Abţinere. Decizia nr. 345/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 345/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 01-10-2013 în dosarul nr. 345/2013
Dosar nr._ - plîngere împotriva încheierii CF -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 345
Ședința publică din 1 octombrie 2013
Președinte-T. M.
Judecător- M. C.
Grefier -P. T.
Pe rol, judecarea apelului declarat de petentul F. B. O. R. al B. – A. Sucevei și Rădăuților, cu sediul în mun.Suceava, ..14, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr.727 din 25 iunie 2013 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc (dosar nr._ ), intimată fiind ., jud.Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat T. V. pentru petentul apelant, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatînd apelul în stare de judecată a trecut la dezbateri.
Avocat T. V. pentru petentul apelant, a depus la dosar concluzii scrise și a cerut admiterea apelului conform motivelor, fără cheltuieli de judecată.
Declarînd dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
P. cererea adresată Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc la data de 14 martie 2013 reclamantul F. B. O. Româna al B. ce aparține Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților cu sediul în Suceava a formulat plîngere împotriva Încheierii nr._ din 12 decembrie 2012 a BCPI C-lung Mold. și a Încheierii de respingere nr.350 din 14 februarie 2013 emisă de OCPI Suceava, solicitând desființarea acestora și respingerea cererii de intabulare a dreptului de proprietate formulată de . cu număr cadastral_ în suprafață de 5628 m,p. în C.F._ UAT Pojorîta provenită din CF 2124 nr.topografic 13, pentru următoarele motive:
P. Încheierea nr._ din 12 decembrie 2012 emisă de BCPI C-lung Mold. s-a admis cererea de intabulare a dreptului de proprietate privind imobilul cu număr cadastral_ în suprafață de 5628 m,p. în C.F._ UAT Pojorîta provenită din CF 2124 nr.topografic 13, pentru .> Cererea de reexaminare formulată în temeiul art.50 alin.2 din Legea 7/1996 împotriva acestei încheieri a fost respinsă prin nr.350 din 14 februarie 2013.
S-a considerat că ambele încheieri sunt nelegale pentru următoarele considerente:
Potrivit art.988 din noul cod civil înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă, a certificatului de moștenitor, sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.
Tot astfel și dispozițiile art.20 alin.3 din Legea 7/1996 stabilesc faptul că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se înscriu în cartea funciară „pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil”.
De asemenea s-a susținut că articolul 21 din Legea 215/2001 precizează că „domeniul privat al unităților administrativ – teritoriale este alcătuit din bunurile mobile și imobile intrate în proprietatea acestora, prin modalitățile prevăzute de lege”.
Așadar, s-a considerat că înscrierea dreptului de proprietate, în cartea funciară, în baza unui act administrativ poate avea loc numai dacă există o dispoziție a legii în acest sens și numai dacă prin acel act s-a constituit ori transmis în mod valabil, prin modalitățile prevăzute de lege dreptul de proprietate, ori, în cauză, actul administrativ emis de . și-a atribuit ei însăși în proprietate imobilul în litigiu nu are valoarea unui act prin care „s-a constituit ori transmis” în mod valabil dreptul de proprietate de la proprietarul tabular preexistent F. bisericesc către .> Totodată s-a menționat că potrivit disp.art.885 alin.2 din noul cod civil „drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciară, cu consimțământul titularului,dat prin înscris autentic notarial”, în timp cec dispozițiile art. 51din Legea 7/1996 prevăd că „înscrierile și radierele efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale”.
S-a considerat că – în raport de aceste dispoziții, coroborate cu ale art.900 din noul cod civil – dreptul de proprietate înscris în cartea funciară în folosul unei persoane există în folosul proprietarului tabular și nu poate fi stins decât prin modalitățile mai sus arătate, iar numai în cazuri anume și expres prevăzute de lege – art.557 alin.2 noul cod civil – se poate dobândi și prin efectul unui act administrativ ( spre exemplu disp.art.19, 21, 23 și altele din Legea 18/1991 ).
În același timp s-a arătat că niciodată proprietatea înscrisă în CF în folosul unei persoane nu poate fi dobândită prin act administrativ de o altă persoană, ori, în speță, așa cum rezultă din registrele de carte funciară proprietarul tabular al parcelei funciare 13 din C.F. 2124 a . care s-a divizat și înscris în C.F._ UAT Pojorîta prin Încheierea 14.541 din 12 decembrie 2012 dreptul de proprietate pentru . B. O. român al B..
Cum, dreptul de proprietate al Fondului a fost practic radiat cu încălcarea dispozițiilor susmenționate și ținând seama că în ceea ce o privește pe . a dobândit dreptul de proprietate prin modalitățile prevăzute de lege s-a solicitat admiterea prezentei plângeri în vederea stabilirii legalității.
În acest sens s-a făcut referire și la sentința civilă 538 din 13 martie 2007 a Tribunalului Suceava prin care F. B. O. român al B. a obținut câștig de cauză iar pârâții Statul R. și RNP Au fost obligați să-i lase în deplină proprietate . C.F. 2124 a .>
. prin întâmpinările depuse la dosar (fila 81 – 84) a solicitat respingerea plângerii ca nefondată invocând următoarele aspecte:
- din interpretarea prevederilor art.29 și următorii din Legea 7/1996 republicată se desprinde ideea că registratorul are obligația de a verifica aspecte formale ale cererii de intabulare și nu aspecte ce țin de fondul dreptului a cărui înscrierea sau radiere se cere și
- în speță, nu sunt incidente dispozițiile cuprinse în Legea 7/1996 potrivit cu care dacă acțiunea în rectificare a fost înscrisă în cartea funciară, hotărârea judecătorească va fi opozabilă și terților care au dobândit dreptul după înscriere.
Astfel, în cartea funciară nu apare ca fiind înscrisă vreo acțiune în rectificare, iar, pe de altă parte, textul de lege invocat are în vedere o acțiune în rectificare admisă, ori această situație nu se regăsește în prezenta cauză.
Mai mult decât atât s-a susținut că așa cum reiese și din încheierea de carte funciară la baza înscrierii dreptului de proprietate în favoarea Comunei Pojortîta au stat o . acte administrative, respectiv hotărâri ale Consiliului Local privind apartenența la domeniul privat al imobilului, încât parcela_ în suprafață de 5628 m.p. face parte din domeniul privat al comunei fiind componenta inventarului bunurilor imobile a acesteia, formând pe parcurs obiectul unor acorduri încheiate de proprietar – .> Tot astfel s-a susținut că încheierea de carte funciară contestată a fost emisă în concordanță cu prevederile art.29 alin.1 și 2 și ale art. 28 alin.1 din Legea 7/1996.
În consecință, s-a solicitat respingerea plângerii.
Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc, prin sentința civilă nr.727 din 25 iunie 2013 a respins plîngerea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În raport de probele administrate în cauză și la care s-a făcut referire mai sus, instanța a considerat că plângerea (sub toate aspectele invocate) apare ca nefondată și a respins-o ca atare.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență următoarele:
Conform documentației depusă la OCPI Câmpulung Moldovenesc înscrierea dreptului de proprietate în C.F. pentru . făcut pe baza documentației depusă de aceasta respectiv a Hotărârii nr.92 din 14 septembrie 2012 emisă de Consiliul Local al Comunei Pojorîta care a atestat apartenența la domeniul privat al Comunei Pojorîta al terenului în suprafață de 5628 m.p. situat pe . Pojorîta și identic cu parcelele 1 f și 2 f conform planului de situație întocmit de inginer B. A. cât și a Hotărârii Consiliului Local Pojorîta nr.62 din 17 iunie 2011 care a aprobat însușirea de către Consiliul local al Comunei Pojorîta a inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al comunei.
Potrivit balanței pe luna martie 2013 ( fila 85 – 86 dosar ), privind domeniul privat al comunei la nr. crt. 158 cu numărul de inventar 454 este trecută suprafața de 5628 m.p. teren situat la intersecția cu drumul F. Moldovei, iar la data dării în folosință este trecută data de 14 septembrie 2012.
Așadar, nu pot fi reținute susținerile reclamantei în sensul că înscrierea dreptului de proprietate a Comunei Pojorîta s-ar fi făcut în baza unui act administrativ emis de . și-a atribuit ei însăși în proprietate imobilul în litigiu și că acesta nu ar avea valoarea unui act prin care „s-a constituit ori transmis în mod valabil” așa cum se menționează în art.888 din noul cod civil și art.20 alin.3 din Legea 7/1996.
Mai mult decât atât articolul 888 din noul cod civil la care s-a făcut referire de către reclamantă în motivarea susținerilor sale, nu sunt aplicabile prezentei cauze, dat fiind că prin articolul 76 din Legea 781/2011 se menționează că: „dispozițiile art.876 – 915 din codul civil privitoare la cazurile, condițiile, efectele și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după . codului civil”.
Cum, în speță, raporturile juridice la care s-a făcut referire sunt anterioare acestui moment, dispozițiile din noul cod civil nu sunt aplicabile.
Pentru același raționament nici prevederile art.885 alin.2 din noul cod civil nu sunt aplicabile, în speță.
Cât privește referirea reclamantei la dispozițiile cuprinse în art.20 alin.3 din Legea 7/1996 republicată, trebuie arătat că nu-și găsesc justificarea întrucât situația reclamată este reglementată prin disp.art.24 alin.3 din susmenționata lege care prevăd că: „dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil”.
D. fiind că în prezenta cauză înscrierea dreptului de proprietate pe numele Comunei Pojorîta s-a făcut „pe baza unui act emis de autoritățile administrative”, instanța a apreciat că în mod corect BCPI Câmpulung Moldovenesc și respectiv OCPI Suceava a fost soluționată speța.
Mai mult decât atât a considerat că eventuala nemulțumire a reclamantei referitor la modalitatea în care pârâta și-a înscris dreptul de proprietate în baza acelui act administrativ, respectiv Hotărârea Consiliului Local Pojorîta putea fi soluționată doar în măsura în care s-ar fi solicitat anularea respectivul act.
Câtă vreme acest lucru nu s-a făcut Oficiul de Cadastru, în mod legal, a procedat la înscrierea dreptului de proprietate a Comunei Pojorîta și nu putea să refuze acest lucru întrucât instituția respectivă nu este în măsură să aprecieze dacă respectivul act a fost sau nu întocmit legal.
Așa fiind și în raport de disp.art.60 alin.4 din Regulamentul de organizare și funcționare a Biroului de Cadastrul și Publicitate Imobiliară, instanța a constatat că Încheierile nr._ din 12 decembrie 2012 a BCPI C-lung Mold. și nr.350 din 14 februarie 2013 emisă de OCPI Suceava, au stabilit o situație reală, încât acestea fiind date în concordanță cu dispozițiile legale, le-a menținut.
Împotriva sentinței civile a declarat apel reclamantul criticînd-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat că dreptul la un proces echitabil impune instanței obligația de motivare a hotărârii în sensul de a examina în mod efectiv și real problemele și argumentele invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată.
în cauză, problema esențială pe care prima instanță a trecut-o sub tăcere a fost și este aceea dacă este admisibil ca un proprietar al cărui drept de proprietate este înscris în cartea funciară poate fi radiat, în lipsa unui act translativ de proprietate sau a unei hotărâri judecătorești definitive, și înlocuit cu o altă persoană care își atribuie sieși acel drept printr-un act administrativ.
Mai exact dacă dreptul de proprietate asupra unui imobil înscris în cartea funciară pentru „X" poate fi radiat și înscris pentru . unei hotărâri de atestare și inventariere a domeniului privat emisă de Consiliul local al acelei comune.
A admite o asemenea posibilitate înseamnă a crea o gravă instabilitate și insecuritate a raporturilor juridice imobiliare.
Niciodată proprietatea care este înscrisă în cartea funciară în folosul unei persoane nu poate fi dobândită prin act administrativ de o altă persoană, decât doar prin excepție în caz de expropriere.
Or în cauză, așa cum rezultă din registrele de carte funciară proprietarul tabular al p.f. nr. 13 din CF nr. 2124 a Corn. cad. Pojorîta, din care s-a divizat și s-a înscris în CF nr._ UAT Pojorîta prin încheierea nr._ din 12 decembrie 2012 dreptul de proprietate pentru . B. O. R. al B..
Cum dreptul de proprietate al Fondului a fost practic radiat cu încălcarea dispozițiilor legale menționate în cererea de chemare în judecată și cum . dobândit dreptul de proprietate prin modalitățile prevăzute de lege, este un evident și grav abuz împotriva intereselor patrimoniale ale proprietarului tabular F. B. O. R. al B., ceea ce impunea restabilirea legalității prin admiterea plângerii.
De asemenea, a precizat că și în condițiile în care în cauză se aplică Noul Cod civil, încheierile de înscriere și de respingere a cererii de reexaminare, sînt nelegale în raport de prev.art.885 al.2, art.888 Cod civil sau art.900 Cod civil, coroborate cu dispozițiile Legii nr.7/1996.
În întîmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului susținînd că în raport de art.29 și urm. din Legea nr.7/1996 obligația registratorului este legată de verificarea aspectelor formale ale cererii de înscriere și nu de cele ce țin de fondul dreptului, iar culpa petentului este dată de faptul că nu a contestat actul administrativ în baza căruia s-a făcut înscrierea, în condițiile prevăzute de Legea nr.554/2004.
De asemenea, a arătat că în cauză au fost respectate condițiile impuse de art.29 alin.1 și 2 din Legea nr.7/1996, iar pentru eventualele neajunsuri create de dreptul de proprietate, petenta are la îndemînă soluțiile rectificării, radierii sau îndreptării mențiunilor înscrierii.
Verificînd actele și lucrările dosarului, tribunalul constată apelul fondat.
Astfel, în cadrul plîngerii formulate împotriva unei încheieri de CF, obligația instanței se rezumă la a verifica legalitatea cererii de intabulare în sensul de a se stabili dacă prin admiterea acesteia se aduc sau atingeri drepturilor tabulare ale altor persoane.
În cauză, prin încheierea contestată, s-a admis cererea de intabulare a dreptului de proprietate privind imobilul cu nr.cadastral_, în suprafață de 5628 m.p. în CF nr._ Pojorîta, provenită din CF nr.2124 nr.topografic 13 pentru . actului administrativ nr.92/2012, respectiv nr.62/2011.
Potrivit art.888 NCC „înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta".
În acest sens, și dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 stabilesc faptul că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se înscriu în cartea funciară „pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil”.
De asemenea, art. 121 din Legea nr. 215/2001 precizează că „ domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile intrate în proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de lege".
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 885 alin. 2 NCC „drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciară, cu consimțământul titularului, dat prin înscris autentic notarial”.
Și dispozițiile art. 51 din Legea nr. 7/1996 prevăd că „înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decît pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale".
Din aceste dispoziții raportate și la cele ale art. 900 NCC rezultă în primul rând că dreptul de proprietate înscris în cartea funciară în folosul unei persoane există în folosul proprietarului tabular și nu se poate stinge decât prin acordul de voință al acestuia asupra constituirii sau strămutării dreptului ori în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care s-ar admite o acțiune în rectificare tabulară.
Din aceleași dispoziții raportate și la cele ale art. 557 alin. 2 NCC mai rezultă că numai în cazurile anume și expres prevăzute de lege proprietatea se poate dobândi și prin efectul unui act administrativ (spre exemplu dispozițiile art.19, 21, 23 ș.a. din Legea nr.18/1991).
Ori, în cauză, așa cum rezultă din registrele de CF proprietarul tabular al p.f. nr.13 din CF 2124 a . la data emiterii încheierii contestate era petentul F. B. O. R. al B., iar . s-a făcut înscrierea nu a dovedit că dreptul de proprietate pentru care a solicitat aceasta, s-a „constituit ori transmis în mod valabil” prin „modalitățile prevăzute de lege”.
Chiar dacă registratorul a făcut înscrierea fără o verificare prealabilă, obligația instanței este de a analiza valabilitatea cererii de intabulare, astfel încît, constatîndu-se că prin înscrierea Comunei Pojorîta a adus atingere drepturilor tabulare ale petentului, în baza art.480(2) Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul, va schimba în totul sentința civilă și admițînd plîngerea, va desființa încheierea nr._/12.12.2012, precum și încheierea de respingere a cererii de reexaminare, nr.350/14.02.2013 ale O.C.P.I. Suceava, Biroul Cîmpulung Moldovenesc.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite apelul declarat de petentul F. B. O. R. al B. – A. Sucevei și Rădăuților, cu sediul în mun.Suceava, ..14, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr.727 din 25 iunie 2013 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc (dosar nr._ ), intimată fiind ., jud.Suceava.
Schimbă sentința civilă și în consecință:
Admite plângerea.
Desființează încheierea nr.350/14.02.2013 și încheierea nr._/12.12.2012 emise de O.C.P.I. Suceava, Biroul Cîmpulung Moldovenesc.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
T. M. M. C. P. T.
Red. T.M.
Jud.fond – B. G.
Tehnored.P.T. – Ex.4 – 8 noiembrie 2013
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1610/2013.... | Fond funciar. Decizia nr. 2096/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
