Anulare act. Sentința nr. 491/2013. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2016

Sentința nr. 491/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 2212/2013

Dosar nr._ -anulare act-

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR.2212

Ședința publică din data de 15 octombrie 2013

Președinte: C. L.

Judecător: S. A.

Judecător: V. E.-L.

Grefier: R. M.

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții S. C. și S. A. împotriva sentinței civile nr. 491 din data de 30 ianuarie 2013 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), pârâți-intimați fiind M. A. C. și M. Rădăuți prin primar.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat O. M. pentru reclamanții-recurenți, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Întrebat fiind, apărătorul recurenților arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat.

Având în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și de administrat alte probe, instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei, cât și cu privire la excepțiile invocate de pârâta intimată M. Rădăuți prin primar, prin întâmpinarea depusă la dosar, respectiv cea a tardivității și cea a nemotivării recursului.

Apărătorul recurentei a solicitat respingerea excepțiilor ca nefiind date, iar pe fondul cauzei a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, conform motivelor invocate în scris la dosar.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față, constată:

P. acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 12 iunie 2012 sub nr._, reclamanții S. C. și S. A., în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului Rădăuți (prin primar), M. Rădăuți și M. A.-C., au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr._/2004, încheiat la data de 19 octombrie 2004 între Primăria Municipiului Rădăuți și M. A. C..

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/2004 Primăria Municipiului Rădăuți reprezentată prin primar F. M. în calitate de primar și Boliacu S. în calitate de director economic vinde către M. A. C. locuința situată în mun. Rădăuți, . compusă din o cameră de locuit cu o suprafață utilă de 49,28 m.p. precum și cota indiviză de 100% din suprafața de folosință comună a imobilului. Vânzarea s-a făcut în temeiul Legii nr. 76/1994, fără a se menționa numărul contractului de închiriere și data când a fost construit imobilul. Se atribuie în folosință pe durata existenței construcției terenul aferent locuinței în suprafață de 50,28 m.p. respectiv cota indiviză de 100% din teren fără a se indica numărul deciziei prin care s-a atribuit, prețul total fiind de 18.484,612 m.p.. Contractul a fost autentificat la BNP Covariuc I. fiind semnat din partea Primăriei de ing. R. L..

La data de 25.10.2004, conform procurii autentice cu nr. 2524/25.10.2004 M. A. C. împuternicește pe aceeași persoană, respectiv R. L. să vândă imobilul, încheindu-se astfel contractul de vânzare-cumpărare nr. 2946 din 14.12.2005.

Reclamanții au precizat că potrivit dispozițiilor art. 77 din L. 215/2001 prevede că primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, care însă nu are personalitate juridică. În consecință vânzarea a fost făcută de instituție care nu avea calitatea de proprietar a imobilului și nici nu are personalitate juridică.

Pentru a se încheia în mod valabil un contract de vânzare-cumpărare cu privire la un imobil la preț de protecție socială, în temeiul Legii. 76 din 23 iulie 1994 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe si spatii cu alta destinație construite din fondurile statului si din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, a L.85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații construite din fondurile statului și a D-L 61 din 07.01.1990 privind vânzarea de locuințe construite din fondurile statului pentru populație se cer întrunite cumulativ mai multe condiții:

- locuința să fie construită din fondurile statului;

- cumpărătorul să fie titularul unui contract de închiriere și să se încadreze în dispozițiile legii pentru a beneficia de protecție socială;

- existența unei cereri prin care se solicită cumpărarea imobilului.

Din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nu reiese că ar fi îndeplinite aceste condiții, nu se face trimitere la existența unui contract de închiriere, această rubrică nefiind completată, nu se arată când a fost construit acest imobil sau a trecut în proprietatea statului și data când s-a formulat o astfel de cerere.

Conform dispozițiilor art. 1 pct. 12 din Legea nr. 76/1994 articolul 19 alineatul 1 se modifica și va avea următorul cuprins: ,,Contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu încălcarea dispozițiilor Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi sunt lovite de nulitate absolută."

Conform dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 85/1992, contractele de vânzare-cumpărare ale locuințelor care nu au fost construite din fondurile statului, ci au fost trecute în această proprietate, cele de vânzare-cumpărare ale locuințelor de serviciu aparținând societăților comerciale și regiilor autonome, care contravin prevederilor prezentei legi, precum și orice alt contract încheiat cu încălcarea dispozițiilor Decretului-lege nr. 61/1990 sunt lovite de nulitate absolută. Nulitatea poate fi invocată de orice persoană și pe orice cale. Prefecții vor organiza depistarea acestor cazuri și sesizarea instanțelor judecătorești pentru constatarea nulității si restabilirea situației anterioare. Din sumele ce se restituie cumpărătorilor se va retine chiria aferenta perioadei de contractare si până la restituire. Sumele restituite nu sunt purtătoare de dobânzi si nici nu se actualizează.

Se arată că locuința în suprafață de 49,28 m.p. nu a fost construită din fondurile statului, ci a trecut în proprietatea statului fiind construită în anul 1940, astfel cum reiese din extrasul C.F. cu privire la C.F._, aparținând cetățenilor germani, în acesta situație s-a vândut un bun care nu a fost construit din fondurile statului destinate pentru populație.

Reclamanții au motivat interesul în promovarea acțiunii prin cererea înregistrată la Primăria municipiului Rădăuți cu nr._ prin care solicitau repartizarea locuinței, iar prin adresa din data de 20.09.2004 li s-au comunicat actele pe care trebuie să le completeze pentru a li se repartiza locuința.

Ulterior au aflat că pârâta M. A. C. a depus o cerere de repartizare a aceleiași locuințe, la data de 17.09.2004, ce i-a fost soluționată, iar cererea lor nu a fost soluționată nici până în prezent. Întrucât pârâta avea domiciliul în . data de 12.08.2004 nu avea încheiat un contract de închiriere cu Primăria mun. Rădăuți, reclamanți au apreciat că pârâtei i-a fost repartizată locuința fără a avea contract de închiriere și fără a se încadra în dispozițiile legii pentru a beneficia de protecție socială.

Acțiunea nu a fost motivată în drept.

P. întâmpinare, pârâta Primăria municipiului Rădăuți a invocat excepția inadmisibilității, excepția lipsei de interes, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.

Pârâta M. A. C. nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței.

P. încheierea de ședință din data de 1 octombrie 2012, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei mun. Rădăuți – prin primar.

În vederea soluționării cauzei s-a administrat proba cu înscrisuri și s-au solicitat relații de la Primăria municipiului Rădăuți, instanța unind cele două excepții cu fondul cauzei.

P. sentința civilă nr.491 din 30 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți s-a admis excepția lipsei de interes și s-a respins acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Între pârâta Primăria Rădăuți și pârâta M. A.-C. s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr._ din data de 19.10.2004 privind imobilul situat în municipiul Rădăuți, ., acesta făcând anterior obiectul contractului de închiriere nr._/28.09.2004 încheiat între aceleași părți (fila nr.42).

Vânzarea imobilului a fost aprobată, în baza cererii pârâtei M. A. C. din data de 30.09.2004, conform documentației anexată în copie la filele nr.46-60.

Instanța a constatat că prezenta acțiune este identică cu acțiunea formulată de reclamanții G. F., G. M., L. C.-C. și L. M., în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului Rădăuți (prin primar), M. A.-C., M. A.-S. și M. E., având ca obiect „constatare nulitate absolută contract de vânzare-cumpărare, radiere intabulare drept de proprietate, constare nulitate Ordin Prefect și titlu de proprietate”, înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 30.03.2012 sub nr._ și care a fost respinsă prin sentința civilă nr.2511/_ prin admiterea excepției lipsei de interes.

În prezenta cauză au calitate de reclamanți S. C. și S. A., care și-au motivat interesul în promovarea acțiunii prin cererea de repartizare a locuinței adresată Primăriei municipiului Rădăuți.

Instanța a constatat că în arhiva pârâtei nu s-a identificat cererea reclamanților și nici aceștia nu au putut prezenta o copie în dovedirea celor susținute, dar prin adresa nr._ din data de 20.09.2004 Primăria municipiului Rădăuți le-a solicitat să se prezinte în termen de 5 zile la biroul locativ pentru a prezenta mai multe documente care să ateste situația familială, materială și locativă pentru a li se întocmi fișa personală și dosarul personal, dar aceștia nu și-au îndeplinit aceste obligații.

Acțiunea, reprezintă ansamblul de mijloace procesuale prin care se asigură protecția dreptului subiectiv civil, cel care recurge la ea trebuind să afirme existența unui asemenea drept și să justifice interesul de a recurge la serviciul justiției. Este nevoie apoi, ca părțile să aibă capacitatea de folosință și de exercițiu, precum și calitatea procesuală de a figura în proces.

Având în vedere aceste considerente, precum și faptul că nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes, instanța s-a pronunțat mai întâi cu privire la excepția lipsei de interes.

Excepția lipsei de interes este o excepție de fond, absolută și peremptorie, incidența sa atrăgând respingerea cererii, fără a se mai proceda la cercetarea acesteia în fond. De altfel, potrivit opiniilor exprimate în doctrină și în jurisprudență, interesul judiciar, este o condiție necesară pentru dobândirea calității de parte în procesul civil și se concretizează în folosul material ori moral pe care l-ar putea obține oricare dintre părți de pe urma activității judiciare pe care intenționează sa o desfășoare.

În procesul civil nu poate fi invocat un interes oarecare, ci acesta trebuie sa fie legitim, personal – adică propriu celui ce promovează acțiunea civila, născut și actual – respectiv un interes care se afla în ființă la data promovării acțiunii civile și pe tot timpul exercitării acesteia.

Interesul nu se justifică nici din perspectiva unei vocații, cum este, de exemplu, vocația de a accede la cumpărarea bunului imobil, în ipoteza în care, ca efect al constatării nulității contractului de vânzare-cumpărare, acesta ar revenii în administrarea unității administrativ – teritoriale, ci trebuie, ca element al acțiunii civile să fie actual, deci născut.

Totodată interesul trebuie să fie personal și direct, în sensul că folosul practic trebuie să îl vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva, în prezenta cauză fiind evident că reclamanții au deschis o nouă acțiune strict în folosul reclamanților din dosarul civil nr._ cărora li s-a respins cererea de chemare în judecată, iar interesul lor nu este actual după o perioadă de 9 ani în care nu au depus diligențele necesare obținerii unei locuințe de la pârâtă și fără a depune vreun înscris în dovedirea situației personale.

Instanța a reținut faptul că reclamanții nu au formulat o cerere de repartizare a imobilului situat în mun. Rădăuți, ., nu și-au completat dosarul personal și nici nu au fost chiriașii acestui imobil pentru a beneficia ulterior de prevederile Legii nr.76/1994. În prezent reclamanții nu pot intra în posesia imobilului ca și chiriași și nici nu pot achiziționa acest imobil în cazul constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr._/2004 încheiat între Primăria Municipiului Rădăuți și M. A. C..

Instanța a apreciat în consecință că interesul promovării acțiunii nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, în sensul că nu este actual, personal si direct, deoarece nu există nici un folos practic pentru cei care au pus în mișcare acțiunea civilă, așa cum a fost formulată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții S. C. și S. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de recurs depuse la fil.3-5 dosar au arătat următoarele:

P. cererea de chemare ]n judecată, au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr._/2004, încheiat la data de 19.10.2004 ]ntre Primăria Municipiului Rădăuți și M. A. C..

În motivarea acțiunii, au arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/2004 Primăria Municipiului Rădăuți reprezentată prin primar F. M. în calitate de primar și Boliacu S. în calitate de director economic vinde către M. A. C. locuința situată în mun. Rădăuți, . compusă din o cameră de locuit cu o suprafață utilă de 49,28 m.p. precum și cota indiviză de 100% din suprafața de folosință comună a imobilului.

Vânzarea s-a făcut în temeiul Legii nr. 76/1994, fără a se menționa numărul contractului de închiriere și data când a fost construit imobilul. Se atribuie în folosință pe durata existenței construcției terenul aferent locuinței în suprafață de 50,28 m.p. respectiv cota indiviză de 100% din teren fără a se indica numărul deciziei prin care s-a atribuit, prețul total fiind de 18.484,612 m.p . Contractul a fost autentificat la BNP Covariuc I. fiind semnat din partea Primăriei Municipiului Rădăuți de ing. R. L..

Au mai arătat că dispozițiile art. 77 din L. 215/2001 prevăd că, primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, care însă nu are personalitate juridică. În consecință, vânzarea a fost făcută de o instituție care nu avea calitatea de proprietar a imobilului și nici nu are personalitate juridică.

Pentru a se încheia în mod valabil un contract de vânzare-cumpărare cu privire la un imobil la preț de protecție socială, în temeiul Legii. 76 din 23 iulie 1994 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe si spatii cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, a L.85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații construite din fondurile statului și a D-L 61 din 07.01.1990 privind vânzarea de locuințe construite din fondurile statului pentru populație se cer întrunite cumulativ mai multe condiții:

- locuința să fie construită din fondurile statului;

- cumpărătorul să fie titularul unui contract de închiriere și să se încadreze în dispozițiile legii pentru a beneficia de protecție socială;

- existența unei cereri prin care se solicită cumpărarea imobilului.

Conform disp. art. 1 pct.12 din L. 76/1994 articolul 19 alin. 1 are următorul cuprins:

"Contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu încălcarea dispozițiilor Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi sunt lovite de nulitate absoluta."

Conform dispozițiilor art. 19 din L. 85/1992, contractele de vânzare-cumpărare ale locuințelor care nu au fost construite din fondurile statului, ci au fost trecute in aceasta proprietate, cele de vânzare-cumpărare ale locuințelor de serviciu aparținând societăților comerciale si regiilor autonome, care contravin prevederilor prezentei legi, precum și orice alt contract încheiat cu încălcarea dispozițiilor Decretului-lege nr. 61/1990 sunt lovite de nulitate absoluta. Nulitatea poate fi invocata de orice persoana si pe orice cale. Prefecții vor organiza depistarea acestor cazuri si sesizarea instanțelor judecătorești pentru constatarea nulității si restabilirea situației anterioare. Din sumele ce se restituie cumpărătorilor se va reține chiria aferenta perioadei de contract are si până la restituire. Sumele restituite nu sunt purtătoare de dobânzi si nici nu se actualizează.

Locuința în suprafață de 49,28 m.p. nu a fost construită din fondurile statului ci a trecut în proprietatea statului fiind construită în anul 1940, astfel cum reiese din extrasul C.F. cu privire la C.F._, aparținând cetățenilor germani, în acesta situație s-a vândut un bun care nu a fost construit din fondurile statului destinate pentru populație.

Au motivat interesul în promovarea acțiunii prin cererea înregistrată la Primăria municipiului Rădăuți cu nr._ prin care solicitau repartizarea unei locuinței.

Ulterior au aflat că pârâta M. A. C. a depus o cerere de repartizare a· aceleiași locuințe, la data de 17.09.2004, ce i-a fost soluționată, iar cererea lor nu a fost soluționată nici până în prezent.

Întrucât pârâta avea domiciliul în . data de 12.08.2004 nu avea încheiat un contract de închiriere cu Primăria mun. Rădăuți, pârâtei M. A. C. i-a fost repartizată locuința fără a avea contract de închiriere și fără a se încadra în dispozițiile legii pentru a beneficia de protecție socială.

P. întâmpinare, M. Rădăuți și Primăria municipiului Rădăuți a invocat excepția inadmisibilității, excepția lipsei de interes, lipsa calității procesuale active, lipsa calității procesuale pasive iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.

P. încheierea de ședință din data de 01 octombrie 2012 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei mun. Rădăuți - prin primar.

Instanța a admis excepția lipsei de interes și astfel a respins acțiunea lor. Hotărârea primei instanțe este criticabilă pentru următoarele motive:

- în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului Rădăuți, această excepție nu este motivată ceea ce face imposibil controlul instanței cu privire la modul de soluționare iar pe de altă Primăria Municipiului Rădăuți a Încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr._/2004 Încheiat la data de 19.10.2004.

- în mod greșit a fost admisă excepția lipsei de interes în formularea acțiunii, s-a încălcat principiul contradictorialității, instanța nu a pus în discuția părților aspectele pe care le-a reținut în motivare atunci când a admis această excepție.

Astfel instanța de judecată reține că prezenta acțiune este identică cu acțiunea formulată de reclamanții G. F., G. M., L. C.-C. și L. M., În contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului Rădăuți (prin primar), M. A.-C., M. A.-S. și M. E., având ca obiect "constatare nulitate absolută contract de vânzare-cumpărare, radiere intabulare drept de proprietate, constare nulitate Ordin Prefect și titlu de proprietate", Înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 30.03.2012 sub nr._ și care a fost respinsă prin sentința civilă nr.2511/_ prin admiterea excepției lipsei de interes.

Această apreciere nu are nici o legătură cu acțiunea introdusă de ei, și mai mult decât atât nu s-a pus în discuția părților o asemenea problemă.

Instanța a reținut că în arhiva pârâtei, (Primăria municipiului Rădăuți sau Mun. Rădăuți, fără a se preciza) nu s-a identificat cererea lor de acordare a unei locuințe.

Această afirmație este eronată, deoarece conform adresei nr._/28.01.2013, s-a înaintat instanței mai multe înscrisuri, printre care și cererea lor, înregistrată cu nr._ din 11.08.2004.

Motivarea primei instanțe este contradictorie și străină de natura pricinii în soluționarea excepției lipsei de interes nu a făcut referire la adresa Primăriei Municipiului Rădăuți nr._ din 11.08.2004, existentă la dosar în schimb a făcut trimitere la o altă acțiune în care nu au calitate de parte.

- în mod greșit a respins proba cu martori și care avea ca teză probatorie dovedirea faptului că cererea lor viza tocmai locuința pentru care au solicitat să se constate nulitatea absolută.

Instanța reține că se respinge proba cu martori, întrucât nu este utilă în soluționarea cauzei, nu se poate dovedi cu martori modalitatea în care s-au soluționat și înregistrat cererile depuse la Primăria mun. Rădăuți, însă teza probatorie este alta și nu cea reținută de instanță, sens în care se poate face dovada cu copie după caietul grefierului.

Au solicitat proba cu martori întrucât prin cererea nr._ din 11.08.2004, ei au indicat doar faptul că solicită o locuință iar când au făcut acestă cerere ei au avut în vedere locuința situată în mun. Rădăuți, ., jud. Suceava alăturată locuinței mamei, despre care știau că este liberă.

Cu privire la soluționarea excepției lipsei de interes trebuiau administrate probe pentru a se dovedi folosul practic pe care-l puteau obține prin formularea unei astfel de cereri, inclusiv continuarea procedurii de atribuire întrucât nici in prezent cererea lor nu a fost soluționată.

Totodată nu s-a motivat de instanță faptul că nulitatea absolută a unui înscris poate fi solicitată de oricine, cu atât mai mult cu cât se invoca un interes public, s-a înstrăinat un imobil cu încălcarea dispozițiilor legale.

În concluzie, ținând cont de toate cele de mai sus, solicită admiterea recursului, în temeiul art. 312 a vechiului Cod de procedură civilă, și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru a se completa probatoriul, pentru a se administra proba cu martori, pentru a se analiza în mod corect toate înscrisurile depuse la dosar, urmând ca instanța să se pronunțe pe excepție și pe fond.

P. întâmpinarea depusă la dosar (fil.27), pârâtul-intimat M. Rădăuți, legal reprezentat prin primar, a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile ca fiind temeinică și legală, pentru următoarele motive:

În fapt, reclamantul S. C. a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr._/2004, încheiat între Primăria Municipiului Rădăuți și M. A. C..

Categoria de folosință a construcției din municipiul Rădăuți, . este locuință proprietate de stat. Imobilul este fost bun german (fost proprietar RICHEL I.) trecută în proprietatea statului pe baza Legii nr.842, 1216, 903/1941 conform Fișei de inventar nr._/1943 și proces verbal de constatare în existența inventarului - când s-a preluat un imobil "devastat, nelocuit fără uși fără ferestre fără sobe pereți putrezi, amenință clădirea și propus spre demolare” conform punct h) din Fișa de inventar nr._ din anul 1943. Fiind o construcție trecută în proprietatea statului putea fi vândută în temeiul Legii nr.76/1994.

Legea nr. 76 din 23 iulie 1994 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, stabilește cadrul legal de vânzare pentru aceste imobile la art.4: "La articolul 7, după alineatul I se introduc două alineate, cu următorul cuprins:

"De asemenea vor fi vândute la cerere, în condițiile prevederilor alin. 1 și cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. 3, titularilor de contracte de închiriere și locuințele care înainte de 6 august 1945 au aparținut instituțiilor de stat, regiilor autonome și societăților cu capital de stat care și-au încetat existența după această dată sau, după caz, au devenit, prin reorganizare, unități economice sau bugetare de stat. "

"Locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuințele de intervenție, vor fi vândute titulari lor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului în condițiile decretului - lege nr.61/1990 și ale prezentei legi.".

Nu este necesară cercetarea fondului cauzei, odată ce acțiunea este lipsită de interes, inadmisibilă pentru neparcurgerea procedurii prealabile, neîntemeiată în drept, prevederile invocate de reclamanți nefiind de natură a da curs favorabil pretențiilor ridicate.

În decursul anilor - de la preluarea din 1943 și până la vânzarea din 2004 au fost diverși chiriași - pentru perioade de câte 5 ani conform legislației în vigoare și a legilor existente la fiecare etapă – ex. Legea nr.5/1973, ultimul chiriaș fiind M. A. C. - cu contract de închiriere nr._/2004;

Persoana cu care a fost încheiat contractul de închiriere îndeplinea condițiile cerute de Legea nr.76/1994.

Legea nr.76/1994 se referea doar la înstrăinarea imobilelor care se pot vinde la cererea titularilor de închiriere a locuințelor - conform art.4 din Legea nr.76 din 23 iulie 1994 și nu se referea la contractele de închiriere. Locuințele pentru toți chiriașii au contracte valabil încheiate între conducătorul unității și titulari, în conformitate cu legea locuinței nr.114/1996 reactualizată și republicată și cu obligația stabilită de legislație cu privire la plata chiriei, iar contractul de închiriere nr._/2004 este încheiat legal cu respectarea legislației. Anterior vânzării, imobilul a fost proprietatea statului roman. Primăria municipiului Rădăuți putea vinde un imobil proprietatea Municipiului Rădăuți.

Primăria poate vinde orice imobil care este proprietatea Municipiului în baza legislației care stabilește condițiile de vânzare în acest sens, dar imobilul în cauză nu a fost niciodată proprietatea Municipiului a fost proprietatea statului roman conform Fișei de inventar nr._/1943 și proces-verbal de constatare în existența inventarului - când s-a preluat administrarea unui imobil „devastat, nelocuit fără uși fără ferestre fără sobe pereți putrezi, amenință căderea și propus spre demolare"- conform punct h) din Fișa de inventar nr._/ din anul 1943 și Cărții Tehnice imobil și prin urmare acest imobil s-a încadrat în prevederile Legii nr.76/1994 cu privire la vânzare.

Mai arătă că numitul S. C. din . A - reclamant, nu a avut niciodată în evidența primăriei municipiului Rădăuți dosar de obținere locuință întrucât nu și-a întocmit un astfel de dosar pe care să-l depună la registratura unității pentru a fi luat în evidență, iar copiile pe care le-a atașat (respectiv Declarația notarială) nu reprezintă document valabil încheiat întrucât prin aceste copii se demonstrează că originalul copiei prezentate nu este înregistrat la notariatul menționat: nu are număr de înregistrare, nu are număr de încheiere de autentificare și se vede clar că nu s-a plătit nici o chitanță (și nici onorariul) pentru acest formular completat în alb, nu s-a aplicat timbrul judiciar și astfel nu s-a declarat autentic înscrisul prezentat - evident nu are nici sigla - ștampila Notariatului.

P. sentința civilă nr.2511 din 07.06.2012 pronunțată în dosar nr._ s-a admis excepția lipsei de interes și s-a respins acțiunea formulată pentru constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.2946 din 14.12.2005 între M. A. - C. prin mandatar R.,L. și M. A. S., M. E., radierea dreptului de proprietate a numitei M. A. C. din CF 4562 a comunei cadastrale Rădăuți cu privire la casa amplasată pe ./1 proprietatea statului român, constatarea nulității absolute a Ordinului Prefectului nr.38 din 04.02.2009 și a titlului de proprietate nr.4206 din 19.02.2006 ca acte subsecvente emise în favoarea numiților M. A. S. și M. E..

Reclamanții nu au formulat o cerere de repartizare a imobilului situat în mun. Rădăuți, . .

În ideea că nu și-au completat dosarul personal și nici nu au fost chiriașii acestui imobil pentru a beneficia ulterior de prevederile Legii nr.76/1994. Adresa nr._ din 11.08.2004 a Primăriei Municipiului Rădăuți către numiții S. C. și S. A. din . este elocventă în această privință. În prezent reclamanții nu pot intra în posesia imobilului ca și chiriași și nici nu pot intra în posesia imobilului ca și chiriași și nici nu pot achiziționa acest imobil în cazul constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr._/2004 încheiat între Primăria Municipiului Rădăuți și M. A. C..

Interesul promovării acțiunii nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, în sensul că nu este actual, personal și direct, deoarece nu există un folos practic pentru cei care au pus în mișcare acțiunea civilă, folosul practic trebuind să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva, fiind evident că reclamanții au deschis o nouă acțiune strict în folosul reclamanților din dosarul civil nr.2031/285/20 12 cărora li s-a respins cererea de chemare în judecată. Interesul nu este actual după o perioadă de 9 ani în care nu au depus diligențele necesare obținerii unei locuințe de la pârâtă și fără a depune vreun înscris în dovedirea situației personale.

Solicită ca recursul să fie anulat ca nemotivat, nefiind întemeiat pe nici unul din motivele prevăzute la art.304 Cod procedură civilă. De asemenea, recursul este neîntemeiat și nefondat, drept pentru care susțin menținerea sentinței civile nr._ a Judecătoriei Rădăuți ca fiind temeinică și legală.

În drept, au invocat prevederile art. 115 Cod procedură civilă.

Legal citată, pârâta-intimată M. A. C. nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-și exprima poziția procesuală față de recursul declarat în cauză.

Analizând cu prioritate excepția de tardivitate a recursului, invocată de pârâtul-intimat M. Rădăuți prin întâmpinare, așa cum prevăd dispozițiile art. 137 al. 1 Cod pr. civilă prin raportare la dispozițiile art. 316 și 298 Cod pr. civilă, tribunalul reține că hotărârea atacată le-a fost comunicată reclamanților în data de 14 februarie 2013, după cum rezultă din dovezile de comunicare a hotărârii de la f. 107 și 108 ds. fond iar recursul a fost depus prin poștă la data de 4 martie 2013, după cum rezultă din ștampila aplicată pe plicul de la f. 6-ds. recurs.

Cererea de recurs a fost depusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 Cod pr. civilă cu respectarea dispozițiilor art. 104 Cod pr. civilă, astfel încât excepția de tardivitate a introducerii recursului, invocată de pârâtul-recurent M. Rădăuți prin întâmpinare, va fi respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce privește excepția de nemotivare a recursului, invocată de pârâtul-recurent prin întâmpinare, tribunalul constată că recursul este amplu motivat, reclamanții indicând și dezvoltând în mod clar și expres criticile lor cu privire la soluția instanței de fond și considerentele acesteia, prin raportare la argumentele primei instanțe, criticile de nelegalitate invocate pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă iar dispozițiile art. 304¹ Cod pr. civilă prevăd cărecursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele. P. urmare, în temeiul art. 137 al. 1 Cod pr. civilă prin raportare la dispozițiile art. 316 și 298 Cod pr. civilă excepția de nemotivare a recursului va fi respinsă ca neîntemeiată.

Analizând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor de recurs invocate, a considerentelor hotărârii atacate și a actelor și a lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:

Una din condițiile de exercitare a acțiunii civile o constituie calitatea procesuală care presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății( calitate procesuală activă) precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic( calitate procesuală pasivă).

După cum rezultă din dispozițiile art. 21 al. 1 din Legea nr. 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii iar după cum rezultă din dispozițiile al. 2 din același act normativ, în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.

Având în vedere că unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu și sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii, în mod corect a admis prima instanță excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria municipiului Rădăuți, invocată de pârâtul M. Rădăuți, date fiind și dispozițiile art. 77 din Legea nr. 215/2001, din care rezultă că primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Cum primăria este o simplă structură funcțională cu activitate permanentă, neavând personalitate juridică și nefiind subiect de drept distinct iar în justiție, unitățile administrativ-teritoriale stau în judecată în nume propriu, fiind reprezentate prin primar și sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii, în mod corect a admis prima instanță excepția lipsei calității procesuale a pârâtei Primăria municipiului Rădăuți prin încheierea de ședință din data de 1 octombrie 2012(f.35-ds. fond) iar împrejurarea că contractul de vânzare-cumpărare nr._ din data de 19 octombrie 2004 a fost încheiat între pârâta M. A. C. și Primăria municipiului Rădăuți nu are nici un fel de relevanță în cauză și nu conferă legitimare procesuală pasivă acestei pârâte, astfel încât acest motiv de recurs va fi respins ca neîntemeiat.

În ceea ce privește motivul de recurs referitor la greșita admitere a excepției lipsei de interes a reclamanților în promovarea cererii de chemare în judecată, tribunalul reține că una din condițiile de exercitare a acțiunii civile o constituie interesul care a fost definit ca fiind folosul practic imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare, reclamantul trebuind să invoce interesul în persoana proprie și nu în persoana altuia.

Pentru a justifica sesizarea instanței de judecată, interesul trebuie să fie legitim, să fie născut și actual și să fie personal și direct.

Reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr._/2004, încheiat la data de 19 octombrie 2004 între Primăria Municipiului Rădăuți și M. A. C. și și-au justificat interesul în promovarea acestei acțiuni prin împrejurarea că prin cererea înregistrată la Primăria municipiului Rădăuți cu nr._ au solicitat repartizarea unei locuințe iar prin adresa din data de 20.09.2004 li s-au comunicat actele pe care trebuie să le completeze pentru a li se repartiza locuința.

Contrar susținerilor reclamanților-recurenți, nulitatea absolută a unui înscris nu poate fi invocată de oricine, când se invocă un interes public. Astfel, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data întocmirii actului atacat( date fiind dispozițiile art. 6 al. 2 și 3 NCC), nulitatea absolută a unui act juridic nu poate fi invocată de orice persoană complet străină de actul respectiv, întrucât o astfel de persoană nu ar justifica un interes propriu, care să fie în legătură cu cauza nulității absolute a actului juridic respectiv.

Așadar, deși nulitatea absolută ocrotește un interes obștesc( general), un asemenea interes nu exclude existența și a unui interes individual( personal) iar persoana care invocă nulitatea absolută a unui act juridic trebuie să urmărească obținerea unui folos propriu din anularea actului respectiv; în caz contrar, acțiunea va fi respinsă ca lipsită de interes, chiar în cazul nulității prevăzute de art. 19 al. 1 și 2 din Legea nr. 85/1992.

De asemenea, interesul trebuie să fie născut și actual, să existe în momentul în care se apelează la mijlocul procesual din conținutul acțiunii, pentru că rolul judecătorului este de a rezolva litigii deja născute.

Or, după cum a reținut prima instanță, reclamanții-recurenți nu au justificat în persoana lor, în momentul introducerii acțiunii și nici acum, existența vreunui folos practic imediat, născut și actual în promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare atacat, atâta timp cât nu au făcut dovada că le-a fost repartizat bunul înstrăinat și nici că au fost chiriașii acestui imobil pentru a beneficia de dispozițiile art. 7 al. 1 din Legea nr. 85/1992.

Contrar susținerilor reclamanților, simplul fapt că au formulat o cerere de repartizare a unei locuințe în data de 11 august 2004 înregistrată sub nr._ la Primăria municipiului Rădăuți, în urmă cu nouă ani, nu le justifică interesul în promovarea unei acțiuni în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr._ din data de 19.10.2004 privind imobilul situat în municipiul Rădăuți, ., având în vedere că interesul în promovarea cererii de chemare în judecată trebuie să fie născut și actual, un interes eventual neputând fi luat în considerare, după cum în mod corect a reținut prima instanță care a arătat că interesul nu se justifică nici din perspectiva unei vocații, cum este, de exemplu, vocația de a accede la cumpărarea bunului imobil, în ipoteza în care, ca efect al constatării nulității contractului de vânzare-cumpărare, acesta ar reveni în administrarea unității administrativ – teritoriale, ci trebuie, ca element al acțiunii civile să fie actual, deci născut.

Cum reclamanții-recurenți nu au avut încheiat contract de închiriere pentru locuința din imobilul situat în municipiul Rădăuți, . care nu le-a fost repartizat, în mod corect a reținut prima instanță că aceștia nu justifică existența unui interes născut și actual, personal și direct în promovarea cererii de chemare în judecată și a admis excepția lipsei de interes a acestora în promovarea cererii, excepție de fond, absolută și peremptorie și a respins acțiunea ca efect al admiterii acestei excepții.

După cum rezultă din practicaua hotărârii atacate, solicitarea probei testimoniale a fost făcută pentru a dovedi demersurile pe care le-au făcut reclamanții și cum s-a soluționat această cerere formulată de aceștia iar îndreptarea erorilor materiale strecurate în această încheiere poate fi dispusă doar pe calea art. 281 al. 1 Cod pr. civilă și nu în recurs. Oricum, administrarea probei testimoniale pentru a dovedi faptul că reclamanții doreau să le fie atribuită tocmai această locuință, era inutilă, în absența unei cereri exprese de atribuire a acestei locuințe și în contextul în care nu le-a fost atribuită locuința și nu au fost chiriași ai imobilului.

Contrar susținerilor reclamanților din cererea de recurs, instanța de fond a pus în discuția părților excepția lipsei de interes a reclamanților invocată prin întâmpinarea de la f. 19 și s-a pronunțat asupra acestei excepții prin raportare la apărările părților din cererea de chemare în judecată, întâmpinare și răspunsul la întâmpinare, care au fost aduse la cunoștința fiecărei părți, aspecte care au fost puse în mod implicit în discuția părților în momentul în care s-a pus în discuție această excepție, astfel încât și acest motiv de recurs este neîntemeiat.

Cum motivele de recurs invocate sunt neîntemeiate, în temeiul art. 312 al.1 Cod pr. civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge excepțiile tardivității formulării recursului și excepția nemotivării recursului, ca nefondate.

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții S. C. și S. A., domiciliați în municipiul Rădăuți, ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 491 din 30 ianuarie 2013 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), pârâți-intimați fiind M. A. C., domiciliată în ., jud. Suceava și M. Rădăuți, legal reprezentat prin primar, cu sediul în municipiul Rădăuți, .. 2-4, jud. Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 octombrie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

C. L. S. A. V. E. L. R. M.

Red.V.E.L.

Jud.C. G.-O.

Tehnored.R.M.

2 ex.19.11.2013

← Anulare act. Decizia nr. 195/2013. Tribunalul SUCEAVA		Fond funciar. Decizia nr. 2202/2013. Tribunalul SUCEAVA →

Anulare act. Sentința nr. 491/2013. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Sentința nr. 491/2013. Tribunalul SUCEAVA