Anulare somaţie de plată. Decizia nr. 677/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 677/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 677/2015
Dosar nr._ Anulare somație de plată
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 677
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26 MARTIE 2015
PREȘEDINTE: V. O. D.
JUDECĂTOR: A. I. M.
GREFIER: S. A.- M.
P. de pe lângă Tribunalul Suceava reprezentant de
Procuror T. D.
Pe rol, judecarea cererii având ca obiect „anulare somație de plată” formulată de către contestatorul S. R. reprezentat de M. T. și I. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA București – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, în contradictoriu cu intimata P. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că prezenta cauză a fost repusă pe rol în vederea verificării perimării.
Reprezentantul parchetului solicită a se constata că în cauză a intervenit perimarea cererii.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de față, constată:
P. cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._, contestatorul S. R. reprezentat de M. T. și I. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA București – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, în contradictoriu cu intimata P. A., a solicitat anularea ordonanței de plată nr. 1631 din 01.10.2013, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr._, în principal admiterea excepției inadmisibilității acțiunii și, în subsidiar, respingerea cererii ca nefondată, pentru următoarele motive:
1. Excepția inadmisibilității acțiunii promovate de reclamantă pe calea ordonanței de plată.
Conform art. 1013 alin. 1 din C.proc.civ. "prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură :ori în alt mod admis de lege".
În cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1013 alin. 1 C.proc.civ. Condițiile de admisibilitate ale unei astfel de acțiuni nu se rezumă doar la existența caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, textul legal impunând și alte condiții pentru promovarea unei astfel de acțiuni.
Conform textului legal menționat suma pretinsă trebuie să fie asumată printr-un contract constatat printr-un înscris ori determinată potrivit unui statut ori regulament. în cazul de față suma pretinsă își are izvorul într-o hotărâre emisă de Comisia de Acordare a Despăgubirilor, neprovenind dintr-un contract, statut ori regulament.
De asemenea, condiția ca înscrisul să fie " însușii de părți prin semnătură", nu este îndeplinită, hotărârea emisă de comisia de acordare a despăgubirilor fiind un act unilateral care își produce efectele independent de acordul persoanei expropriate.
Ordonanța de plată reprezintă o procedură specială, de strictă interpretare, iar elementele prevăzute de art. 1013 alin. 1 din C.proc.civ nu sunt întrunite în speță, motiv pentru care acțiunea promovată de P. A. este inadmisibilă.
2.Raportat la faptul, că reclamanta a indicat drept temei al acțiunii Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean si local, a precizat următoarele:
Legea nr. 255/2010 prevede în art. 22, alin. 1 că "expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 19 se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție. De asemenea, la art.22, alin.3 din Legea nr. 255/2010 se precizează că "acțiunea se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii".
În speță nu se contestă cuantumul despăgubirilor stabilite de comisie, exprimându-și acordul în acest sens, astfel încât dispozițiile legale menționate mai sus nu sunt incidente.
Raportat la aceste considerente, precum și la faptul că prin Legea nr.255/2010 calea acțiunii în justiție este deschisă expropriatului doar în privința cuantumului despăgubirii, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a acțiunii promovate în temeiul Legii nr.255/2010.
3,Pe fondul cauzei, P. A. a solicitat plata sumei de 5530 lei, reprezentând valoarea despăgubirii stabilite prin Hotărârea nr.114 din 12.01.2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor a corn. Pătrăuți, jud. Suceava.
În urma abrogării Legii nr. 198/2004, prin . Legii nr.255/2010 metoda de evaluare a terenurilor supuse exproprierii s-a modificat, noul act normativ prevăzând în art. 5 alin. 1 precum și în art. 11 alin.8 că raportul de evaluare a terenului se realizează avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici.
Este adevărat că Hotărârea nr.112 din 12.01.2011 a fost emisă în temeiul prevederilor Legii nr.255/2010 însă suma înscrisă cu titlu de despăgubire a fost stabilită în baza unei evaluări efectuate prin raportare ia metoda prevăzută de Legea nr. 198/2004, act normativ care la momentul emiterii hotărârii era abrogat.
În data de 12.01.2011 erau aplicabile dispozițiile Legii nr.255/2011 sub toate aspectele, inclusiv cel al metodei de evaluare, astfel încât cuantumul despăgubirilor nu prezintă un caracter cert.
Mai mult, art. 31 al Legii nr.255/2010, care prevedea că „orice documentație tehnică sau de evaluare realizată ori aflată în curs de realizare anterior intrării în vigoare a prezentei legi se consideră valabilă, a fost modificat prin Legea nr.205/2011. În forma actualizată articolul menționat prevede că "Expropriatorul poate folosi orice documentație tehnică sau de evaluare realizată ori aflată în curs de realizare anterior intrării în vigoare a prezentei legi." Astfel, caracterul imperativ al evaluărilor realizate anterior intrării în vigoare a Legii nr.255/2010 a fost înlăturat, expropriatorul neavând obligația ci doar posibilitatea de se raporta la cuantumul despăgubirilor stabilite în baza metodei de evaluare prevăzute de legea veche (Legea 198/2004).
În sprijinul acestui punct de vedere a invocat și prevederile art.32 din Legea nr.255/2010, conform căruia "In cazul procedurilor de expropriere aflate în curs de desfășurare, pentru continuarea realizării obiectivelor, se aplică prevederile prezentei legi", în speță procedura de expropriere fiind în curs de desfășurare la momentul intrării în vigoare a Legii nr.255/2010.
Mai mult, conform pct.14,2 pct.2 a raportului de evaluare a terenului, prin care s-a stabilit valoarea despăgubirilor, se precizează că "Raportul de evaluare își păstrează valabilitatea numai în situația în care condițiile de piață, reprezentate de factorii economici, sociali și politici, rămân nemodificate în raport cu cele existente la data întocmirii raportului de evaluare", or abrogarea Legii nr. 394/2004 și modificarea metodei de evaluare prin raportare la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici se circumscrie cazurilor menționate, înlăturând valabilitatea raportului de evaluare.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea excepțiilor invocate și, în subsidiar, respingerea cererii ca nefondată.
In drept, a invocat prevederile Legii nr.255/2010, Legii nr. 198/2004 și C.proc.civ.
Intimata, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare.
La termenul de astăzi, din oficiu, instanța a invocat excepția perimării cererii.
Astfel, potrivit disp. art. 416 din noul Cod de procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni
P. încheierea de ședință din data de 30 ianuarie 2014 instanța, având în vedere lipsa nejustificată a părților și faptul că niciuna nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 411 al. 1 pct. 2 din noul Cod de procedură civilă a suspendat judecarea cererii.
În consecință, cum de la data suspendării – 30 ianuarie 2014 și până la termenul de judecată de astăzi a trecut mai mult de 6 luni, fără ca cel puțin una dintre părți să îndeplinească vreun act de procedură în vederea judecării cauzei, în mod culpabil, în speță fiind întrunite așadar dispozițiile legale menționate, tribunalul urmează a constata perimată cererea de față.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Constată perimarea cererii având ca obiect „anulare somație de plată” formulată de către contestatorul S. R. reprezentat de M. T. și I. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA București – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași – Iași, .. 19, în contradictoriu cu intimata P. A., domiciliată în Suceava, .. 29, ..
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, ce se depune la Tribunalul Suceava.
Pronunțată în ședința publică din 26.03.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. O. D. A. I. M. S. A.-M.
Red. A.I.M.
Tehnored. S.A.M.
4 ex./15.04.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 304/2015. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 316/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
