, în motivare nu se regăsește o încălcare a legii prin raportare la aceste motive.

În al doilea rând, au solicitat a constata că în recursul pârâților se face referire la faptul ca instanța ar fi apreciat eronat ca in prezenta cauza nu se poate stabili o cale de acces si sunt analizate varianta I si varianta II de lotizare a terenului de la locul "Plosci", fără a se exprima o doleanța a lor,o preferința cu privire la ce varianta ar fi convenabila pentru ele, Chestiunea căii de acces nu este obiectul prezentului dosar, acest dosar are ca obiect acțiunea de partaj succesoral, problema căii de acces de la drumul public către loturile ce vor fi atribuite definitiv in acest dosar constituie obiectul dosarului nr._ cauza aflată în recurs si fiind suspendata până la soluționarea partajului de față.

De altfel nici nu pot fi discutate asemenea probleme în acest dosar, indiferent de varianta, deoarece sunt persoane care au proprietăți peste care se va trece si care nu sunt părți în cauza pendinte. Din motivele menționate mai sus au solicitat respingerea recursului.

Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

În ceea ce privește recursul formulat de către pârâții B. I. și B. M., este de observat că vizează faptul că instanța de fond a creat loturi în favoarea părților, fără cale de ieșire la drumul public, și că astfel, s-au încălcat dispozițiile deciziei de casare.

Astfel, prin încheierea de ședință din 30 septembrie 2013 – fila 163 dosar fond vol. I al II – lea ciclu procesual, instanța de fond a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză întocmit de expert Ș., prin care să se verifice dacă amplasamentul și configurația terenului permit crearea a cinci loturi cu cale de acces, și în caz afirmativ, să formuleze propuneri de lotizare, iar la aceste propuneri, să se țină cont de opinia părților, de vecinătățile terenului și de conținutul încheierii de admitere în principiu, urmând a se verifica dacă pe acest teren există vreo construcție și cine a edificat-o.

În momentul efectuării acestei lucrări, recurenta pârâtă B. I. a colaborat cu expertul, a dat explicații, prezentând actele necesare, cu precizarea că nu a avut obiecțiuni cu privire la modul de desfășurare a măsurătorilor, indicând limitele suprafețelor de teren menționate în obiective și precizând că dorește acces la terenul pășune de la Plosci în Varianta 1 a raportului expertiză M., aceeași opinie fiind susținută și de către pârâtul B. M..

Expertul, la fila 27 dosar vol. Al II – lea din al doilea ciclu procesual, precizează că terenul de la locul „Plosci” este un loc înfundat, fiind înconjurat de toate părțile de proprietăți particulare; că terenul nu are acces la un drum de exploatare și că orice variantă de lotizare presupune obținerea unei hotărâri judecătorești prin care să se stabilească servitutea de trecere în favoarea pârâților, peste terenurile învecinate, care sunt proprietăți particulare.

Ori, chiar din motivele de recurs dezvoltate, rezultă că pârâții recurenți au și promovat o astfel de acțiune, formând obiectul dosarului nr._, în prezent fiind suspendat în faza apelului, pe rolul Tribunalului Suceava.

Prin urmare, recurenții - pârâți trebuie ca în contradictoriu cu proprietarii vecini ai terenului de la „Ploșci” să solicite un drept de trecere peste imobilele acestora.

Ori, în speța de față, care are deja cadrul procesual stabilit sub aspectul părților, nu se poate statua în această fază, întrucât s-ar încălca principiul disponibilității părților, reclamanții statuând cu cine doresc să se judece în prezenta acțiune având ca obiect „partaj” (existând posibilitatea ca vecinii – proprietari ai fondului aservit să fie alte persoane decât părțile din prezenta cauză).

Nu în ultimul rând, este necesar a se stabili pe cale separată o servitute de trecere, tocmai pentru ca instanța să poată cerceta cu privire la condițiile specifice instituirii unei servituți de trecere, și care vizează elemente legate de varianta cea mai puțin costisitoare a trecerii, de acordul părților, dacă locul înfundat a fost creat sau nu din vina părților, în condițiile art. 618 Cod civil de la 1864, aplicabil în speță.

Mai reține tribunalul, că instanța de fond a procedat în conformitate cu dispozițiile obligatorii ale deciziei de casare nr. 621 din 01.03.2013, în sensul că s-a raportat la mențiunile statuate cu putere de lucru judecat prin Încheierea de admitere în principiu din 19 mai 2010, menținute prin decizia 621, dar în același timp, a procedat la formarea și atribuirea loturilor din tarlaua „Plosci”, în varianta a II-a propusă de expert Ș..

În plus, suplimentul la raportul de expertiză evidențiază că pe acest teren există casă și două anexe gospodărești folosite de B. I. și B. V.; încă două case și două anexe gospodărești folosite de L. A. și L. I., dar și un fânar ce aparține lui D. I.; că aceste construcții nu fac parte din masa de partaj; că, potrivit încheierii de admitere în principiu, terenul de la „Plosci” a fost inclusă de 2 ori, suprafața de 60 ari înstrăinată de V. C. către L. I.; că expertul a întocmit două variante de lotizare cu privire la acest teren – prima în care s-au exclus cei 6000 mp cumpărați de la numitul V., iar a doua variantă include acest lot.

Prima instanță a optat pentru a doua variantă de lotizare, tocmai cu motivarea că a avut în vedere că, dacă se include și suprafața de 6000 mp în lotul lui H. A., și se formează 5 loturi în natură, nu se mai impune stabilirea de sulte în sarcina părților.

Așadar, recurenții pârâți nu sunt cu nimic prejudiciați prin sentința recurată, întrucât problema servituții de trecere urmează a fi tranșată în cadrul litigiului formând obiectul dosarului_ .

Judecătorul fondului nu putea proceda la formarea și atribuirea loturilor pentru terenul situat la „Ploști” în varianta I – a de lotizare propusă de expert M. (filele 355 – 380 dosar vol. II primul ciclu procesual), așa cum au susținut recurenții în mod expres, întrucât prin aceasta, s-ar fi încălcat dispozițiile obligatorii ale deciziei de casare nr. 621/01.03.2013 a Tribunalului Suceava.

Trebuie de precizat de altfel, că prin încheierea de admitere în principiu din 19 mai 2010, a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, menținută prin decizia 621 a Tribunalului Suceava și intrată astfel, în puterea lucrului judecat, s-a statuat în sensul că prin titlul de proprietate 835/22 decembrie 2009 – fila 118 dosar, suprafața de 7003 mp teren i-a fost atribuită lui L. St. I.; că 5000 mp teren pășune a fost cumpărată de soții V. I. și V. P. – filele 112 – 113 dosar, așa încât acestea nu vor fi incluse la masa de partaj după autoarea L. E.; că din aceste două trupuri de teren, moștenitorii au vândut suprafețe de teren, după cum urmează: 2800 mp teren au fost vânduți de către D. N. și D. I., în favoarea soților D. I. și O.; 3750 mp teren vânduți de D. M. și P. M., către D. I. și O.; 60 ari vânduți de V. C. în favoarea lui L. I..

Față de cele ce preced, tribunalul constată că motivele de recurs invocate nu se subsumează prevederilor art. 304 Cod procedură civilă, și cum în cauză nu sunt date motive de casare/modificare ale sentinței care să poată fi invocate din oficiu, instanța, în baza art. 304 ind. 1 raportat la art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul pârâților B. I. și B. M., ca nefondat.

Referitor la recursul formulat de L. A., H. A. și L. I., tribunalul are în vedere că prin acesta se critică lotizarea trupului de teren de la locul numit „Ș.”, precum și modul de acordare a cheltuielilor de judecată.

Astfel, aceste părți arată că instanța a dispus lotizarea conform variantei I la raportul de expertiză întocmit de Ș. M., deși a solicitat ca acest lot să fie partajat conform variantei a II – a din anexa 2, întrucât pârâtul recurent B. M. a precizat că nu dorește teren la locul „Ș.”; că acest teren să revină surorii sale B. I., urmând ca aceasta să-i achite un preț pentru imobil.

S-a mai criticat sentința și sub aspectul cheltuielilor de judecată, arătându-se că instanța de judecată a avut în vedere cheltuielile efectuate de B. M. și B. I. din două cicluri procesuale, în timp ce cheltuielile efectuate de intervenientul L. I. au fost socotite doar din al doilea ciclu procesual.

Criticile formulate nu sunt întemeiate.

Astfel cum rezultă din raportul de expertiză întocmit – fila 26 – vol. al – II – lea, al doilea ciclu procesual, unul dintre obiectivele expertizei a fost efectuarea unei noi lotizări cu privire la trupul de teren de la locul „Ș.”, pe cinci tulpini, inclusiv pentru pârâtul B. M..

Se menționează că acest pârât, prin B. V., a colaborat, a dat explicații, a prezentat actele solicitate și nu a avut obiecțiuni față de modul de desfășurare a măsurătorilor, indicând și identificând limitele suprafețelor de teren menționate în obiective, precizând că dorește acces la terenul pășune de la Plosci pe varianta I din raportul de expertiză întocmit de expert M. V..

Cu toate acestea, ulterior întocmirii raportului de expertiză, pârâtul B. M. formulează obiecțiuni cu privire la locul „Plosci”, arătând că nu a fost întocmită o variantă de lotizare solicitată de el și sora sa, B. I., comunicată expertului.

Având în vedere tocmai precizările efectuate de expert cu prilejul întocmirii lucrării, tribunalul reține că pârâtul B. M. nu a formulat vreo propunere de lotizare așa cum a susținut, cu privire la terenul de la „Ș.”.

Pe de altă parte, acești recurenți nu pot invoca drept motiv de recurs, modalitatea de lotizare cu privire la un alt pârât, respectiv cu privire la B. M., câtă vreme acesta nu a susținut el însuși, un astfel de motiv de recurs.

Este real că și pârâtul B. M. a formulat recurs, însă motivele invocate nu vizează varianta de lotizare a trupului de teren de la Ș., ci cel de la Plosci.

În plus, trebuie de observat că, la atribuirea lotului de teren de la Ș., în varianta I, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile obligatorii ale deciziei de casare a Tribunalului Suceava; statuările primei instanțe din primul ciclu procesual cu privire la încheierea de admitere în principiu, referitoare tocmai la solicitarea ca parte din terenul de la locul Ș. să fie atribuit și lui B. M..

În legătură cu formarea și atribuirea lotului de teren de la Ș., și în posesia lui B. M., prima instanță a raționat corect, că nu poate forma loturile în varianta I de partaj, întrucât aceasta contravine indicațiilor din decizia de casare, iar susținerile referitoare la faptul că parte din terenul de la „Ș.” ce ar reveni în lotul lui B. M. urmează a fi cedat de acesta către sora sa B. I. nu sunt pertinente, întrucât dacă instanța ar valorifica o astfel de opinie, s-ar ajunge în ipoteza în care partea ar renunța la dreptul său, cu consecința ca partea indiviză ce-i revine pârâtului B. M. să fie împărțită celorlalți 4 copartajanți.

Ori, instanța nu a fost învestită cu o astfel de cerere.

În plus, într-adevăr, în mod temeinic și legal judecătorul fondului a conchis în sensul că după rămânerea definitivă a sentinței, nu există nici un impediment ca B. M. să dispună de terenul de la „Ș.” în maniera pe care o va socoti cea mai potrivită, inclusiv prin cedarea acestui imobil către sora sa B. I., contra unei sume de bani.

În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată, instanța de fond a avut în vedere totalul cheltuielilor efectuate cu acest litigiu de toate părțile; de asemenea, a avut în vedere cota parte indiviză a fiecărei părți, precum și faptul că, în ceea ce privește intervenientul, acesta a efectuat cheltuieli de judecată doar din momentul în care a intervenit în acest litigiu.

Ori, potrivit art. 53 Cod procedură civilă, cel care intervine va lua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenției, iar actele de procedură următoare se vor îndeplini și față de cel care intervine.

De asemenea, instanța a dat eficiență practică prevederilor art. 673 ind. 5 și urm. Cod procedură civilă, procedând la formarea și atribuirea loturilor pe baza unui raport de expertiză, indicând mărimea cotei – părți ce revine fiecărei părți, de posesia actuală a imobilelor.

Astfel, în mod logic, judecătorul fondului a menționat că totalul cheltuielilor de judecată suportate de părți s-a ridicat la suma de 16.590 lei, fiecare parte urmând să suporte echivalentul cotei – indivize, respectiv 1/5, adică 3318 lei; apoi, instanța de fond a reținut suma cheltuită efectiv de fiecare parte, după cum urmează: pârâții B. I. și B. M. au suportat suma de 15.590 lei, în timp ce cota lor de 1/5 se ridică la suma de 6636 lei, ei urmează a primi suma de 8594 lei; de asemenea, reclamanții L. A. și H. A. au cheltuit cu judecata suma de 1.000 lei, în timp ce cota lor de 1/5 cuantifică suma de 6636 lei, așa încât urmează a plăti către pârâți, suma de 6636 lei, în timp ce restul pârâților corect au fost obligați în solidar, la plata către pârâții B. I. și B. M., a sumei de 3318 lei.

Intervenientului L. I. i s-a anulat cererea de intervenție ca insuficient timbrată, el nefiind obligat la plata cheltuielilor de judecată față de niciuna din părți.

Așadar, motivele de recurs invocate de reclamantele L. A. și H. A. și de către intervenientul L. I. nu sunt întemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

Respinge recursurile formulate de reclamantele L. A. și H. A., ambele domiciliate în comuna M. Sulița, ., pârâții B. I. și B. M., ambii domiciliați în comuna M. Sulița, . și intervenientul L. I., domiciliat în . Suceava împotriva sentinței civile nr. 1373 din data de 19 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți D. M., domiciliată în . Sulița, județul Suceava, D. I., domiciliat în ..446 C, județul Suceava, D. G., domiciliat în . familia F. A., județul Suceava și P. M., domiciliată în ., județul Suceava, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 APRILIE 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

F. L. C. M. G. F.

N. F.

GREFIER,

Ș. L.

Red. G.F.F.

Jud. fond. M. M.

Tehnored. Ș.L.G.

Ex.2./16.06.2015.

← Fond funciar. Decizia nr. 71/2015. Tribunalul SUCEAVA		Contestaţie la executare. Decizia nr. 269/2015. Tribunalul... →

Revendicare imobiliară. Decizia nr. 274/2015. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 274/2015. Tribunalul SUCEAVA